În urmă cu câteva zile, LukOil a respins acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România, anunţând că urma să conteste în instanţă măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române şi că aşteaptă o investigaţie "imparţială". Compania rusă LukOil a argumentat că este un contribuabil prompt la bugetul de stat din România şi un furnizor de produse la calitate pentru clienţii români. "LukOil intenţionează să conteste în instanţă ordinul Parchetului, conform procedurilor, şi mizează pe o investigare imparţială a incidentului, potrivit reglementărilor şi standardelor acceptate atât în România, cât şi în Uniunea Europeană", informa vineri compania rusă.

 "Petrotel-LUKOIL a creat aproximativ 1.000 de locuri de muncă la nivel regional. În ultimii nouă ani, s-au investit 540 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei. LukOil speră că orice obstacole în calea funcţionării acestei companii-cheie vor fi depăşite cu succes", preciza compania.

Săptămâna trecută, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asiguratorii, punând sechestru asupra unor bunuri ce aparţin companiei Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurenţa sumei de două miliarde de euro. Potrivit unui comunicat dat publicităţii miercuri după-amiază de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au extins cercetările şi au dispus măsura controlului judiciar asupra a cinci persoane, între care doi cetăţeni ruşi, cu toţii angajaţi ai SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, a transmis corespondentul MEDIAFAX. Totodată, anchetatorii au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri deţinute de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune şi acţiuni. "În cauză, în urma extinderii cercetărilor faţă de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor bancare deţinute de această entitate juridică la bănci comerciale situate în U.K. şi Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de 1.880.931,388 lei, precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni, deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti", se arată în comunicatul PCA Ploieşti.

Procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti au extins cercetările în dosarul Lukoil faţă de alţi cinci angajaţi ai societăţii care controlează rafinăria de la Ploieşti şi aduc noi acuzaţii suspecţilor din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunţă că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracţiuni de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi noi fapte de spălare de bani. Până în prezent, dosarul privea infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorii susţin că, "urmare a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil S.A., s-a realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 şi 2013".

Ţările lumii, inclusiv cele europene, sunt prinse într-un  lanţ închis al datoriilor reciproce. Ţările zonei euro spun că nu pot ierta şi mai mult de datorii Grecia deoarece la rândul lor s-au îndatorat pentru a face rost de bani pentru salvarea ei. Puterea creditorilor este evidentă  în cazul Greciei, unde guvernul „revoluţionar“ a devenit un simplu instrument de reformă al „forţelor“ creditoare europene.  De ce creditori se tem creditorii europeni? Doar guvernele au dreptul să ştie deoarece naţionalitatea investitorilor în obligaţiuni este secret de stat. În SUA guvernul publică în fiecare lună un clasament pe ţări al investitorilor care cumpără titluri de trezorerie şi nu se fereşte să arate că Beijingul este cel mai mare creditor.  Nu şi în Europa, unde cele mai mari economii îşi au cea mai mare parte a datoriilor în mâini străine.  În Spania, în lipsa unor date concrete, guvernul a folosit teama de uriaşa Chină ca ţară stăpână pe datoria spaniolă pentru a stinge un potenţial conflict diplomatic între cele două ţări.

Bundestagul, Camera inferioară a parlamentului german, a aprobat vineri cu o majoritate covârşitoare începerea negocierilor pentru acordarea unui al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, de 86 miliarde de euro.   Astfel, din cei 598 de deputaţi prezenţi - dintr-un total de 631 -, 439 au votat în favoarea cererii guvernului de a primi mandat de negociere a noului program de asistenţă, 119 au fost împotrivă şi 40 s-au abţinut, a anunţat preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, conform Agerpres.  Deputaţii germani şi-au întrerupt vacanţa pentru votul de vineri, Lammert precizând, în închiderea şedinţei, că ar putea fi rechemaţi înainte de reluarea oficială a sesiunii, la 8 septembrie. Atunci, Bundestagul ar urma să aprobe, ca şi alte parlamente naţionale, planul de ajutor după ce vor fi stabilite detaliile acestuia.  În timpul discuţiilor din legislativ, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble au pledat puternic pentru aprobarea deschiderii negocierilor, şefa guvernului avertizând că, în lipsa unui nou ajutor, pentru Grecia va urma "haosul asigurat".

Potrivit unei anchete de opinie publicate imtr-un cotidian  Francez (LM), majoritatea cetatenilor trilor europene UE se declara in  favoarea suprimării acordurilor Schengen, relatează  si canalul de televiziune France 2. Solicitanții de azil se înmulțesc în Europa și o opinie publică tot mai numeroasă se opune primirii lor.  Potrivit unui sondaj Ifop/Le Figaro, dat publicității vineri, mai mult de jumătate dintre europeni vor să-și controleze ei înșiși frontierele și să pună capăt acordurilor Schengen. Astfel au opinat 53% dintre germani, 63% dintre britanici, iar în Franța opoziția este cea mai importantă: 7 francezi din 10 doresc anularea lor.  Contestatarii acordurilor Schengen provin din toate familiile politice: 53% dintre simpatizanții socialiștilor resping și ei acordurile Schengen. În 2015, cererile de azil au crescut cu 58% în Europa, în cursul primelor cinci luni ale anului. Potrivit sondajului, europenii resping masiv, de asemenea, repartizarea migranților prin cote, pe care ar intenționa s-o impună Bruxelles-ul.

"BCE a creat linii secrete de finanţare către România şi Bulgaria, pentru băncile elene" - BURSA

"BCE a creat linii secrete de finanţare către România şi Bulgaria, pentru băncile elene" - Banca Centrală Europeană (BCE) a creat linii secrete de finanţare, constând în facilităţi de credit bilaterale, către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor de a convinge băncile centrale să nu oprească susţinerea subsidiarelor băncilor din Grecia, potrivit Financial Times.
Băncile elene Piraeus Bank, National Bank of Greece, Eurobank şi Alpha Bank deţin active substanţiale în Europa de Est. Băncile elene deţin aproximativ 12% din activele bancare din România (prin Piraeus Bank, Banca Românească, Bancpost şi Alpha Bank) şi peste o cincime în Bulgaria.  Dacă aceste active ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen.  "Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul", a spus o persoană apropiată situaţiei. Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei. Linii swap similare, prin care băncile centrale se pot împrumuta de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar au fost anunţate public.  Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au refuzat să comenteze în legătură cu noua linie de finanţare, dar au spus că băncile elene din România sunt solide şi că acestea pot refuza să permită acţionarilor să retragă depozite. De asemenea, aceste bănci pot atrage lichidităţi de la BNR, dacă situaţia se va înrăutăţi. Oflicialii BCE şi ai Băncii Naţionale din Bulgaria au refuzat la rândul lor să comenteze. BCE monitorizează situaţia prim teleconferinţe zilnice cu toate ţările unde băncile elene desfăşoară operaţiuni, între acestea aflându-se şi Albania, Macedonia şi Serbia.

Preşedintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, a avut un ton vehement împotriva măsurilor de austeritate, părăsind plenul de două ori şi denunţând măsuri care, crede ea, ar duce la "genocid social" şi ar echivala cu o "lovitură de stat".  Miniştrii Finanţelor din zona euro se vor reuni într-o teleconferinţă joi la ora 10.00 (11.00, ora României), pentru a discuta despre criza din Grecia.  Premierul Alexis Tsipras a pledat pentru acceptarea unui acord "incorect", dar care este singura alternativă la "anarhie".  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. "Acordul este dificil, dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras.  Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.