Deputații germani au aprobat acordarea celui de al treilea împrumut pentru Grecia. O parte însemnată a membrilor Bundestagului au votat totuși împotriva împrumutului de 86 de miliarde de euro pentru următorii trei ani. Votul vine la o zi după ce guvernul de la Atena a decis să înceapă procesul de privatizare impus de acordul de împrumut prin concesionarea pe o perioadă de 40 de ani a 14 aeroporturi regionale din Grecia către un consorțiu din Germania.  FMI nu a decis încă dacă va participa la împrumutul pentru Grecia. FMI a pus condiția ștergerii unei părți din datoria Greciei, un lucru care în Germania este tabu. Acest fapt ridică mingea la fileu stângii germane. Die Linke acuză guvernul că exclude practic FMI din ecuația acordului cu Grecia și că împinge Atena pe calea spre faliment, cu riscul ca banii germani să nu mai poată fi recuperați. Die Linke nu ratează nici ocazia de a sublinia modul în care companiile germane cumpără la prețuri foarte reduse infrastructura Greciei.  113 deputati au votat împotrivă și 18 s-au abtinut. Au fost prezenți 585 de deputati din 613 alesi. În Germania niciodată la un vot atât de important nu a lispit un număr atât de mare de deputați, notează The Guardian. Unii deputați au preferat să nu părăsească locurile de vacanță, alții au anunțat că nu pot participa la ședință din motive de sănătate, însă majoritatea celor absenți au luat decizia de a nu vota ca formă de protest.  Fronda a fost însă bine ”calculată”. Deputații creștin-democrați ai Angelei Merkel și-au permis să protesteze știind bine că voturile social democraților și ale ecologiștilor vor merge către susținerea deciziei șefei lor de a acorda împrumutul Greciei și că voturile împotrivă ale Partidului Stângii (Die Linke) nu vor conta prea mult. Până și liderul ”rebelilor” din CDU, Klaus-Peter Willsch, a declarat că va vota întotdeauna împotriva unui împrumut pentru Grecia, însă ”intotdeauna pentru Merkel”. Votul din Bundestag a fost orice în afară de un vot de încredere în guvernul federal.

Martin Armstrong, analist: "Guvernele din lume, într-o criză gigant în octombrie 2015" .  Doi analişti fianciari cunoscuţi pretind că toate guvernele de la nivel global vor fi lovite de o criză economică "gigant" în prima săptămână din luna octombrie 2015.  Martin Armstrong, un controversat analist care a anticipat prăbuşirea pieţelor din 1987, dar şi alte evenimente, însă care a fost închis timp de 11 ani pentru fraudă şi implicarea în schema Ponzi, estimează că, începând cu luna octombrie, guvernele din întreaga lume se vor prăbuşi într-o criză de insolvabilitate şi lipsă de încredere, conform washingtonsblog.com.  Armstrong prezice că un ciclu major va începe la data de 1 octombrie 2015, moment la care încrederea investitorilor se va reorienta de la sectorul public şi guvernamental către cel privat. În aceste condiţii, Armstrong spune că sume imense de capital vor pleca din sectorul obligaţiunilor şi din moneda euro către acţiunile americane, astfel că bursele din SUA vor urca semnificativ.  Afirmaţiile lui Armstrong vin după ce un alt analist, Larry Edelson, a anticipat, recent, că "în 7 octombrie 2015, vom intra într-o nouă fază a economiei globale, o fază în care totul se va transforma într-un scandal". Şi acesta susţine că pieţele obligaţiunilor de stat, care au început să scadă, vor deveni, în următorii câţiva ani, "o zonă de dezastru".   Conform previziunilor sale, urmează o aventură gen "roller-coaster prin iad", o perioadă de cinci ani. 

AMUZANT - CITE OR FI SI PRIN ALTE PARTI ????

Autorităţile de la Beijing au descoperit o sucursală "fantomă" a uneia dintre cele mai mari bănci din lume, "China Construction Bank", anunţă presa internaţională.  Conform acesteia, un cetăţean chinez a creat "banca" în provincia Shandong, iar ca să convingă lumea că este reală a dotat-o cu cititoare de carduri şi carnete de depuneri.  Banca falsă din Shandong a rezistat o lună, până când o femeie care a depus 40.000 de yuani (6.200 dolari) a aflat că nu poate să retragă suma la o sucursală reală a "China Construction Bank". Conducerea băncii a realizat că se confruntă cu un caz de înşelătorie şi a anunţat Poliţia.  În urma cercetărilor, Poliţia a aflat că un bărbat, căruia i-a publicat doar numele de familie - Zhang, a înfiinţat banca, la care le-a angajat pe fiica sa de 15 ani şi pe două colege ale acesteia.  "Dacă venea cineva şi voia să retragă bani, spuneau că reţeaua lor nu a fost pusă încă în funcţiune sau că autorităţile nu au finalizat procedurile de aprobare. Nu lăsau oamenii să retragă bani", a declarat un purtăto Zhang, aflat acum în spatele gratiilor, a declarat că a depus cerere ca să intre în reţeaua unei bănci comerciale, dar aceasta nu a fost aprobată. În plus, Zhang a afirmat că a restituit banii deponenţilor. 

Barilul de ţiţei Brent, de referinţă în Europa, se tranzacţionează de câteva zile sub pragul de 45 de dolari, în timp ce referinţa pe piaţa SUA a ajuns la sub 42 de dolari pe baril.

Preţul minereului de fier, materie primă esenţială în construcţii, s-a prăbuşit la 56 de dolari pe tonă, de la 140 de dolari pe tonă la începutul anului trecut. China este cel mai mare consumator de fier din lume. Între timp, Europa gâfâie după ani de stagnare economică şi a evitat la limită dezastrul unei ieşiri a Greciei din zona euro. Banca Centrală Europeană a dus deja dobânzile la niveluri minime şi a început un program propriu de relaxare cantitativă, o ultimă încercare de a relansa creşterea economică pe continent.   În SUA şi Marea Britanie se prefigurează sfârşitul programelor de relaxare cantitativă – achiziţionarea de obligaţiuni din piaţă de către banca centrală, cu bani proaspăt tipăriţi, pentru a stimula creditarea în economia reală. Dobânzile sunt menţinute din 2009 aproape de zero, la minime de avarie. O revenire "sănătoasă" la condiţii normale de creditare după şase ani de "stimulare" ar putea fi greu de realizat având în vedere starea curentă a economiei globale şi posibilitatea reală a unei noi crize de încredere în sistemul financiar. De remarcat şi aprecierea puternică a dolarului după ce Rezerva Federală a indicat ferm că va intra într-un ciclu de politică monetară restrictivă spre sfârşitul acestui an.

Bursele din Asia şi America îşi predau ştafeta în scăderi în ceea ce ar putea fi anticiparea unui nou val al crizei economice începută în anul 2007. Indicii principali de la New York au început şedinţa de tranzacţionare de astăzi cu niveluri mai coborâte cu peste trei procente faţă de referinţele de vineri când s-a consemnat, de asemenea, o şedinţă cu un declin comparabil, cel mai puternic din anul 2011 încoace. Este impulsul negativ care s-a transmis şi pe piaţa asiatică unde noaptea trecută indicele Nikkei 225 al Bursei de la Tokyo a căzut cu 4,61%, cel de la Hong Kong cu 5,17%, iar cel al Bursei de la Shanghai cu 8,49%, conform terminalului Bloomberg.

Amplitudinea scăderilor asiatice părea a transmite faptul că nu este vorba numai de o ajustare a scăderilor în raport cu ultima şedinţă a americanilor, ci că tendinţa de depreciere ar putea continua. Şi a continuat cu putere! Indicele Dow Jones Average Industrial afişa imediat după deschidere un picaj de 4%, potrivit portalului Yahoo Finance.

"Pieţele în sânge", titrează Reuters, amintind că tot astăzi preţul petrolului de tip West Texas a spart nivelul psihologic de 40 dolari pe baril, iar ţiţeiul brent a coborât pentru sub reperul de 45 dolari pe baril pentru prima dată din anul 2009 încoace. Sunt semnalele de alarmă trase peste tot în lume de pieţele bursiere. Indicii europeni s-au tranzacţionat, de asemnea, cu 4-5% sub nivelurile de referinţă în cea mai mare parte a zilei. "Este o panică antrenată de ştirile macro din China", explică Didier Duret, chief investment officer at ABN Amro.

Conducerea grupului austriac OMV poate fi consideră una controversată.   Pe 23 aprilie 2009, autoritatea de reglementare a pieţei financiare din Austria (FMA) a anunţat că investighează o tranzacţie derulată de Wolfgang Ruttenstorfer, directorul executiv al grupului energetic OMV AG (şi artizanul privatizării Petrom), pe care l-a suspectat de manipulare.   Ruttenstorfer a cumpărat, la data de 23 martie, acţiuni OMV în valoare de 620.000 de euro (801.200 de dolari), iar după numai şapte zile, în 30 martie, OMV anunţa vânzarea pachetului de 21% deţinut la MOL Nyrt. din Ungaria către compania rusă Surgutneftegaz. În ziua tranzacţiei, cursul acţiunilor OMV a crescut cu 3,33%, astfel că profitul virtual înregistrat de Ruttenstorfer a fost de aproape 45.000 de euro. După ce a făcut achiziţia de acţiuni, Wolfgang Ruttenstorfer a declarat revistei Profil că nu intenţionează să vândă participaţia companiei austriece la MOL. Oficialul OMV era suspectat că, la momentul achiziţiei, ştia că valoarea acţiunilor companiei va creşte prin vânzarea participaţiei de   Conducerea OMV a declarat că atât societatea, cât şi directorul său au respectat toate reglementările în cadrul tranzacţiilor derulate.  OMV a vândut 21% din MOL către Surgutneftegaz pentru 1,4 miliarde de euro, preţ aproape dublu faţă de cursul acţiunilor companiei maghiare la acel moment.   Pe 17 noiembrie 2010, Ruttenstorfer a fost pus sub acuzare de procurori pentru că a efectuat tranzacţii în baza unor informaţii cu caracter privilegiat. În 2011 el a părăsit OMV, pentru ca în 9 mai 2012 să fie numit membru independent al Consiliului de Administraţie (CA) al NIS, companie controlată de Gazprom. La momentul respectiv, expansiunea regională a business-ului era un punct strategic pentru NIS, iar România se afla printre ţările prioritare, care prezenta o direcţie promiţătoare de dezvoltare, după cum ne-a transmis, la vremea respectivă, Direcţia de Comunicare a Gazprom. La conducerea OMV a urmat Gerhard Roiss, care s-a făcut remarcat pe 24 iunie 2014, când a semnat cu directorul grupului energetic rus Gazprom, Alexei Miller, acordul pentru înfiinţarea unei companii mixte, responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream. Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, la începutul lunii iunie 2014, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în aşteptarea unei decizii dacă acest proiect respectă legislaţia Uniunii Europene.  Evenimentul a generat noi rumori privind relaţiile dintre Gazprom şi OMV. Reprezentanţi ai companiei ruse Gazprom au negat că derulează negocieri pentru a cumpăra o participaţie la firma austriacă de petrol şi gaze OMV, potrivit Reuters, care publicase informaţia că Gazprom se află în negocieri cu fondul IPIC din Abu Dhabi pentru a cumpăra o participaţie de 24,9% în compania de petrol şi gaze naturale OMV (Austria).  În octombrie 2014, contractul de management al lui Gerhard Roiss, directorul general al grupului austriac OMV, a fost întrerupt, după decizia acţionarilor, care au hotărât ca Roiss să părăsească societatea din 1 iulie 2015. Reuters a notat că fricţiunile dintre Roiss şi Hans-Peter Floren, şeful diviziei de gaze naturale, i-ar putea determina pe acţionari să facă schimbări în conducerea companiei. Au existat şi voci care susţin că fondul IPIC, unul dintre acţionarii importanţi ai OMV, este nemulţumit de activitatea lui Roiss şi că îşi doreşte ca grupul să nu mai fie condus de un austriac. În martie 2015, OMV a decis ca Rainer Seele, preşedintele board-ului Wintershall, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Germania, să-i ia locul lui Gerhard Roiss în funcţia de director executiv al grupului austriac de la 1 iulie.