Amnistia pentru contributiile la sanatate anuntata de premierul Victor Ponta va fi valabila pentru toti contribuabilii care au de achitat contributii la sanatate pentru sume foarte mici, calculate in baza salariului minim pe economie, nu doar pentru cei care au dat statul in judecata, afirma fostul ministru delegat pentru IMM-uri, Florin Jianu, citat de Agerpres.
"Inteleg ca va fi o Ordonanta de Urgenta pentru amnistierea pe ce a fost (plati datorate pana la 1 iunie 2015). Va fi valabila pentru toti contribuabilii, cel putin asa a reiesit din discutii. Subiectul a fost discutat in Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei. O sa fie pentru toata lumea, pentru ca nu ai cum altfel. O sa mearga toti ceilalti sa dea statul in judecata si va fi un cost suplimentar pentru toata lumea", a declarat Florin Jianu.  In privinta implementarii noului Cod Fiscal, Jianu sustine ca trebuie sa se faca etapizat. "Trebuie sa fim echilibrati. Acum s-a deschis o cutie a Pandorei in care fiecare minister, fiecare agentie vine cu cate o idee de cum ar putea sa dea o scutire, cum ar putea sa dea zero TVA la nu stiu ce ... nu se poate, impactul este urias. Eu vad Codul Fiscal etapizat. Daca pentru anul viitor se scade cota standard de TVA la 20% si ramane neimpozitarea dividendelor, este de ajuns pentru mediul de afaceri", a mai spus Florin Jianu.  In opina sa, neimpozitarea dividendelor este cea mai inteligenta masura din intregul Cod Fiscal pentru ca lasa banii antreprenorului. "Daca o coroboram cu neimpozitarea profitului reinvestit inseamna banii pe care ii iei din dividende si ii reinvestesti in propria companie. Restul, ca vrem sa scutim tot ce inseamna taxe in Romania... intrebarea mea retorica este de ce nu au facut-o toate statele din lume, cum functioneaza statul fara taxe?", a subliniat Florin Jianu.  Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a anuntat, saptamana trecuta, ca a suspendat procesul de emitere si comunicare a deciziilor privind regularizarea contributiilor de asigurari sociale de sanatate pentru anul 2012 pana la clarificarea normelor legale aplicabile in cazul celor care, la finele anului trecut, nu aveau 18 ani impliniti si a celor pentru care baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate este mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara. (sursa Hotnews)

 

Un studiu recent arată că, după opt ani de la prăbuşirea băncii Lehman Brothers, eveniment considerat ca punct de plecare pentru criza mondială, instituţiile de credit din Europa rămân la fel de instabile. "Rezultatele obţinute de noi indică faptul că, în ciuda eforturilor de a asigura stabilitatea băncilor, unele dintre acestea sunt la fel de vulnerabile cum erau şi înaintea crizei. Este posibil că aceste instituţii să se prăbuşească", a spus economistul Nikos Paltalidis, citat de ziarul The Guardian, potrivit Business24.r.  "Am descoperit că, în cazul unui şoc economic sau financiar, aceste bănci vor înregistra pierderi care pot reduce nivelul de capital sub minimul stabilit de instituţiile cu rol de reglementare. Aceasta şi că urmare a faptului că nivelul capitalului social al celor mai mari instituţii de creditare din Europa este insuficient pentru a tempera efectele unei crize sistemice", arată cercetătorul Universităţii din Portsmouth.  Datele colectate de cercetătorii britanici arată că rezervele în obligaţiuni guvernamentale deţinute de băncile din zona euro au atins cel mai mare nivel din 2006 şi până în prezent. "Din rezultate devine evident că sistemul bancar european este extrem de vulnerabil, cu un risc ridicat de contagiune financiară. Înseamnă că noile reguli de capital nu au redus substanţial riscurile sistemice şi, prin urmare, este nevoie de politici suplimentare în vederea creşterii rezistenţei în sector", arată concluziile raportului.

Anchetatorii belgieni au cerut Comisiei Europene să ridice imunitatea diplomatică unor oficial din cadrul OLAF pentru că aceștia ar fi făcut înregistrări ilegale.  O înregistrare se referă la o conversație între Silvio Zammait, reprezentant al lui Dalli, și Inge Delfosse, reprezentantă a ESTOC (European Smokeless Tabacco Council). În timpul discuției, Zammit ar fi cerut zece milioane de euro pentru a aranja o întâlnire între Dalli și șeful lui Delfosse, transmite Malta Today. Un raport al comisiei de supervizare a OLAF arată că înregistrarea a fost făcută fără ca Zammir să știe.
"Acuzaţiile sunt grave. Înregistrarea secretă a unor conversaţii private fără mandat judiciar este ilegală în această ţară", a susținut o sursă apropiată anchetei. Giovanno Kessler, șeful italian al OLAF ar putea fi tras la răspundere dacă se va dovedi că a ordonat interceptările. Kessler este acuzat și că  a deschis mai multe cazuri minore doar pentru a crește rata de succes a instituției. Conform aceluiași raport, el a deschis 423 de astfel de cazuri numai într-o zi, multe împotriva unor companii din România și Bulgaria în privința fondurilor europene. Acestea au fost trecute automat pe lista neagră chiar dacă anchetele împotriva lor au fost întrerupte și acum cer compensații pentru că au pierdut accesul la fondurile UE, scrie Mediafax.

Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat, miercuri, fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia cu 2 miliarde de euro, până la nivelul de 78,9 miliarde euro. Cu toate acestea, creditorii europeni au exprimat scepticism în legătură cu perspectivele unui acord rapid cu Grecia în următoarele zile, în contextul în care negocierile cu Atena stagnează de câteva luni. "De la ultima reuniune a Eurogrupului s-au înregistrat unele progrese în negocieri ", a declarat preşedintele instituţiei, Jeroen Dijsselbloem. "Cu toate acestea, numeroase probleme trebuie soluţionate, este necesară aprofundare, detalii, astfel că nu va exista niciun acord luni. Trebuie să fim realişti", a adăugat Dijsselbloem, referindu-se la viitoarea şedinţă a miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro. Guvernul grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru achitarea unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai. Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităţilor de la Atena. Alexis Tsipras a semnalat că ar putea consulta populaţia, prin referendum, dacă să aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerităţii.  Germania va face tot posibilul, în "condiţii justificate", pentru menţinerea Greciei în zona euro, afirmă ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, acuzând Guvernul de la Atena că pare să înţeleagă greşit obiectul negocierilor şi că este incapabil să îşi gestioneze situaţia financiară.  Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro se vor reuni luni, pe fondul stagnării negocierilor între Grecia şi reprezentanţii Comisiei Europene / Băncii Centrale Europene / Fondului Monetar Internaţional.  "Nu cred că problemele se vor clarifica până luni", a spus Schauble într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, notând că negocierile au înregistrat progrese, dar nu substanţiale.   "Cancelarul Angela Merkel ştie că noi trebuie să facem totul pentru a ţine Grecia în zona euro în condiţii justificate. Negocierile nu trebuie să eşueze din cauza noastră", a explicat ministrul german al Finanţelor, potrivit AP.  Grecia speră să obţină un acord rapid pentru primirea ultimei tranşe - de 7,2 miliarde de euro - din împrumutul total de 240 de miliarde de euro.  "Partea greacă pare să înţeleagă greşit obiectul negocierilor: aici nu este vorba de constituirea unui nou program de asistenţă financiară. Este vorba de îndeplinirea condiţiilor actualului program", a spus Schauble, notând că premierul grec, Alexis Tsipras, a subliniat că nu are nevoie de un nou plan de creditare.  "Dacă Grecia îşi îndeplineşte actualele obligaţii şi va avea nevoie de ajutor suplimentar, vom analiza posibilitatea unui al treilea plan de asistenţă. Dar criteriile sunt departe de a fi îndeplinite", a spus Schauble. 

Potrivit unui recent raport al Curţii Europene de Conturi, au existat finanţări europene, în valoare de 700 de milioane de euro, care nu au mai ajuns în România. Asta deoarece fermierii nu au reuşit să facă rost de cofinanţare, cu toate că proiectele primiseră undă verde.  Relaţia dintre fermieri şi bănci a fost de vină, arată raportul Curţii Europene de Conturi.  Cum aderarea României la Uniunea Europeană a coincis cu declanşarea crizei financiare mondiale, băncile au devenit mult mai reticente la acordarea creditelor. Nu au avut suficientă încredere în agricultori, mai ales că mulţi dintre aceştia erau la primul credit de afaceri, aşa că nu puteau demonstra dacă sunt sau nu bun-platnici.  Tocmai pentru a elimina această neîncredere, au apărut scheme guvernamentale de garantare a împrumurilor luate de agricultori. Însă, potrivit raportului Curţii Europene de Conturi, nici în România şi nici în alte ţări europene aceste garanţii de stat nu au fost eficiente.  Curtea de Conturi nu oferă prea multe detalii despre motivul care a dus la eşecul parţial al acestor garanţii. Însă remarcă o situaţie ironică. Garanţiile pe care fermierii nu le-au atras au fost depuse de stat tocmai în conturi deschise la băncile care nu s-au grăbit să îi crediteze pe fermieri.  Aşa că banii care ar fi trebuit să fie acordaţi drept garanţie pentru afacerile agricole au generat pentru stat dobânzi de aproximativ 50 de milioane de euro.  În ciuda gradului ridicat de absorbţie al fondurilor europene din agricultură, pierderea celor 700 de milioane de euro reprezintă o oportunitate importantă pe care a ratat-o România. Aceşti bani nu ar fi luat forma unor ajutoare, ci a unor investiţii. Aşa că ar fi putut genera locuri de muncă şi ar fi putut ajuta fermele româneşti să lucreze mai eficient.
Sursa: digi24.ro

Sub titlul "Marea înşelăciune", Bild arată că "ţara a evitat astăzi (n.a. marţi, 12 mai 2015) falimentul total cu ajutorul unui credit ascuns".
Deşi banii nu existau în Trezoreria statului, Grecia a utilizat fondurile dedicate creşterii cotei în cadrul FMI pentru plata datoriilor scadente către FMI.  În prezent, cota Greciei la FMI este de 1,1 miliarde DST, după o majorare de circa 273 milioane DST în aprilie 2011, iar valoarea programelor de asistenţă financiară stand-by şi extinse reprezintă 1617,7% din cota ţării.   Informaţia din Bild a fost confirmată de surse guvernamentale de la Atena, iar creditorii internaţionali au aprobat "ingineria financiară", deoarece un default faţă de FMI ar fi determinat ieşirea necontrolată din zona euro. Deşi, din punct de vedere tehnic, Grecia a plătit 750 de milioane de euro către FMI, însă o datorie similară a rămas neacoperită. Pe vremea când era doar şef al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, actual preşedinte al Comisiei Europene, a declarat că "atunci când situaţia devine serioasă trebuie să minţi".  După cum se observă, "principiile" sale au devenit un pilon de bază al construcţiei europene. Rămâne de văzut până când minciuna va fi acceptată ca mijloc legitim de plată al datoriilor suverane.