Europa gandeste prea incet. E sclerozata. Pina acum invazia neeuropeana a "imbogatit-o" deja cu cca 40 de milioane de imigranti care i-a schimbat fatza si viata.  Imigrantii vor continua sa curga, europenii nu-i vor respinge, iar visul Eurabiei islamizate nu mai e departe de realizare. ... Imigrantii din Africa ameninta standardele de viata ale Uniunii Europene si structura ei sociala, a declarat ministrul de externe britanic, Philip Hammond, aratand ca blocul comunitar nu poate primi milioanele de oameni ce isi doresc o alta viata, transmite Reuters.

Aflat in Singapore, Hammond a vorbit despre eforturile celor care fug de instabilitatea din Orientul Mijlociu si Africa incercand sa se mute in interiorul UE, dintre care unii vor sa ajunga in marea Britanie prin Tunelul ce o leaga de Franta.  "Trebuie sa devenim capabili sa rezolvam aceasta problema pana la urma prin a-i duce pe cei care nu au dreptul sa ceara azil inapoi in tarile lor de origine", a declarat hammond.  Dar din cauza legilor UE imigrantii sunt "foarte increzatori" ca nu vor fi returnati in tarile lor, a spus britanicul.   "Aceasta nu este o situatie sustenabila pentru ca Europa nu se poate proteja si nu-si poate mentine standardul de viata si structura sociala daca trebuie sa absoarba milioane de migranti din Africa", a declarat Hammond...Eu zic : ... regimurile dictatoriale, dar stabile si chiar prospere din tarile alea de cine or fi fost rasturnate si zona bagata intr-un dezastru economic si social? nu cumva tocmai de occidentali? ei, acuma sa-si rezolve problema, nu sa-i trimita pe musulmani in Est!

GRECIA - GUVERNUL TZIPRAS A DEMISIONAT - Alegeri anticipate anuntate pe 20 septembrie 2015 - Cât de sigure sunt depozitele grecilor ... Cum mâna lungă a planului de bail-in ajunge chiar până la deţinătorii cu titlu senior a obligaţiunilor emise de băncile greceşti, semnalul este prost pentru grecii îngrijoraţi de banii lor. Analiza amplă a structurii activelor preconizată pentru ultima parte a acestui an nu va merge dincolo de creditorii instituţionali care au cumpărat bonduri corporative ale instituţiilor de credit elene, a anunţat Annika Breidthardt, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene. "Deponenţii nu vor fi loviţi în acest an", este declaraţia acesteia care a atras observaţia portalului financiar Zero Hedge. Şi ce se va întâmpla de la 1 ianuarie 2016?, vine întrebarea subsecventă.  Va merge "siguranţa" depozitelor greceşti şi dincolo de anul viitor. Cei mai mulţi dintre greci s-au îndoit de capacitatea de rambursare a băncilor, încă de la declanşarea crizei elene. De la începutul anului 2010, depozitele din sistemul bancar elen s-au înjumătăţit nivelul retragerilor fiind de peste 100 miliarde euro. Acum instituţiile de credit elene sunt mai degrabă entităţi zombie dependente de lichidităţile accesate prin intermediul sistemului băncilor centrale, în special prin asistenţa specială de urgenţă acordată de Banca Centrală Europeană prin intremediul băncii centrale a Greciei. Într-un interviu recent pentru Reason TV, Doug Casey, investitor american cu mare experienţă punea la categoria elementelor insolite însuşi faptul că mai sunt greci care încă ţin bani în băncile elene deşi aceastea sunt virtual falite.  Planul anunţat de ministrul olandez de finanţe Jeroen Dijsselbloem consfinţeşte falimentul băncilor greceşti faţă de creditori. Cruţându-i pe deponenţi, spune tot el, citat de Bloomberg. Cel puţin până la anul, dacă o ascultăm pe Breidthardt. Este planul privit cu oarecare neîncredere în piaţă. Robert Montague ECM, analist la ECM Asset Management subliniază că investitorii abia acum află că vor fi atinşi inclusiv deţinătorii de bonduri cu poziţie seniorială. Pe de altă parte, este neîncrederea faţă de un proiect de restructurare prea complex în alcătuirea sa. "Nu este clar cum este posibil să incluzi în planul bail-in bondurile, în timp ce excluzi depozitele", spune Olly Burrows, analist la casa de brokeraj londoneză CRT Capital. El a calificat planul lui Dijsselbloem ca fiind parţial un bail-in şi parţial bail-out, ceea ce ar părea a fi de ca şi cum a-i spune "parţial erect".

 

Grecia ar primi un ajutor iniţial de 13 miliarde de euro (14,5 miliarde dolari) din noul plan "cel mai devreme" joi, când trebuie să ramburseze o datorie la Banca Centrală Europeană, a anunţat Klaus Regling, şeful fondului de salvare din zona euro, citat de agenţia germană de presă DPA, scrie Bursa.  Prima tranşă din planul de ajutor de 86 miliarde de euro - care încă necesită aprobarea unor parlamente naţionale - va totaliza 26 miliarde de euro, a declarat Klaus Regling, directorul Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF).  Din această sumă, 10 miliarde de euro vor fi folosiţi pentru recapitalizarea băncilor greceşti, în timp ce 3 miliarde vor fi acordate în septembrie şi octombrie, dacă Grecia îndeplineşte etapele necesare, a precizat acesta, informează Agerpres.  Anunţul survine în contextul în care preşedintele camerei inferioare a Bundestagului, Norbert Lammert, i-a invitat pe parlamentarii germani să ia parte la o sesiune specială, miercuri dimineaţă, pentru a vota asupra acordării unui nou pachet de salvare pentru Grecia, în valoare de 86 milioane de euro, transmite Reuters, citat de hotnews.ro  Norbert Lammert a trimis invitaţiile sâmbătă dimineaţă, după ce miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat pachetul de salvare în cadrul unei întâlniri desfăşurate la Bruxelles vineri seară.   Deşi este puţin probabil că Bundestagul să respingă acordul de bailout, votul este văzut ca un test pentru cancelarul Angela Merkel, după ce 65 de parlamentari din tabăra conservatoare au refuzat luna trecută să sprijine negocierile pentru un al treilea pachet de salvare.   Este posibil ca şi mai mulţi de atât să se răzvrătească la votul de miercuri, mai ales având în vedere că nu există garanţii că Fondul Monetar Internaţional va participa la acordul de salvare. Aliaţii cancelarului Merkel le-au spus parlamentarilor în ultimele săptămâni că percep participarea FMI drept o condiţie pentru un nou accord.

Preţul petrolului WTI Crude este tranzacţionat pentru luna septembrie la New York la 42,80 de dolari barilul în această dimineaţă. Petrolul West Texas Intermediate a închis în ziua precedentă la 43,08 dolari barilul. Minimul ultimelor 52 de săptămâni este de 42,69 de dolari barilul.  Petrolul Brent era cotat în această dimineaţă la Londra la 49,11 dolari barilul, după ce a închis la cotaţia de 49,09 dolari barilul.  Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol OPEC a produs luna trecută cel mai mult în ultimii 3 ani, în condiţiile în care Iranul a revenit la cel mai înalt nivel după 2012, an în care au fost consolidate sancțiunile internaționale.  OPEC, cartel ce deţine 40% din producţia mondială de petrol, a ridicat luna trecută cota de ieşiri cu 100.700 de barili pe zi până la 31,5 milioane, a anunţat cartelul în raportul său de piață lunar. Această creştere a venit după ce Arabia Saudită a transmis OPEC că îşi reduce producţia cel mai mult în ultimul an.  Prețurile petrolului au scăzut săptămâna trecută la minimul ultimelor 6 luni, sub 50 de dolari barilul la Londra,. Iranul a ajuns la un acord cu puterile mondiale, la 14 iulie, iar acest acord ar putea ușura sancțiunile privind exporturile sale de petrol în cursul acestui an în schimbul combaterii activităţilor nucleare în discuţie.

După ce datele recente arătau căderea exporturilor și un sector de producție care stagnează, banca centrală a Chinei a declarat marți că îi permite yuanului să slăbească cu aproape 2%, în speranța de a ieftini exporturile Chinei și de a împinge în jos costurile de crediare.  Banca Centrală a Chinei a devaluat moneda naţională, yuanul, la cel mai redus nivel faţă de dolar din ultimii aproape trei ani.  Decizia reprezintă o depreciere excepţională de 1,9% pentru a face rata de schimb mai orientată spre piaţă, a anunţat marţi Banca Centrală şi vine după câteva date dezamăgitoare privind a doua mare economie mondială.   Duminică, China a raportat un declin semnificativ al exporturilor în iulie şi o scădere a preţurilor producţiei industriale, aproape de cel mai scăzut nivel din ultimii şase ani. Luna trecută, exporturile şi preţurile producţiei industriale au înregistrat un declin de 8,3% şi, respectiv, 5,4%, comparativ cu iulie 2014.   Rata de schimb a yuanului este acum stabilită la 6,2298 pentru un dolar, în creştere faţă de 6,1162 yuani, luni....Decizia PBOC vine după ce, recent, miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G7 au anunţat că sunt de acord ca yuanul chinezesc să devină monedă de rezervă la FMI. Oficialii chinezi au cerut includerea yuanului în rândul monedelor în coşul de valute DST - Drepturi Speciale de Tragere - folosite de Fondul Monetar Internaţional în tranzacţiile internaţionale. Includerea ar reprezenta un sprijin semnificativ pentru poziţia Chinei, ca putere economică globală.

Pot opri mandarinii de la Beijing prăbuşirea Bursei? Aparent, nu. De pe maximul de 5.166,35 puncte consemnat pe 12 iunie a.c., indicele Shanghai Composite a căzut către zona de 3.500 de puncte la începutul lunii iulie, pentru a ricoşa pe intervenţiile guvernamentale peste 4.000 de puncte. O mişcare amendată de şedinţe agresive de scădere care au readus indicele sub 3.700 de puncte. Tom DeMark anticipează un declin de încă 14% şi spune că nu îşi va reanaliza poziţia decât când indicele va lovi reperul de 3.200 de puncte, ceea ce ar echivala cu pulverizarea câştigurilor din acest an. În vârstă de 68 de ani, fondatorul DeMark Analytics, are în spatele său un bun istoric al predicţiilor; este printre puţinii care a afirmat în 2013 că Bursa se afla pe minim chiar înainte de trendul care a propulsat-o către nivelurile de acum două luni. Consultant pentru George Soros şi fondurile Omega Advisrors ale lui Leon Cooperman, el argumentează că traiectoria pieţei se aseamănă foarte mult cu cea a indicelui Dow Jones după crahul bursier de la New York din anul 1929. Nici măcar autorităţile nu pot stăvili acest picaj. „Pur şi simplu nu poţi manipula piaţa. Fundamentalele dictează piaţa“, zice DeMark şi continuă: „Pieţele ating minimul pe veşti rele, nu pe veşti bune. Vrei ca şi ultimul vânzător să vândă. Am avut veşti bune la recentul minim. Raliul este artificial.“  Suntem abia la jumătatea drumului, avertizează şi un raport al băncii elveţiene de investiţii UBS preluat de Zero Hedge şi care menţionează că mai este mult loc pentru ajustarea sectorului construcţiilor şi proprietăţilor, centru al bulei speculative. „Lecţia ultimului balon pe equity din China este aceea că odată ce sentimentul a devenit negativ, intervenţiile politice având ca scop ancorarea preţurilor au numai efect de scurtă durată“, spune un raport al Capital Economics citat de Reuters