AMUZANT - CITE OR FI SI PRIN ALTE PARTI ????

Autorităţile de la Beijing au descoperit o sucursală "fantomă" a uneia dintre cele mai mari bănci din lume, "China Construction Bank", anunţă presa internaţională.  Conform acesteia, un cetăţean chinez a creat "banca" în provincia Shandong, iar ca să convingă lumea că este reală a dotat-o cu cititoare de carduri şi carnete de depuneri.  Banca falsă din Shandong a rezistat o lună, până când o femeie care a depus 40.000 de yuani (6.200 dolari) a aflat că nu poate să retragă suma la o sucursală reală a "China Construction Bank". Conducerea băncii a realizat că se confruntă cu un caz de înşelătorie şi a anunţat Poliţia.  În urma cercetărilor, Poliţia a aflat că un bărbat, căruia i-a publicat doar numele de familie - Zhang, a înfiinţat banca, la care le-a angajat pe fiica sa de 15 ani şi pe două colege ale acesteia.  "Dacă venea cineva şi voia să retragă bani, spuneau că reţeaua lor nu a fost pusă încă în funcţiune sau că autorităţile nu au finalizat procedurile de aprobare. Nu lăsau oamenii să retragă bani", a declarat un purtăto Zhang, aflat acum în spatele gratiilor, a declarat că a depus cerere ca să intre în reţeaua unei bănci comerciale, dar aceasta nu a fost aprobată. În plus, Zhang a afirmat că a restituit banii deponenţilor. 

Barilul de ţiţei Brent, de referinţă în Europa, se tranzacţionează de câteva zile sub pragul de 45 de dolari, în timp ce referinţa pe piaţa SUA a ajuns la sub 42 de dolari pe baril.

Preţul minereului de fier, materie primă esenţială în construcţii, s-a prăbuşit la 56 de dolari pe tonă, de la 140 de dolari pe tonă la începutul anului trecut. China este cel mai mare consumator de fier din lume. Între timp, Europa gâfâie după ani de stagnare economică şi a evitat la limită dezastrul unei ieşiri a Greciei din zona euro. Banca Centrală Europeană a dus deja dobânzile la niveluri minime şi a început un program propriu de relaxare cantitativă, o ultimă încercare de a relansa creşterea economică pe continent.   În SUA şi Marea Britanie se prefigurează sfârşitul programelor de relaxare cantitativă – achiziţionarea de obligaţiuni din piaţă de către banca centrală, cu bani proaspăt tipăriţi, pentru a stimula creditarea în economia reală. Dobânzile sunt menţinute din 2009 aproape de zero, la minime de avarie. O revenire "sănătoasă" la condiţii normale de creditare după şase ani de "stimulare" ar putea fi greu de realizat având în vedere starea curentă a economiei globale şi posibilitatea reală a unei noi crize de încredere în sistemul financiar. De remarcat şi aprecierea puternică a dolarului după ce Rezerva Federală a indicat ferm că va intra într-un ciclu de politică monetară restrictivă spre sfârşitul acestui an.

Bursele din Asia şi America îşi predau ştafeta în scăderi în ceea ce ar putea fi anticiparea unui nou val al crizei economice începută în anul 2007. Indicii principali de la New York au început şedinţa de tranzacţionare de astăzi cu niveluri mai coborâte cu peste trei procente faţă de referinţele de vineri când s-a consemnat, de asemenea, o şedinţă cu un declin comparabil, cel mai puternic din anul 2011 încoace. Este impulsul negativ care s-a transmis şi pe piaţa asiatică unde noaptea trecută indicele Nikkei 225 al Bursei de la Tokyo a căzut cu 4,61%, cel de la Hong Kong cu 5,17%, iar cel al Bursei de la Shanghai cu 8,49%, conform terminalului Bloomberg.

Amplitudinea scăderilor asiatice părea a transmite faptul că nu este vorba numai de o ajustare a scăderilor în raport cu ultima şedinţă a americanilor, ci că tendinţa de depreciere ar putea continua. Şi a continuat cu putere! Indicele Dow Jones Average Industrial afişa imediat după deschidere un picaj de 4%, potrivit portalului Yahoo Finance.

"Pieţele în sânge", titrează Reuters, amintind că tot astăzi preţul petrolului de tip West Texas a spart nivelul psihologic de 40 dolari pe baril, iar ţiţeiul brent a coborât pentru sub reperul de 45 dolari pe baril pentru prima dată din anul 2009 încoace. Sunt semnalele de alarmă trase peste tot în lume de pieţele bursiere. Indicii europeni s-au tranzacţionat, de asemnea, cu 4-5% sub nivelurile de referinţă în cea mai mare parte a zilei. "Este o panică antrenată de ştirile macro din China", explică Didier Duret, chief investment officer at ABN Amro.

Conducerea grupului austriac OMV poate fi consideră una controversată.   Pe 23 aprilie 2009, autoritatea de reglementare a pieţei financiare din Austria (FMA) a anunţat că investighează o tranzacţie derulată de Wolfgang Ruttenstorfer, directorul executiv al grupului energetic OMV AG (şi artizanul privatizării Petrom), pe care l-a suspectat de manipulare.   Ruttenstorfer a cumpărat, la data de 23 martie, acţiuni OMV în valoare de 620.000 de euro (801.200 de dolari), iar după numai şapte zile, în 30 martie, OMV anunţa vânzarea pachetului de 21% deţinut la MOL Nyrt. din Ungaria către compania rusă Surgutneftegaz. În ziua tranzacţiei, cursul acţiunilor OMV a crescut cu 3,33%, astfel că profitul virtual înregistrat de Ruttenstorfer a fost de aproape 45.000 de euro. După ce a făcut achiziţia de acţiuni, Wolfgang Ruttenstorfer a declarat revistei Profil că nu intenţionează să vândă participaţia companiei austriece la MOL. Oficialul OMV era suspectat că, la momentul achiziţiei, ştia că valoarea acţiunilor companiei va creşte prin vânzarea participaţiei de   Conducerea OMV a declarat că atât societatea, cât şi directorul său au respectat toate reglementările în cadrul tranzacţiilor derulate.  OMV a vândut 21% din MOL către Surgutneftegaz pentru 1,4 miliarde de euro, preţ aproape dublu faţă de cursul acţiunilor companiei maghiare la acel moment.   Pe 17 noiembrie 2010, Ruttenstorfer a fost pus sub acuzare de procurori pentru că a efectuat tranzacţii în baza unor informaţii cu caracter privilegiat. În 2011 el a părăsit OMV, pentru ca în 9 mai 2012 să fie numit membru independent al Consiliului de Administraţie (CA) al NIS, companie controlată de Gazprom. La momentul respectiv, expansiunea regională a business-ului era un punct strategic pentru NIS, iar România se afla printre ţările prioritare, care prezenta o direcţie promiţătoare de dezvoltare, după cum ne-a transmis, la vremea respectivă, Direcţia de Comunicare a Gazprom. La conducerea OMV a urmat Gerhard Roiss, care s-a făcut remarcat pe 24 iunie 2014, când a semnat cu directorul grupului energetic rus Gazprom, Alexei Miller, acordul pentru înfiinţarea unei companii mixte, responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream. Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, la începutul lunii iunie 2014, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în aşteptarea unei decizii dacă acest proiect respectă legislaţia Uniunii Europene.  Evenimentul a generat noi rumori privind relaţiile dintre Gazprom şi OMV. Reprezentanţi ai companiei ruse Gazprom au negat că derulează negocieri pentru a cumpăra o participaţie la firma austriacă de petrol şi gaze OMV, potrivit Reuters, care publicase informaţia că Gazprom se află în negocieri cu fondul IPIC din Abu Dhabi pentru a cumpăra o participaţie de 24,9% în compania de petrol şi gaze naturale OMV (Austria).  În octombrie 2014, contractul de management al lui Gerhard Roiss, directorul general al grupului austriac OMV, a fost întrerupt, după decizia acţionarilor, care au hotărât ca Roiss să părăsească societatea din 1 iulie 2015. Reuters a notat că fricţiunile dintre Roiss şi Hans-Peter Floren, şeful diviziei de gaze naturale, i-ar putea determina pe acţionari să facă schimbări în conducerea companiei. Au existat şi voci care susţin că fondul IPIC, unul dintre acţionarii importanţi ai OMV, este nemulţumit de activitatea lui Roiss şi că îşi doreşte ca grupul să nu mai fie condus de un austriac. În martie 2015, OMV a decis ca Rainer Seele, preşedintele board-ului Wintershall, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Germania, să-i ia locul lui Gerhard Roiss în funcţia de director executiv al grupului austriac de la 1 iulie.

Guvernul de la Atena a dat lumină verde pentru prima mare privatizare a infrastructurii, aprobând acordarea administrării a nu mai puțin de 14 aeroporturi din Grecia unei companii germane. Cele mai multe aeroporturi se află pe insulele turistice. Concesionarea aeroporturilor fusese înghețată imediat după venirea la putere a guvernului lui Alexis Tsipras!   Privatizarea infrastructurii a fost una dintre condițiile puse de creditorii internaționali pentru acordarea împrumutului de 86 de milioane de euro, pe o perioadă de trei ani. Guvernul a aprobat concesionarea aeroporturilor pentru consorțiul german Fraport-Slentel contra a 1,23 de miliarde de euro. Este vorba de aeroporturile din isulele Mykonos, Santorini, Rhodos, Corfu, Kos, Skiathos, Samos, Zakynthos, Kefalonia si Chania (în Creta). Aeroportul din Salonic, al doilea oraș ca mărime al țării, și din orasele Kavala, Mytilene și Aktio vor fi și ele concesionate germanilor. Durata concesionarii este de 40-50 de ani.  Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și FMI mai cer Greciei crearea unui fond de de privatizare de 50 de miliarde de euro (porturi, aeroporturi, căi ferate, companii strategice) care să fie administrat de Atena însă cu supervizarea instituțiilor internaționale.  Stânga radicală din Syriza, partidul lui Tsipras, a criticat decizia guvernului de a aproba concesionarea aeroporturilor. ”Este prima acțiune a memorandumului (planul de ajutor pentru Grecia) care prevede vânzarea Greciei”, se arată într-un articol postat pe site-ul partidului.

Cateva intrebari pentru Isarescu:

 1. Unde era Isarescu cand CARITAS-ul facea ravagii in Romania?
2. Unde era Isarescu cand FNI-ul facea ravagii in Romania?
3. Unde era Isarescu cand se petrecea jaful de la BANCOREX in Romania?
4. Unde era Isarescu cand se petrecea jaful de la Banca Columna in Romania?
5. Unde era Isarescu cand bancile romanesti au fost privatizate pe nimic?
6. Unde era Isarescu cand bancile straine au pus dobanzi camataresti la credite – dobanzile cele mai mari din Europa?
7. Unde era Isarescu cand bancile straine au dat credite ‘cu buletinul’?
8. De ce a mutat Isarescu rezervele de aur ale Romaniei, in afara Romaniei ?
9. De ce a luat Isarescu impreuna cu Basescu si Boc 20 de miliarde de  euro imprumut, dintre care 14 miliarde i-a luat BNR-ul pentru a finanta  gratuit bancile straine din Romania ?
10. De ce a tinut Isarescu ani in sir dobanda BNR la cel mai mare  nivel din UE, sufocand creditarea de care avea nevoie economia  romaneasca?
11. De ce a facut si face Isarescu o politica impotriva cetatenilor romani in problema creditelor in franci elvetieni? Dacă s-ar mări salariile bugetarilor automat va fi presiune pe  mărirea salariilor și în mediul privat ceea ce ar diminua profiturile  fabuloase pe care corporațiile le fac în România.

Consiliul Investitorilor Străini și AmCham sunt ăia de au redactat codul muncii și i l-au dat lui Boc pe tavă în 2011Pe Mugur îl doare în …. de neincadrarea în deficitul extrem de mic pe  care Basescu l-a acceptat anul trecut spre marea lui rusine. Misiunea  sa este de a proteja profiturile multinaționalelor prin menținerea unui  salariu minim de mizerie ( 1050 lei brut = 780 lei net ) și menținerea  actualului cod al muncii.   Asta cu codul fiscal e doar o ” preocupare ” a sa care este servită presei.