Grupul energetic austriac OMV, proprietarul Petrom, intenţionează să se retragă din mai multe ţări!  Compania se va retrage din statele unde realizează o producţie de hidrocarburi mai mică de 20.000 de barili pe zi, a declarat directorul general al OMV, Gerhard Roiss, pentru revista Forbes Austria, transmite APA, preluată de Agerpres.   ''În paralel cu extinderea marilor depozite din Norvegia sau România va avea loc şi o consolidare, adică o retragere de pe micile pieţe, unde realizăm o producţie mai mică de 20.000 de barili pe zi'', a declarat Gerhard Roiss, cel care începând din luna iulie va fi înlocuit de Rainer Seele.  Întrebat care sunt, concret, ţările vizate de o posibilă retragere, Roiss a refuzat să dea un răspuns precis. 'Nu vreau să menţionez nicio ţară anume pentru că acolo lucrează oameni şi trebuie procedat cu atenţie', a spus Roiss.   În perioada ianuarie-martie 2015, OMV a avut o producţie de hidrocarburi de 303.000 de barili echivalent petrol pe zi, faţă de 318.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul patru din 2014 şi 311.000 de barili echivalent petrol pe zi în aceeaşi perioadă a anului trecut.

'Ne aşteptăm ca ţările din ECA să aibă cea mai slabă evoluţie economică din întreaga lume, cu o creştere aproape inexistentă în 2015', a declarat Laura Tuck, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru ECA. Pentru ţările membre ale Uniunii Europene din Europa Centrală şi de Est (EU-CSEE), grup din care face parte şi România, Banca Mondială estimează o creştere a economiilor în 2015 similară cu cea din 2014, de aproximativ 2,7%. Această evoluţie reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de precedenţii doi ani, când creşterea a fost modestă, de 0,5% în 2012 şi 1,2% în 2013, dar rămâne mult sub potenţial. Rata şomajului nu vrea să coboare sub 10% în multe ţări din regiune, iar creşterea consumului este lentă.  Banca Mondială se aşteaptă la o creştere modestă pentru Balcanii de Vest, de 1,2% în 2015, în creştere faţă de 0,7% în 2014, ca urmare a revenirii exporturilor care va compensa scăderea investiţiilor şi a consumului. Ţările din regiune se confruntă, încă, cu o lipsă a creditării şi cu o rată a creditelor neperformante de peste 16%, cea mai înaltă din ECA. 'Aceste ţări (din EU-CSEE şi Balcanii de Vest - n.r.) care au legături strânse cu zona euro, beneficiază de o îmbunătăţire a exporturilor. Zona euro experimentează debutul unei reveniri modeste, datorită unei politici monetare expansioniste şi scăderii preţului produselor petroliere, care stimulează consumul şi încrederea mediului de afaceri', subliniază reportul Băncii Mondiale.

Pentru Rusia, Banca Mondială se aşteaptă la o contractare a economiei, de 3,8% în 2015, şi de 0,3% în 2016, după creşterile de 0,6% în 2014, 1,3% în 2013 şi 3,5% în 2012. 'Aceste estimări se bazează pe aşteptările privind preţurile produselor petroliere (să rămână în intervalul 50 - 60 de dolari pe baril) şi pe o amânare a rezolvării tensiunilor geopolitice', menţionează Banca Mondială. Introducerea unui regim de curs de schimb flexibil, din cauza deprecierii cu aproape 40% a rublei în ultimii ani, a permis Rusiei să evite o criză a balanţei de plăţi şi să redirecţioneze cererea şi producţia de la import către producţia internă şi export.  În Turcia, creşterea economică a încetinit la 2,9% în 2014, dar Banca Mondială se aşteaptă la o creştere de 3% în 2015. AGERPRES

Deficitul guvernamental ajustat sezonier din Uniunea Europeană (UE) a scăzut uşor în trimestrul al patrulea din 2014, la 2,6% din PIB, de la 2,8% din PIB în cele trei luni precedente, anunţă Eurostat.

Veniturile guvernamentale totale ale regiunii au sporit până la 45,5% din PIB în perioada octombrie-decembrie 2014, de la 45,2% din PIB în trimestrul al treilea, iar cheltuielile totale au ajuns la 48,1% din PIB, de la 47,9% din PIB.

Deficitul guvernamental al zonei euro a urcat la 2,4% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut, sub limita oficială de 3% din PIB prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Deficitul guvernamental ajustat sezonier al zonei euro s-a situat la 2,2% din PIB, în trimestrul al treilea din 2014.

În uniunea monetară, veniturile totale guvernamentale au fost de 46,7% din PIB în ultimele trei luni din 2014, comparativ cu 46,6% în trimestrul al treilea. În acelaşi interval, cheltuielile guvernamentale din zona euro au fost de 49,1% din PIB, faţă de 48,8% în perioada iulie-septembrie 2014.

  Preşedintele german, Joachim Gauck, s-a exprimat vineri în favoarea acordării unor despăgubiri Greciei, reclamate de Atena pentru distrugerile provocate de nazişti în timpul celui de-al doilea Război Mondial, transmite Reuters.  Joachim Gauck a declarat într-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung că Germania va trebui să îşi asume responsabilitatea faţă de Grecia.   "Nu suntem doar oameni care trăiesc astăzi, în această epocă, ci suntem urmaşii celor care au lăsat ca moştenire distrugeri în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv în Grecia", a spus el.  "Pentru o ţară conştientă de istoria sa, precum cea a noastră, este just să se ia în calcul posibilitatea unor despăgubiri", a afirmat el.  Grecia reclamă Berlinului despăgubiri în valoare de 278,7 miliarde de euro, iar unii jurişti apreciază că această solicitare este întemeiată. Însă, luna trecută, ministrul Economiei şi vicecancelarul german Sigmar Gabriel a calificat această cerere ca fiind "stupidă".   Potrivit unor oficiali germani, ţara lor şi-a onorat deja obligaţiile faţă de Grecia, prin plata a 115 milioane de mărci în 1960.

Peste 330 de milioane de europeni folosesc zilnic moneda euro. Euro este moneda oficială în 19 din cele 28 de state ale Uniunii Europene. Acestea sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Leronia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.  Pentru a trece la euro, statele trebuie să îndeplinească anumite condiţii, cunoscute sub numele de criteriile de la Maastricht. Acestea se referă la rata inflaţiei, deficitul bugetar, datoria publică, rata dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului valutar.  Trecerea la moneda euro presupune avantaje, dar şi dezavantaje pentru locuitorii unui stat. De exemplu, salariile vor fi plătite în euro, dobânzile la bănci vor scădea, pentru că vor fi stabilite în funcţie de rata stabilită de Banca Centrală Europeană. Creditele în lei vor fi transformate în credite în euro.  Cât priveşte preţurile, odată cu trecerea la euro acestea vor creşte, fiind ajustate crescător, ca urmare a trecerii la euro.  “ Nu a existat ţară europeană în care locuitorii să iasă în stradă de bucurie că s-a trecut la euro”, comenta la un moment dat un bancher.  Între efectele negative după trecerea la euro se numără şi o scădere a exporturilor din cauza necompetitivităţii produselor româneşti.  România ar putea trece la moneda euro în 2019, obiectivul fiind considerat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, drept unul  "foarte ambiţios". 

  Ministrul Finanţelor anunţa, pe 21 aprilie, că o misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene va veni la Bucureşti în perioada 19 - 26 mai, pentru discuţii pe Codul fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu FMI şi Comisia Europeană.

 "În luna mai vor veni la Bucureşti. Între 19 şi 26 mai va avea loc la Bucureşti o misiune tehnică, discuţii tehnice pe Codul Fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Au fost deja câteva acţiuni pe care le-am întreprins la întoarcerea de la Washington, măsuri care erau oarecum întârziate în programul cu FMI şi CE. O să le aflaţi. Trebuie discutate în Guvern şi aprobate", a spus Teodorovici.  Pe 16 aprilie, o delegaţie din România, condusă de Eugen Teodorovici, a fost la Washington, pentru a discuta cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.  Anterior, în perioada 27 ianuarie-10 februarie, o misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Andrea Schaechter, s-a aflat în România pentru a treia evaluare a acordului preventiv aflat în derulare. Primele două evaluări ale actualului acord au fost realizate în prima parte a anului trecut.  Premierul Victor Ponta a anunţat pe 9 februarie că Guvernul nu s-a înţeles cu partenerii financiari internaţionali în privinţa creşterii preţului pentru gazele naturale şi a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenţie, adăugând însă că restul obiectivelor sunt îndeplinite.  Potrivit premierului, acordul cu FMI a rămas în vigoare, iar cele două probleme nesoluţionate urmau să fie rediscutate în luna aprilie. România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro din care autorităţile nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare.