Conducerea grupului austriac OMV poate fi consideră una controversată.   Pe 23 aprilie 2009, autoritatea de reglementare a pieţei financiare din Austria (FMA) a anunţat că investighează o tranzacţie derulată de Wolfgang Ruttenstorfer, directorul executiv al grupului energetic OMV AG (şi artizanul privatizării Petrom), pe care l-a suspectat de manipulare.   Ruttenstorfer a cumpărat, la data de 23 martie, acţiuni OMV în valoare de 620.000 de euro (801.200 de dolari), iar după numai şapte zile, în 30 martie, OMV anunţa vânzarea pachetului de 21% deţinut la MOL Nyrt. din Ungaria către compania rusă Surgutneftegaz. În ziua tranzacţiei, cursul acţiunilor OMV a crescut cu 3,33%, astfel că profitul virtual înregistrat de Ruttenstorfer a fost de aproape 45.000 de euro. După ce a făcut achiziţia de acţiuni, Wolfgang Ruttenstorfer a declarat revistei Profil că nu intenţionează să vândă participaţia companiei austriece la MOL. Oficialul OMV era suspectat că, la momentul achiziţiei, ştia că valoarea acţiunilor companiei va creşte prin vânzarea participaţiei de   Conducerea OMV a declarat că atât societatea, cât şi directorul său au respectat toate reglementările în cadrul tranzacţiilor derulate.  OMV a vândut 21% din MOL către Surgutneftegaz pentru 1,4 miliarde de euro, preţ aproape dublu faţă de cursul acţiunilor companiei maghiare la acel moment.   Pe 17 noiembrie 2010, Ruttenstorfer a fost pus sub acuzare de procurori pentru că a efectuat tranzacţii în baza unor informaţii cu caracter privilegiat. În 2011 el a părăsit OMV, pentru ca în 9 mai 2012 să fie numit membru independent al Consiliului de Administraţie (CA) al NIS, companie controlată de Gazprom. La momentul respectiv, expansiunea regională a business-ului era un punct strategic pentru NIS, iar România se afla printre ţările prioritare, care prezenta o direcţie promiţătoare de dezvoltare, după cum ne-a transmis, la vremea respectivă, Direcţia de Comunicare a Gazprom. La conducerea OMV a urmat Gerhard Roiss, care s-a făcut remarcat pe 24 iunie 2014, când a semnat cu directorul grupului energetic rus Gazprom, Alexei Miller, acordul pentru înfiinţarea unei companii mixte, responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream. Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, la începutul lunii iunie 2014, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în aşteptarea unei decizii dacă acest proiect respectă legislaţia Uniunii Europene.  Evenimentul a generat noi rumori privind relaţiile dintre Gazprom şi OMV. Reprezentanţi ai companiei ruse Gazprom au negat că derulează negocieri pentru a cumpăra o participaţie la firma austriacă de petrol şi gaze OMV, potrivit Reuters, care publicase informaţia că Gazprom se află în negocieri cu fondul IPIC din Abu Dhabi pentru a cumpăra o participaţie de 24,9% în compania de petrol şi gaze naturale OMV (Austria).  În octombrie 2014, contractul de management al lui Gerhard Roiss, directorul general al grupului austriac OMV, a fost întrerupt, după decizia acţionarilor, care au hotărât ca Roiss să părăsească societatea din 1 iulie 2015. Reuters a notat că fricţiunile dintre Roiss şi Hans-Peter Floren, şeful diviziei de gaze naturale, i-ar putea determina pe acţionari să facă schimbări în conducerea companiei. Au existat şi voci care susţin că fondul IPIC, unul dintre acţionarii importanţi ai OMV, este nemulţumit de activitatea lui Roiss şi că îşi doreşte ca grupul să nu mai fie condus de un austriac. În martie 2015, OMV a decis ca Rainer Seele, preşedintele board-ului Wintershall, cel mai mare producător de petrol şi gaze din Germania, să-i ia locul lui Gerhard Roiss în funcţia de director executiv al grupului austriac de la 1 iulie.

Guvernul de la Atena a dat lumină verde pentru prima mare privatizare a infrastructurii, aprobând acordarea administrării a nu mai puțin de 14 aeroporturi din Grecia unei companii germane. Cele mai multe aeroporturi se află pe insulele turistice. Concesionarea aeroporturilor fusese înghețată imediat după venirea la putere a guvernului lui Alexis Tsipras!   Privatizarea infrastructurii a fost una dintre condițiile puse de creditorii internaționali pentru acordarea împrumutului de 86 de milioane de euro, pe o perioadă de trei ani. Guvernul a aprobat concesionarea aeroporturilor pentru consorțiul german Fraport-Slentel contra a 1,23 de miliarde de euro. Este vorba de aeroporturile din isulele Mykonos, Santorini, Rhodos, Corfu, Kos, Skiathos, Samos, Zakynthos, Kefalonia si Chania (în Creta). Aeroportul din Salonic, al doilea oraș ca mărime al țării, și din orasele Kavala, Mytilene și Aktio vor fi și ele concesionate germanilor. Durata concesionarii este de 40-50 de ani.  Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană și FMI mai cer Greciei crearea unui fond de de privatizare de 50 de miliarde de euro (porturi, aeroporturi, căi ferate, companii strategice) care să fie administrat de Atena însă cu supervizarea instituțiilor internaționale.  Stânga radicală din Syriza, partidul lui Tsipras, a criticat decizia guvernului de a aproba concesionarea aeroporturilor. ”Este prima acțiune a memorandumului (planul de ajutor pentru Grecia) care prevede vânzarea Greciei”, se arată într-un articol postat pe site-ul partidului.

Cateva intrebari pentru Isarescu:

 1. Unde era Isarescu cand CARITAS-ul facea ravagii in Romania?
2. Unde era Isarescu cand FNI-ul facea ravagii in Romania?
3. Unde era Isarescu cand se petrecea jaful de la BANCOREX in Romania?
4. Unde era Isarescu cand se petrecea jaful de la Banca Columna in Romania?
5. Unde era Isarescu cand bancile romanesti au fost privatizate pe nimic?
6. Unde era Isarescu cand bancile straine au pus dobanzi camataresti la credite – dobanzile cele mai mari din Europa?
7. Unde era Isarescu cand bancile straine au dat credite ‘cu buletinul’?
8. De ce a mutat Isarescu rezervele de aur ale Romaniei, in afara Romaniei ?
9. De ce a luat Isarescu impreuna cu Basescu si Boc 20 de miliarde de  euro imprumut, dintre care 14 miliarde i-a luat BNR-ul pentru a finanta  gratuit bancile straine din Romania ?
10. De ce a tinut Isarescu ani in sir dobanda BNR la cel mai mare  nivel din UE, sufocand creditarea de care avea nevoie economia  romaneasca?
11. De ce a facut si face Isarescu o politica impotriva cetatenilor romani in problema creditelor in franci elvetieni? Dacă s-ar mări salariile bugetarilor automat va fi presiune pe  mărirea salariilor și în mediul privat ceea ce ar diminua profiturile  fabuloase pe care corporațiile le fac în România.

Consiliul Investitorilor Străini și AmCham sunt ăia de au redactat codul muncii și i l-au dat lui Boc pe tavă în 2011Pe Mugur îl doare în …. de neincadrarea în deficitul extrem de mic pe  care Basescu l-a acceptat anul trecut spre marea lui rusine. Misiunea  sa este de a proteja profiturile multinaționalelor prin menținerea unui  salariu minim de mizerie ( 1050 lei brut = 780 lei net ) și menținerea  actualului cod al muncii.   Asta cu codul fiscal e doar o ” preocupare ” a sa care este servită presei.

Europa gandeste prea incet. E sclerozata. Pina acum invazia neeuropeana a "imbogatit-o" deja cu cca 40 de milioane de imigranti care i-a schimbat fatza si viata.  Imigrantii vor continua sa curga, europenii nu-i vor respinge, iar visul Eurabiei islamizate nu mai e departe de realizare. ... Imigrantii din Africa ameninta standardele de viata ale Uniunii Europene si structura ei sociala, a declarat ministrul de externe britanic, Philip Hammond, aratand ca blocul comunitar nu poate primi milioanele de oameni ce isi doresc o alta viata, transmite Reuters.

Aflat in Singapore, Hammond a vorbit despre eforturile celor care fug de instabilitatea din Orientul Mijlociu si Africa incercand sa se mute in interiorul UE, dintre care unii vor sa ajunga in marea Britanie prin Tunelul ce o leaga de Franta.  "Trebuie sa devenim capabili sa rezolvam aceasta problema pana la urma prin a-i duce pe cei care nu au dreptul sa ceara azil inapoi in tarile lor de origine", a declarat hammond.  Dar din cauza legilor UE imigrantii sunt "foarte increzatori" ca nu vor fi returnati in tarile lor, a spus britanicul.   "Aceasta nu este o situatie sustenabila pentru ca Europa nu se poate proteja si nu-si poate mentine standardul de viata si structura sociala daca trebuie sa absoarba milioane de migranti din Africa", a declarat Hammond...Eu zic : ... regimurile dictatoriale, dar stabile si chiar prospere din tarile alea de cine or fi fost rasturnate si zona bagata intr-un dezastru economic si social? nu cumva tocmai de occidentali? ei, acuma sa-si rezolve problema, nu sa-i trimita pe musulmani in Est!

GRECIA - GUVERNUL TZIPRAS A DEMISIONAT - Alegeri anticipate anuntate pe 20 septembrie 2015 - Cât de sigure sunt depozitele grecilor ... Cum mâna lungă a planului de bail-in ajunge chiar până la deţinătorii cu titlu senior a obligaţiunilor emise de băncile greceşti, semnalul este prost pentru grecii îngrijoraţi de banii lor. Analiza amplă a structurii activelor preconizată pentru ultima parte a acestui an nu va merge dincolo de creditorii instituţionali care au cumpărat bonduri corporative ale instituţiilor de credit elene, a anunţat Annika Breidthardt, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. "Deponenţii nu vor fi loviţi în acest an", este declaraţia acesteia care a atras observaţia portalului financiar Zero Hedge. Şi ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2016?, vine întrebarea subsecventă.  Va merge "siguranţa" depozitelor greceşti şi dincolo de anul viitor. Cei mai mulţi dintre greci s-au îndoit de capacitatea de rambursare a băncilor, încă de la declanşarea crizei elene. De la începutul anului 2010, depozitele din sistemul bancar elen s-au înjumătăţit nivelul retragerilor fiind de peste 100 miliarde euro. Acum instituţiile de credit elene sunt mai degrabă entităţi zombie dependente de lichidităţile accesate prin intermediul sistemului băncilor centrale, în special prin asistenţa specială de urgenţă acordată de Banca Centrală Europeană prin intremediul băncii centrale a Greciei. Într-un interviu recent pentru Reason TV, Doug Casey, investitor american cu mare experienţă punea la categoria elementelor insolite însuşi faptul că mai sunt greci care încă ţin bani în băncile elene deşi aceastea sunt virtual falite.  Planul anunţat de ministrul olandez de finanţe Jeroen Dijsselbloem consfinţeşte falimentul băncilor greceşti faţă de creditori. Cruţându-i pe deponenţi, spune tot el, citat de Bloomberg. Cel puţin până la anul, dacă o ascultăm pe Breidthardt. Este planul privit cu oarecare neîncredere în piaţă. Robert Montague ECM, analist la ECM Asset Management subliniază că investitorii abia acum află că vor fi atinşi inclusiv deţinătorii de bonduri cu poziţie seniorială. Pe de altă parte, este neîncrederea faţă de un proiect de restructurare prea complex în alcătuirea sa. "Nu este clar cum este posibil să incluzi în planul bail-in bondurile, în timp ce excluzi depozitele", spune Olly Burrows, analist la casa de brokeraj londoneză CRT Capital. El a calificat planul lui Dijsselbloem ca fiind parţial un bail-in şi parţial bail-out, ceea ce ar părea a fi de ca şi cum a-i spune "parţial erect".

 

Grecia ar primi un ajutor iniţial de 13 miliarde de euro (14,5 miliarde dolari) din noul plan "cel mai devreme" joi, când trebuie să ramburseze o datorie la Banca Centrală Europeană, a anunţat Klaus Regling, şeful fondului de salvare din zona euro, citat de agenţia germană de presă DPA, scrie Bursa.  Prima tranşă din planul de ajutor de 86 miliarde de euro - care încă necesită aprobarea unor parlamente naţionale - va totaliza 26 miliarde de euro, a declarat Klaus Regling, directorul Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF).  Din această sumă, 10 miliarde de euro vor fi folosiţi pentru recapitalizarea băncilor greceşti, în timp ce 3 miliarde vor fi acordate în septembrie şi octombrie, dacă Grecia îndeplineşte etapele necesare, a precizat acesta, informează Agerpres.  Anunţul survine în contextul în care preşedintele camerei inferioare a Bundestagului, Norbert Lammert, i-a invitat pe parlamentarii germani să ia parte la o sesiune specială, miercuri dimineaţă, pentru a vota asupra acordării unui nou pachet de salvare pentru Grecia, în valoare de 86 milioane de euro, transmite Reuters, citat de hotnews.ro  Norbert Lammert a trimis invitaţiile sâmbătă dimineaţă, după ce miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat pachetul de salvare în cadrul unei întâlniri desfăşurate la Bruxelles vineri seară.   Deşi este puţin probabil că Bundestagul să respingă acordul de bailout, votul este văzut ca un test pentru cancelarul Angela Merkel, după ce 65 de parlamentari din tabăra conservatoare au refuzat luna trecută să sprijine negocierile pentru un al treilea pachet de salvare.   Este posibil ca şi mai mulţi de atât să se răzvrătească la votul de miercuri, mai ales având în vedere că nu există garanţii că Fondul Monetar Internaţional va participa la acordul de salvare. Aliaţii cancelarului Merkel le-au spus parlamentarilor în ultimele săptămâni că percep participarea FMI drept o condiţie pentru un nou accord.