Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au situat, luni, la aproximativ 400 de milioane de euro, din cauza temerilor privind incapacitatea ţării de a-şi achita datoriile, au declarat, pentru Reuters, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, informează Agerpres.  Ieşirile din depozite s-au ridicat la 12,25 miliarde de euro în ianuarie, 7,57 miliarde de euro în februarie, 1,91 miliarde de euro în martie şi 4,89 miliarde de euro în aprilie.   Accelerarea retragerilor din ultimele luni a fost provocată şi de speculaţiile privind introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital, deşi autorităţile de la Atena au dezminţit un astfel de scenariu.  Discuţiile dintre Grecia şi creditorii săi în privinţa continuării susţinerii financiare a ţării au cunoscut duminică un nou eşec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată. Grecia trebuie să ramburseze, la 30 iunie, 1,6 miliarde de euro din împrumuturile FMI şi riscă foarte mult să nu poată onora această scadenţă fără deblocarea a 7,2 miliarde de euro, suspendată de la începutul verii şi condiţionată de un acord cu creditorii pe marginea unei serii de reforme.

Negocierile Greciei cu reprezentantii Comisiei Europene, ai Bancii Centrale Europene si ai Fondului Monetar International au intrat intr-un nou impas, astfel ca economia Greciei ar urma sa intre in incapacitate de plati de la 1 iulie. "Trebuie sa elaboram un plan de urgenta pentru ca Grecia ar urma sa ajunga intr-o stare de urgenta", a atras atentia Guenther Oettinger. "Sursele energetice, salariile sefilor politiei, resursele medicale si produsele farmaceutice trebuie asigurate", a adaugat reprezentantul Germaniei in Comisia Europeana.  Insa premierul de extrema-stanga al Greciei, Alexis Tsipras, ajuns la putere prin promisiunea opririi austeritatii, le-a cerut liderilor europeni sa isi schimbe atitudinea. "Vom astepta cu rabdare pana cand institutiile financiare vor deveni realiste", a declarat Tsipras pentru cotidianul grec Efimerida ton Syntakton. "Nu avem dreptul de a ingropa democratia europeana in locul unde s-a nascut", a adaugat Tsipras. In cazul intarii in incapacitate de plati, Grecia risca sa fie exclusa din zona euro si sa organizeze alegeri legislative anticipate. Functionari ai Uniunii Europene au avut, vineri, primele discutii oficiale despre cel mai pesimist scenariu in cazul Greciei. Reprezentanti ai tarilor din zona euro, reuniti la Bratislava, au stabilit ca exista trei scenarii in cazul Greciei, dintre care cel mai bun, cel al ajungerii la un acord rapid cu creditorii, este cel mai improbabil. Al doilea scenariu ar fi prelungirea actualului program de asistenta financiara, care expira la sfarsitul lunii iunie, exact in momentul in care Grecia trebuie sa achite catre FMI 1,6 miliarde de euro. Functionarii europeni au abordat pentru prima data la nivel oficial al treilea scenariu - cel mai pesimist - cel al intrarii Greciei in incapacitate de plati. Reprezentantul Greciei prezent la reuniune a dat asigurari ca Guvernul condus de premierul de extrema-stanga Alexis Tsipras va face totul pentru ajungerea la un acord cu Banca Centrala Europeana, Comisia Europeana si Fondul Monetar International. Acordul ar debloca ultima transa, de 7,2 miliarde de euro, solicitata de Atena in cadrul actualului plan de asistenta financiara, in valoare de 240 de miliarde de euro.

Creşterea economică există, dar atât timp cât ea se face pe datorie, practic sacrifică evoluţiile ulterioare, rambursarea urmând fie suportată din taxele viitoare, a menţionat Păun.

El a amintit, citând statisticile oficiale, că datoria publică nominală a urcat cu 15% în 2012, 8,7% în 2013, 9,5% în 2014. "Ritmurile sunt de două-trei-patru ori mai mari decât creşterea economică. În această perioadă avem un nivel cumulat de 37,3%. Datoria publică se situează la 650 euro pe cap de locuitor, sau 2.400 euro pe familie", a declarat economistul.  Guvernanţii au prezentat o evoluţie pozitivă şi la investiţiile străine directe, comparativ cu anul trecut. Dar în 2014 cea mai mare parte din ISD o reprezentau investiţiile de capital, iar în 2015 balanţa înclină către credite, a spus Păun.  "Nu avem nicio privatizare de succes de câţiva ani buni, nu avem o reducere semnificativă a arieratelor venite dinspre companiile de stat", a punctat Cristian Păun. El crede că aşa cum operatorii privaţi sunt obligaţi la transparenţă, şi guvernanţii ar trebui respecte acest principiu, însă cele mai recente date publice privind arieratele sunt din 2013.  "Lipsa reformelor face ca ponderea cheltuielilor publice în Produsul Intern Brut să fie ridicată, de 35%, după ce în criză a fost de 39%, în timp ce media ţărilor emergente se plasează în jur de 30%", a afirmat Păun. El a arătat că o cotă destul de mare din totalul cheltuielilor publice, circa 32%, se duce în asistenţă social, astfel că rămân foarte puţini bani pentru investiţii.  Cristian Păun a făcut referire şi la scandalul iscat de fostul ministru al Transporturilor Ioan Rus, care a jignit românii din diaspora. "Îl înjuri pe omul acela de rând fiind politician, fiind cauza plecării lui de lângă familie. Aceşti oameni nu se întorc din cauza politicienilor care ţin ţara săracă în continuare. Ei decid totul – ce şosea se asfaltează, ce contract se acordă. Totul e calculat, inclusiv ce procent din valoarea contractului se dă", a spus profesorul de economie.

Comisia Europeană sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că România nu a transpus în dreptul naţional legislaţia revizuită a UE cu privire la vehiculele scoase din uz, potrivit unui comunicat postat pe site-ul CE.  Directiva în cauză vizează să facă mai ecologice demontarea şi reciclarea vehiculelor, interzicând utilizarea anumitor substanţe periculoase în vehicule puse pe piaţă după 1 iulie 2003.   ”Actul normativ revizuit prelungește o exceptare de la această interdicție, și anume utilizarea plumbului în anumite componente ale vehiculelor”, se arată în comunicatul citat.  CE arată că statele membre UE trebuiau să adopte dispoziţiile legislative necesare pentru a se confroma acestei directive până cel mai târziu la 22 august 2013, termen pe care România nu l-a respectat. Astfel, țara noastră a primit o scrisoare de avertisment pe 27 septembrie 2013, urmată de un aviz motivat pe 11 iulie 2014, se arată în comunicat.  ”La mai mult de un an și jumătate de la expirarea termenului, directiva încă nu a fost transpusă în legislația națională, în ciuda eforturilor depuse de România. Prin urmare, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a UE în legătură cu România”, se mai arată în comunicatul Comisiei.  Directiva referitoare la vehiculele scoase din uz se înscrie într-un demers destinat să transforme Europa într-o economie în care deşeurile să fie valorizate, reutilizate sau reciclate în mod sistematic.

Propunerea de compromis trimisă ieri de autorităţile din Grecia creditorilor ţării, ca parte a efortului menit să deblocheze impasul dintre părţi cu privire la finanţarea Atenei, a primit un răspuns rapid şi negativ de la oficialii Comisiei Europene, conform unor surse citate de presa internaţională. Guvernul Greciei le-a trimis creditorilor noi propuneri pentru încheierea acordului care să permită acordarea de finanţare, dar acestea se referă doar la ţintele fiscale, ceea ce nu este pe placul creditorilor. Autorităţile elene le-au trimis creditorilor şi o notă separată, care se referă la acoperirea necesarului de finanţare, Guvernul solicitând folosirea de fonduri din Mecanismul European de Stabilitate pentru răscumpărarea de la Banca Centrală Europeană (BCE) a unor obligaţiuni în valoare de circa 6,7 miliarde de euro, care ajung la scadenţă în iulie şi august.  Un oficial european a spus, sub condiţia anonimatului, că noul plan al Greciei este doar o revizuire vagă a propunerilor anterioare şi nu este considerat credibil. "Ţintele nu sunt negociabile. Instituţiile au ajuns la o înţelegere privind ţintele fiscale. Ceea ce am primit nu reprezintă o bază pentru viitoare discuţii politice", a menţionat sursa, adăugând că noile propuneri ale Greciei "sunt inacceptabile".  Alte surse spun, însă, că reprezentanţii creditorilor analizează planul primit. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a afirmat: "Circulă diverse propuneri, inclusiv noi sugestii care au fost primite în această dimineaţă (ieri - n.r.). Cele trei instituţii analizează cu atenţie aceste sugestii". Între timp, premierul elen Alexis Tsipras a declarat că Grecia poate ajunge la un acord cu creditorii internaţionali dacă aceştia renunţă la anumite condiţii, printre care tăierea pensiilor. Tsipras a spus că nu este dispus să accepte solicitările creditorilor pentru reducerea pensiilor sau a altor cheltuieli sociale.  "Cred că suntem foarte aproape de un acord asupra excedentului bugetar primar pentru următorii câţiva ani. Este nevoie de o atitudine pozitivă privind propunerile alternative la reducerea pensiilor sau impunerea unor măsuri recesioniste", a declarat Tsipras, citat de publicaţia italiană Corriere della Sera. Tsipras urma să se întâlnească ier cu cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande, ca să încerce să deblocheze impasul din negocieri. Franţa şi Germania cer un acord rapid pentru eliminarea riscului ieşirii statului elen din zona euro.  Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, este dispus să lase Grecia să iasă din zona euro, dacă Tsipras refuză să ia măsuri care să redreseze economia şi să reducă datoria ţării, potrivit surselor citate de presa străină. Poziţia lui Schaeuble este diferită de cea a cancelarului Merkel, care este gata să ofere concesii ca să menţină Grecia în uniunea monetară.  Grecia mai are de primit de la creditori 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro obţinut în 2010, însă deblocarea tranşei este condiţioată de impunerea anumitor reforme.                                                                                        

Romania se pozitioneaza pe primul loc in UE privind fraudele cu fonduri europene. Potrivit unui raport OLAF, in tara noastra au fost deschise 36 de dosare cu suspiciuni de frauda cu bani europeni din fondurile pe agricultura, cele structurale si cele cuprinse in noile instrumente financiare. Din Romania, OLAF a primit anul trecut 79 de reclamatii privind posibile fraude dintre care 6 sunt venite de la autoritatile nationale, iar restul de 73 din sursa privata, doar in jumatate dintre cazuri fiind inceputa ancheta, scrie ziare.com De la momentul integrarii europene, OLAF a trimis Bucurestiului 89 de recomandari de incepere a umaririi penale dintre care 16 s-au incheiat cu trimitere in judecata si condamnare, iar 37 au fost clarificate de DNA cu neinceperea urmaririi penale. Un numar de 11 se afla in atentia procurorilor, in timp ce 25 sunt inca sub ancheta la Bruxelles.