Deputatul PNL Daniel Zamfir dar si Societatea Civla, îi solicită ministrului de Finanțe, Eugen Teodorovici, ca şef al ministerului care este şi acționar majoritar al CEC Bank, să determine "instant" demiterea vicepreședintelui Mirela Iovu după "declarațiile delirante" făcute la adresa românilor care au datorii la bănci. "Altfel, îi veți gira afirmațiile de o rea-credință maladivă și de o batjocură de neînchipuit la adresa oamenilor cinstiți care, în nume personal sau cu firmele pe care le dețin, au contractat credite, fiind unul dintre motoarele economiei, ca să nu mai spun, principalul motor al sistemul bancar", arată Zamfir în scrisoarea deschisă remisă redacţiei.  "Statul român, pe care îl reprezentanți, domnule Ministru, nu își poate asuma, în 2015, să «regrete» că azi vorbim de debitori onești în loc să-i tăiem bucăți ca în Roma Antică sau să-i legăm de catarg în piața publică, precum în Evul Mediu, așa cum consideră doamna Iovu că ar trebui făcut. Vă amintesc că, recent, guvernatorul Isărescu aprecia că, în România, creditarea a murit nu din cauza crizei economice, ci din cauza relației rupte între bancheri și cetățeni. Nu cred că păstrarea în funcție a doamnei Iovu va ajuta la restabilirea acestei încrederi. În calitatea mea de deputat nu pot face mai mult decât să vă adresez luni o interpelare care să conțină toate rândurile de mai sus. Consider însă că, din respect pentru cetățenii acestei țări, fie că au sau nu credite la banca statului, demiterea doamnei Iovu nu mai poate aștepta ziua de luni", transmite Zamfir...  În Roma antică, faliţii erau ucişi şi tăiaţi în atâtea bucăţi câţi creditori aveau, în Evul Mediu erau legaţi la stâlpul infamiei, iar în epoca modernă erau băgaţi la închisoarea datornicilor, a declarat vicepreşedintele CEC Bank, Mirela Iovu, vorbind despre legile insolvenţei, chiar în ziua în care preşedintele ţării promulga legea insolvenţei persoanelor fizice.  "Practica a arătat că, dacă se ajunge în insolvenţă, se pune în mişcare un mecanism atât de complex şi de imprevizibil încât rişti ca la final să constaţi că, de fapt, garanţiile tale sunt fără valoare sau au fost utilizate pentru alte plăţi", a declarat doamna Iovu, potrivit Hotnews, adăugând: "Pentru a salva afacerile de la faliment, poate este bine să avem... aşa.. un mic semn de întrebare faţă de onestitatea celor pe care îi finanţăm.

Preşedintele Romaniei  Klaus Iohannis a promulgat joi legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin care persoanele care au lucrat în grupa I de muncă, cu o vechime mai mică de şase ani, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. Noul act normativ prevede reducerea vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în grupa I de muncă.  De asemenea, se reglementează ca perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001 în grupa I de muncă, în condiţii speciale şi în alte condiţii de muncă, mai mici de doi ani, să constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.  Până acum, cei care lucraseră 6 ani în grupa I de muncă puteau ieși cu 3 ani mai repede la pensie, adică pentru un an lucrat în grupa I se acorda o reducere de 6 luni. ... Până acum, cei care lucraseră 6 ani în grupa I de muncă puteau ieși cu 3 ani mai repede la pensie, adică pentru un an lucrat în grupa I se acorda o reducere de 6 luni. 

România a fost lider la creşterea preţurilor în Uniunea Europeană în luna mai, alături de Malta, arată datele furnizate de Oficiul European de Statistică.   Conform Eurostat, România şi Malta au avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei pentru luna mai, cu 1,3 la sută, urmate de Letonia cu 1,2 la sută rată a inflaţiei.   Pentru România, inflaţia pe luna mai este în creştere, după ce procentul pe aprilie a fost de 0,6 la sută, însă este la acelaşi nivel cu inflaţia din luna mai a anului trecut.  Datele Eurostat arată că, atât în zona euro cât şi in Uniunea Europeană, rata anuală a inflaţiei a urcat la 0,3% în luna mai, faţă de 0% în aprilie. Conform statisticii, opt state membre ale blocului comunitar au înregistrat în luna mai rate anuale negative ale inflaţiei. Printre aceste ţări se numară Cipru cu 1,7%, Grecia cu 1,4% şi Slovenia cu 0,8%.   Asta în pofida faptului că Banca Centrală Europeană a luat mai multe măsuri pentru a contracara efectele economice care se profilează în zona euro.   Estimările arată ca rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor, sub ţinta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană.

Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat cu 2,3 miliarde de euro, la 83 de miliarde de euro, fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia, spun oficiali bancari eleni citaţi de presa internaţională. Aceasta este cea mai mare majorare săptămânală a asistenţei financiare de urgenţă (ELA) după 18 februarie. Suplimentarea fondurilor puse la dispoziţia băncilor elene nu modifică mult situaţia lichidităţilor, care se află la cel mai redus nivel de la debutul crizei. Totuşi, aceasta este suficientă pentru compensarea banilor retraşi din conturile bancare greceşti.  Băncile din Grecia au avertizat, însă, că în lipsa unui acord cât mai rapid între autorităţile de la Atena şi creditorii instituţionali, situaţia instituţiilor financiare se va înrăutăţi.  Agenţia de evaluare financiară Standard&Poor's (S&P) a retrogradat ratingul Greciei cu o treaptă, la "CCC", cu perspectivă negativă, considerând că datoria ţării nu este sustenabilă după ce Guvernul a amânat pentru sfârşitul lunii iunie plata unei datorii de 1,6 miliarde euro către FMI, care ar fi trebuit să aibă loc în patru rate pe parcursul lunii. S&P consideră că situaţia lichidităţilor Guvernului, a băncilor şi economiei elene, în general, riscă să se înrăutăţească.  Însă, potrivit S&P, eventuala ratare de către Grecia a rambursării unei datorii către FMI sau alt creditor oficial nu reprezintă o "intrare în incapacitate de plată".   Amintim că, miercuri seara, Comisia Europeană a anunţat că ultimele propuneri de reformă depuse de Grecia pentru obţinerea ultimei tranşe, de 7,2 miliarde de euro, din ajutorul financiar de 240 de miliarde de euro obţinut în 2010, nu corespund înţelegerilor convenite în urmă cu o săptămână şi, în prezent, mingea este "în mod clar" în terenul Guvernului condus de Alexis Tsipras.

Şansa ajungerii la un acord asupra datoriei Greciei a devenit tot mai mica, în urma plecării de la Bruxelles atât a echipei de negociatori a Fondului Monetar Internaţional (FMI), cât şi a echipei Guvernului grec, FMI evocând "divergenţe majore" între Atena şi creditorii săi, relatează Reuters. În plus, întâlnirea dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul grec, Alexis Tsirpas, s-a încheiat fără vreun anunţ, oficiali europeni afirmând ulterior că ar fi vorba de "ultima tentativă de ajungere la un acord".  Această situaţie care anunţă un posibil blocaj, conjugată cu avalanşa de avertizări la adresa Guvernului grec, a redus brusc optimismul apărut în urma reuniunilor organizate miercuri. Joi, un purtător de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a declarat pentru jurnalişti, la Washington, că "există divergenţe majore (între creditori şi Grecia) în majoritatea domeniilor importante". "Nu s-a înregistrat niciun progres pentru a acoperi aceste divergenţe şi suntem, prin urmare, departe de un acord", a adăugat el, anunţând plecarea de la Bruxelles a echipei de negociatori a FMI  În schimb, purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Gabriel Sakellaridis, a declarat ulterior că Atena este pregătită să intensifice discuţiile în vederea ajungerii la un acord "chiar în următoarele zile".  "Problema bugetară şi viabilitatea datoriei" sunt două puncte care necesită discuţii, a precizat el.  Însă purtătorul de cuvânt al FMI a menţionat că blocajul este cauzat de neînţelegerile existente în privinţa pensiilor, ţintelor fiscale şi finanţarea unor măsuri luate în calcul.  "Nu mai avem timp să ne certăm. Mă tem că se apropie ziua în care cineva va spune că jocul s-a terminat", a spus preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în cursul unei conferinţe de presă.  "Este foarte clar că avem nevoie de decizii, nu de negocieri", a adăugat el, cerându-le grecilor să se arate "mai realişti".  Într-un discurs susţinut la Londra, Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, a apreciat că "timpul presează" şi riscul ca Grecia să ajungă în incapacitate de plată "creşte în fiecare zi".  Potrivit unor oficiali europeni, un compromis ar putea fi posibil doar dacă Guvernul Tsirpas va prezenta noi propuneri de economii bugetare şi venituri fiscale. Aceste propuneri ar trebui să înlocuiască tăierea pensiilor şi creşterile de taxe, pe care le refuză categoric, cu scopul de a asigura un excedent bugetar primar.

   

PSD - Perioada Victor Ponta este în cea mai nefastă perioadă din cariera sa politică ca partid . Contestat vehement de oamenii politici, presă şi opinia publică pentru că nu şi-a dat demisia din fruntea Guvernului în urma scandalului în care este învinuit de DNA de fapte penale, Victor Ponta a trecut totuşi de moţiunea de cenzură din Parlament.  Asta nu înseamnă că problemele sale s-au terminat, cel puţin din punct de vedere al imaginii liderul PSD fiind în cădere liberă. Site-urile care analizează lumea politică din România au scos de la naftalină o înregistrare făcută în urmă cu doar câţiva ani, când, e adevărat, Ponta nu era prim ministru. În dialogul purtat de Vântu şi Sebastian Ghiţă (fostul patron al echipei de baschet Asesoft), Ponta este prezentat de acesta din urmă ca o marionetă, pe care o foloseşte pentru rating şi audienţă la RTV.