Ţările lumii, inclusiv cele europene, sunt prinse într-un  lanţ închis al datoriilor reciproce. Ţările zonei euro spun că nu pot ierta şi mai mult de datorii Grecia deoarece la rândul lor s-au îndatorat pentru a face rost de bani pentru salvarea ei. Puterea creditorilor este evidentă  în cazul Greciei, unde guvernul „revoluţionar“ a devenit un simplu instrument de reformă al „forţelor“ creditoare europene.  De ce creditori se tem creditorii europeni? Doar guvernele au dreptul să ştie deoarece naţionalitatea investitorilor în obligaţiuni este secret de stat. În SUA guvernul publică în fiecare lună un clasament pe ţări al investitorilor care cumpără titluri de trezorerie şi nu se fereşte să arate că Beijingul este cel mai mare creditor.  Nu şi în Europa, unde cele mai mari economii îşi au cea mai mare parte a datoriilor în mâini străine.  În Spania, în lipsa unor date concrete, guvernul a folosit teama de uriaşa Chină ca ţară stăpână pe datoria spaniolă pentru a stinge un potenţial conflict diplomatic între cele două ţări.

Bundestagul, Camera inferioară a parlamentului german, a aprobat vineri cu o majoritate covârşitoare începerea negocierilor pentru acordarea unui al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, de 86 miliarde de euro.   Astfel, din cei 598 de deputaţi prezenţi - dintr-un total de 631 -, 439 au votat în favoarea cererii guvernului de a primi mandat de negociere a noului program de asistenţă, 119 au fost împotrivă şi 40 s-au abţinut, a anunţat preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, conform Agerpres.  Deputaţii germani şi-au întrerupt vacanţa pentru votul de vineri, Lammert precizând, în închiderea şedinţei, că ar putea fi rechemaţi înainte de reluarea oficială a sesiunii, la 8 septembrie. Atunci, Bundestagul ar urma să aprobe, ca şi alte parlamente naţionale, planul de ajutor după ce vor fi stabilite detaliile acestuia.  În timpul discuţiilor din legislativ, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble au pledat puternic pentru aprobarea deschiderii negocierilor, şefa guvernului avertizând că, în lipsa unui nou ajutor, pentru Grecia va urma "haosul asigurat".

Potrivit unei anchete de opinie publicate imtr-un cotidian  Francez (LM), majoritatea cetatenilor trilor europene UE se declara in  favoarea suprimării acordurilor Schengen, relatează  si canalul de televiziune France 2. Solicitanții de azil se înmulțesc în Europa și o opinie publică tot mai numeroasă se opune primirii lor.  Potrivit unui sondaj Ifop/Le Figaro, dat publicității vineri, mai mult de jumătate dintre europeni vor să-și controleze ei înșiși frontierele și să pună capăt acordurilor Schengen. Astfel au opinat 53% dintre germani, 63% dintre britanici, iar în Franța opoziția este cea mai importantă: 7 francezi din 10 doresc anularea lor.  Contestatarii acordurilor Schengen provin din toate familiile politice: 53% dintre simpatizanții socialiștilor resping și ei acordurile Schengen. În 2015, cererile de azil au crescut cu 58% în Europa, în cursul primelor cinci luni ale anului. Potrivit sondajului, europenii resping masiv, de asemenea, repartizarea migranților prin cote, pe care ar intenționa s-o impună Bruxelles-ul.

"BCE a creat linii secrete de finanţare către România şi Bulgaria, pentru băncile elene" - BURSA

"BCE a creat linii secrete de finanţare către România şi Bulgaria, pentru băncile elene" - Banca Centrală Europeană (BCE) a creat linii secrete de finanţare, constând în facilităţi de credit bilaterale, către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor de a convinge băncile centrale să nu oprească susţinerea subsidiarelor băncilor din Grecia, potrivit Financial Times.
Băncile elene Piraeus Bank, National Bank of Greece, Eurobank şi Alpha Bank deţin active substanţiale în Europa de Est. Băncile elene deţin aproximativ 12% din activele bancare din România (prin Piraeus Bank, Banca Românească, Bancpost şi Alpha Bank) şi peste o cincime în Bulgaria.  Dacă aceste active ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen.  "Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul", a spus o persoană apropiată situaţiei. Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei. Linii swap similare, prin care băncile centrale se pot împrumuta de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar au fost anunţate public.  Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au refuzat să comenteze în legătură cu noua linie de finanţare, dar au spus că băncile elene din România sunt solide şi că acestea pot refuza să permită acţionarilor să retragă depozite. De asemenea, aceste bănci pot atrage lichidităţi de la BNR, dacă situaţia se va înrăutăţi. Oflicialii BCE şi ai Băncii Naţionale din Bulgaria au refuzat la rândul lor să comenteze. BCE monitorizează situaţia prim teleconferinţe zilnice cu toate ţările unde băncile elene desfăşoară operaţiuni, între acestea aflându-se şi Albania, Macedonia şi Serbia.

Preşedintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, a avut un ton vehement împotriva măsurilor de austeritate, părăsind plenul de două ori şi denunţând măsuri care, crede ea, ar duce la "genocid social" şi ar echivala cu o "lovitură de stat".  Miniştrii Finanţelor din zona euro se vor reuni într-o teleconferinţă joi la ora 10.00 (11.00, ora României), pentru a discuta despre criza din Grecia.  Premierul Alexis Tsipras a pledat pentru acceptarea unui acord "incorect", dar care este singura alternativă la "anarhie".  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. "Acordul este dificil, dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras.  Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

Numărul cetăţenilor români, bulgari şi polonezi a crescut foarte mult la Bruxelles, din 2000 până în prezent, relevă studiul realizat de Institutul de Statistică şi Analiză din Bruxelles (ISAB).

"În anii '90, erau puţin peste 2000 de persoane provenind din aceste trei ţări, iar acum sunt 65.000. Într-adevăr, înseamnă o creştere foarte mare în ultimii 20 de ani", a declarat Jean-Pierre Hermia, coordonatorul studiului. Populaţia formată din cetăţenii celor trei ţări a crescut de mai bine de 30 de ori într-un deceniu, spune el.  Potrivit studiului, odată cu intrarea României, Bulgariei şi Poloniei în Uniunea Europeană (UE) în anii 2000, cetăţenii acestor ţări au avut un acces mai mare la piaţa europeană a locurilor de muncă, inclusiv la cea din Belgia. Dar, în timp ce ofertele de muncă din străinătate s-au înmulţit pentru cetăţenii acestor ţări, nivelul lor de trai a început să scadă, fiindu-le din ce în ce mai greu să se întreţină, mai ales în România şi Bulgaria.  După cum se precizează în studiu, românii sunt cei mai numeroşi dintre cei care au migrat la Bruxelles. "Ei constituie cea de-a treia naţionalitate străină. În 2015 i-au depăşit pe italieni. Aproximativ 34.000 de români locuiesc în regiunea Bruxelles-Capitale", la nord-est de Pentagon, precizează Jean-Pierre Hermia.

Lucrurile stau altfel în ceea ce-i priveşte pe bulgari. "Este interesant. De fapt, bulgarii sunt foarte concentraţi în zona străzii Haecht, unde se află cartierul istoric al turcilor, în regiunea Bruxelles-Capitale", afirmă Jean-Pierre Hermia. De asemenea, "spre exemplu la Saint Josse sunt mai mulţi bulgari decât turci", dacă nu se ţine cont de turcii care au devenit belgieni. Studiul arată cât de mult se schimbă cartierele, dar şi şcolile şi companiile din întreaga regiune.