Deficitul guvernamental ajustat sezonier din Uniunea Europeană (UE) a scăzut uşor în trimestrul al patrulea din 2014, la 2,6% din PIB, de la 2,8% din PIB în cele trei luni precedente, anunţă Eurostat.

Veniturile guvernamentale totale ale regiunii au sporit până la 45,5% din PIB în perioada octombrie-decembrie 2014, de la 45,2% din PIB în trimestrul al treilea, iar cheltuielile totale au ajuns la 48,1% din PIB, de la 47,9% din PIB.

Deficitul guvernamental al zonei euro a urcat la 2,4% din PIB în ultimul trimestru al anului trecut, sub limita oficială de 3% din PIB prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Deficitul guvernamental ajustat sezonier al zonei euro s-a situat la 2,2% din PIB, în trimestrul al treilea din 2014.

În uniunea monetară, veniturile totale guvernamentale au fost de 46,7% din PIB în ultimele trei luni din 2014, comparativ cu 46,6% în trimestrul al treilea. În acelaşi interval, cheltuielile guvernamentale din zona euro au fost de 49,1% din PIB, faţă de 48,8% în perioada iulie-septembrie 2014.

  Preşedintele german, Joachim Gauck, s-a exprimat vineri în favoarea acordării unor despăgubiri Greciei, reclamate de Atena pentru distrugerile provocate de nazişti în timpul celui de-al doilea Război Mondial, transmite Reuters.  Joachim Gauck a declarat într-un interviu pentru Süddeutsche Zeitung că Germania va trebui să îşi asume responsabilitatea faţă de Grecia.   "Nu suntem doar oameni care trăiesc astăzi, în această epocă, ci suntem urmaşii celor care au lăsat ca moştenire distrugeri în Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, inclusiv în Grecia", a spus el.  "Pentru o ţară conştientă de istoria sa, precum cea a noastră, este just să se ia în calcul posibilitatea unor despăgubiri", a afirmat el.  Grecia reclamă Berlinului despăgubiri în valoare de 278,7 miliarde de euro, iar unii jurişti apreciază că această solicitare este întemeiată. Însă, luna trecută, ministrul Economiei şi vicecancelarul german Sigmar Gabriel a calificat această cerere ca fiind "stupidă".   Potrivit unor oficiali germani, ţara lor şi-a onorat deja obligaţiile faţă de Grecia, prin plata a 115 milioane de mărci în 1960.

Peste 330 de milioane de europeni folosesc zilnic moneda euro. Euro este moneda oficială în 19 din cele 28 de state ale Uniunii Europene. Acestea sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Leronia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania.  Pentru a trece la euro, statele trebuie să îndeplinească anumite condiţii, cunoscute sub numele de criteriile de la Maastricht. Acestea se referă la rata inflaţiei, deficitul bugetar, datoria publică, rata dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului valutar.  Trecerea la moneda euro presupune avantaje, dar şi dezavantaje pentru locuitorii unui stat. De exemplu, salariile vor fi plătite în euro, dobânzile la bănci vor scădea, pentru că vor fi stabilite în funcţie de rata stabilită de Banca Centrală Europeană. Creditele în lei vor fi transformate în credite în euro.  Cât priveşte preţurile, odată cu trecerea la euro acestea vor creşte, fiind ajustate crescător, ca urmare a trecerii la euro.  “ Nu a existat ţară europeană în care locuitorii să iasă în stradă de bucurie că s-a trecut la euro”, comenta la un moment dat un bancher.  Între efectele negative după trecerea la euro se numără şi o scădere a exporturilor din cauza necompetitivităţii produselor româneşti.  România ar putea trece la moneda euro în 2019, obiectivul fiind considerat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, drept unul  "foarte ambiţios". 

  Ministrul Finanţelor anunţa, pe 21 aprilie, că o misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene va veni la Bucureşti în perioada 19 - 26 mai, pentru discuţii pe Codul fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu FMI şi Comisia Europeană.

 "În luna mai vor veni la Bucureşti. Între 19 şi 26 mai va avea loc la Bucureşti o misiune tehnică, discuţii tehnice pe Codul Fiscal şi stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Au fost deja câteva acţiuni pe care le-am întreprins la întoarcerea de la Washington, măsuri care erau oarecum întârziate în programul cu FMI şi CE. O să le aflaţi. Trebuie discutate în Guvern şi aprobate", a spus Teodorovici.  Pe 16 aprilie, o delegaţie din România, condusă de Eugen Teodorovici, a fost la Washington, pentru a discuta cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.  Anterior, în perioada 27 ianuarie-10 februarie, o misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Andrea Schaechter, s-a aflat în România pentru a treia evaluare a acordului preventiv aflat în derulare. Primele două evaluări ale actualului acord au fost realizate în prima parte a anului trecut.  Premierul Victor Ponta a anunţat pe 9 februarie că Guvernul nu s-a înţeles cu partenerii financiari internaţionali în privinţa creşterii preţului pentru gazele naturale şi a restructurărilor din complexurile energetice Hunedoara şi Oltenia, motiv pentru care nu va fi semnată încă o scrisoare de intenţie, adăugând însă că restul obiectivelor sunt îndeplinite.  Potrivit premierului, acordul cu FMI a rămas în vigoare, iar cele două probleme nesoluţionate urmau să fie rediscutate în luna aprilie. România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro din care autorităţile nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. 

La sfârşitul lui 2014, cea mai scăzută datorie publică, ca procentaj din PIB, se înregistra în Estonia (10,6%), Luxemburg (23,6%), Bulgaria (27,6%), România (39,8%) şi Letonia (40%). În 2013, România înregistra o datorie de 38% din PIB.  Un număr de 16 state membre ale UE înregistrau anul trecut un nivel al datoriei mai ridicat decât plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de Uniunea Europeană, cel mai mare fiind în Grecia (177,1%), Italia (132,1%), Portugalia (130,2%), Irlanda (109,7%), Cipru (107,5%) şi Belgia (106,5%).

În 2014, cheltuielile guvernamentale în zona euro se ridicau la 49% din PIB, iar veniturile guvernamentale se situau la 46,6% din PIB. În UE28, cheltuielile guvernamentale se ridicau, anul trecut, la 48,1% din PIB, iar veniturile guvernamentale se situau la 45,2% din PIB.

În cazul României, cheltuielile guvernamentale în 2014 se ridicau la 34,9% din PIB, iar veniturile guvernamentale la 33,4% din PIB. AGERPRES

"Sâmbătă, 9 mai, în mai multe oraşe din ţară va avea loc primul protest major împotriva despăduririlor abuzive, care au lăsat România în numai câţiva ani cu mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989.  Situaţia este cu atât mai gravă cu cât în România există jumătate din suprafaţa totală de pădure virgină din Uniunea Europeană, iar la nivelul clasei politice există numai complicitate cu beneficiarii despăduririlor abuzive, aşa cum ne indică chiar gestul recent al preşedintelui Klaus Iohannis se întoarcere către Parlament a legii care punea capăt monopolului companiei austriece Schweighofer Holzindustrie.  În Bucureşti avem ocazia, tocmai pentru că are loc cel mai amplu eveniment al societăţii civile de peste an, ONGFest (http://www.ongfest.ro/), să aducem problema pădurilor în agenda publică.  Vă aşteptăm aşadar la intrarea în Parcul Herăstrău de la Piaţa Charles de Gaulle", este mesajul postat pe pagina de Facebook a evenimentului din București.  Cu o săptămână înainte de protest, aproape 2.000 de oameni își anunțaseră prezența la evenimentul din Capitală.   Mitinguri sunt programate și la Alba-Iulia, Braşov, Cluj, Focșani, Iași, Ploiești, Oradea, Sibiu, Suceava, dar și la Viena, Paris sau Montreal. (sursa :realitatea.net)