Şansa ajungerii la un acord asupra datoriei Greciei a devenit tot mai mica, în urma plecării de la Bruxelles atât a echipei de negociatori a Fondului Monetar Internaţional (FMI), cât şi a echipei Guvernului grec, FMI evocând "divergenţe majore" între Atena şi creditorii săi, relatează Reuters. În plus, întâlnirea dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi premierul grec, Alexis Tsirpas, s-a încheiat fără vreun anunţ, oficiali europeni afirmând ulterior că ar fi vorba de "ultima tentativă de ajungere la un acord".  Această situaţie care anunţă un posibil blocaj, conjugată cu avalanşa de avertizări la adresa Guvernului grec, a redus brusc optimismul apărut în urma reuniunilor organizate miercuri. Joi, un purtător de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a declarat pentru jurnalişti, la Washington, că "există divergenţe majore (între creditori şi Grecia) în majoritatea domeniilor importante". "Nu s-a înregistrat niciun progres pentru a acoperi aceste divergenţe şi suntem, prin urmare, departe de un acord", a adăugat el, anunţând plecarea de la Bruxelles a echipei de negociatori a FMI  În schimb, purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, Gabriel Sakellaridis, a declarat ulterior că Atena este pregătită să intensifice discuţiile în vederea ajungerii la un acord "chiar în următoarele zile".  "Problema bugetară şi viabilitatea datoriei" sunt două puncte care necesită discuţii, a precizat el.  Însă purtătorul de cuvânt al FMI a menţionat că blocajul este cauzat de neînţelegerile existente în privinţa pensiilor, ţintelor fiscale şi finanţarea unor măsuri luate în calcul.  "Nu mai avem timp să ne certăm. Mă tem că se apropie ziua în care cineva va spune că jocul s-a terminat", a spus preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în cursul unei conferinţe de presă.  "Este foarte clar că avem nevoie de decizii, nu de negocieri", a adăugat el, cerându-le grecilor să se arate "mai realişti".  Într-un discurs susţinut la Londra, Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, a apreciat că "timpul presează" şi riscul ca Grecia să ajungă în incapacitate de plată "creşte în fiecare zi".  Potrivit unor oficiali europeni, un compromis ar putea fi posibil doar dacă Guvernul Tsirpas va prezenta noi propuneri de economii bugetare şi venituri fiscale. Aceste propuneri ar trebui să înlocuiască tăierea pensiilor şi creşterile de taxe, pe care le refuză categoric, cu scopul de a asigura un excedent bugetar primar.

   

PSD - Perioada Victor Ponta este în cea mai nefastă perioadă din cariera sa politică ca partid . Contestat vehement de oamenii politici, presă şi opinia publică pentru că nu şi-a dat demisia din fruntea Guvernului în urma scandalului în care este învinuit de DNA de fapte penale, Victor Ponta a trecut totuşi de moţiunea de cenzură din Parlament.  Asta nu înseamnă că problemele sale s-au terminat, cel puţin din punct de vedere al imaginii liderul PSD fiind în cădere liberă. Site-urile care analizează lumea politică din România au scos de la naftalină o înregistrare făcută în urmă cu doar câţiva ani, când, e adevărat, Ponta nu era prim ministru. În dialogul purtat de Vântu şi Sebastian Ghiţă (fostul patron al echipei de baschet Asesoft), Ponta este prezentat de acesta din urmă ca o marionetă, pe care o foloseşte pentru rating şi audienţă la RTV.

Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au situat, luni, la aproximativ 400 de milioane de euro, din cauza temerilor privind incapacitatea ţării de a-şi achita datoriile, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, informează Agerpres.  Ieşirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro în ianuarie, 7,57 miliarde de euro în februarie, 1,91 miliarde de euro în martie şi 4,89 miliarde de euro în aprilie.   Accelerarea retragerilor din ultimele luni a fost provocată şi de speculaţiile privind introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, deşi autorităţile de la Atena au dezminţit un astfel de scenariu.  Discuţiile dintre Grecia şi creditorii săi în privinţa continuării susţinerii financiare a ţării au cunoscut duminică un nou eşec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată. Grecia trebuie să ramburseze, la 30 iunie, 1,6 miliarde de euro din împrumuturile FMI şi riscă foarte mult să nu poată onora această scadenţă fără deblocarea a 7,2 miliarde de euro, suspendată de la începutul verii şi condiţionată de un acord cu creditorii pe marginea unei serii de reforme.

Negocierile Greciei cu reprezentantii Comisiei Europene, ai Bancii Centrale Europene si ai Fondului Monetar International au intrat intr-un nou impas, astfel ca economia Greciei ar urma sa intre in incapacitate de plati de la 1 iulie. "Trebuie sa elaboram un plan de urgenta pentru ca Grecia ar urma sa ajunga intr-o stare de urgenta", a atras atentia Guenther Oettinger. "Sursele energetice, salariile sefilor politiei, resursele medicale si produsele farmaceutice trebuie asigurate", a adaugat reprezentantul Germaniei in Comisia Europeana.  Insa premierul de extrema-stanga al Greciei, Alexis Tsipras, ajuns la putere prin promisiunea opririi austeritatii, le-a cerut liderilor europeni sa isi schimbe atitudinea. "Vom astepta cu rabdare pana cand institutiile financiare vor deveni realiste", a declarat Tsipras pentru cotidianul grec Efimerida ton Syntakton. "Nu avem dreptul de a ingropa democratia europeana in locul unde s-a nascut", a adaugat Tsipras. In cazul intarii in incapacitate de plati, Grecia risca sa fie exclusa din zona euro si sa organizeze alegeri legislative anticipate. Functionari ai Uniunii Europene au avut, vineri, primele discutii oficiale despre cel mai pesimist scenariu in cazul Greciei. Reprezentanti ai tarilor din zona euro, reuniti la Bratislava, au stabilit ca exista trei scenarii in cazul Greciei, dintre care cel mai bun, cel al ajungerii la un acord rapid cu creditorii, este cel mai improbabil. Al doilea scenariu ar fi prelungirea actualului program de asistenta financiara, care expira la sfarsitul lunii iunie, exact in momentul in care Grecia trebuie sa achite catre FMI 1,6 miliarde de euro. Functionarii europeni au abordat pentru prima data la nivel oficial al treilea scenariu - cel mai pesimist - cel al intrarii Greciei in incapacitate de plati. Reprezentantul Greciei prezent la reuniune a dat asigurari ca Guvernul condus de premierul de extrema-stanga Alexis Tsipras va face totul pentru ajungerea la un acord cu Banca Centrala Europeana, Comisia Europeana si Fondul Monetar International. Acordul ar debloca ultima transa, de 7,2 miliarde de euro, solicitata de Atena in cadrul actualului plan de asistenta financiara, in valoare de 240 de miliarde de euro.

Creşterea economică există, dar atât timp cât ea se face pe datorie, practic sacrifică evoluţiile ulterioare, rambursarea urmând fie suportată din taxele viitoare, a menţionat Păun.

El a amintit, citând statisticile oficiale, că datoria publică nominală a urcat cu 15% în 2012, 8,7% în 2013, 9,5% în 2014. "Ritmurile sunt de două-trei-patru ori mai mari decât creşterea economică. În această perioadă avem un nivel cumulat de 37,3%. Datoria publică se situează la 650 euro pe cap de locuitor, sau 2.400 euro pe familie", a declarat economistul.  Guvernanţii au prezentat o evoluţie pozitivă şi la investiţiile străine directe, comparativ cu anul trecut. Dar în 2014 cea mai mare parte din ISD o reprezentau investiţiile de capital, iar în 2015 balanţa înclină către credite, a spus Păun.  "Nu avem nicio privatizare de succes de câţiva ani buni, nu avem o reducere semnificativă a arieratelor venite dinspre companiile de stat", a punctat Cristian Păun. El crede că aşa cum operatorii privaţi sunt obligaţi la transparenţă, şi guvernanţii ar trebui respecte acest principiu, însă cele mai recente date publice privind arieratele sunt din 2013.  "Lipsa reformelor face ca ponderea cheltuielilor publice în Produsul Intern Brut să fie ridicată, de 35%, după ce în criză a fost de 39%, în timp ce media ţărilor emergente se plasează în jur de 30%", a afirmat Păun. El a arătat că o cotă destul de mare din totalul cheltuielilor publice, circa 32%, se duce în asistenţă social, astfel că rămân foarte puţini bani pentru investiţii.  Cristian Păun a făcut referire şi la scandalul iscat de fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus, care a jignit românii din diaspora. "Îl înjuri pe omul acela de rând fiind politician, fiind cauza plecării lui de lângă familie. Aceşti oameni nu se întorc din cauza politicienilor care ţin ţara săracă în continuare. Ei decid totul – ce şosea se asfaltează, ce contract se acordă. Totul e calculat, inclusiv ce procent din valoarea contractului se dă", a spus profesorul de economie.

Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că România nu a transpus în dreptul naţional legislaţia revizuită a UE cu privire la vehiculele scoase din uz, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CE.  Directiva în cauză vizează să facă mai ecologice demontarea şi reciclarea vehiculelor, interzicând utilizarea anumitor substanţe periculoase în vehicule puse pe piaţă după 1 iulie 2003.   ”Actul normativ revizuit prelungește o exceptare de la această interdicție, și anume utilizarea plumbului în anumite componente ale vehiculelor”, se arată în comunicatul citat.  CE arată că statele membre UE trebuiau să adopte dispoziţiile legislative necesare pentru a se confroma acestei directive până cel mai târziu la 22 august 2013, termen pe care România nu l-a respectat. Astfel, țara noastră a primit o scrisoare de avertisment pe 27 septembrie 2013, urmată de un aviz motivat pe 11 iulie 2014, se arată în comunicat.  ”La mai mult de un an și jumătate de la expirarea termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislația națională, în ciuda eforturilor depuse de România. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE în legătură cu România”, se mai arată în comunicatul Comisiei.  Directiva referitoare la vehiculele scoase din uz se înscrie într-un demers destinat să transforme Europa într-o economie în care deşeurile să fie valorizate, reutilizate sau reciclate în mod sistematic.