BCE se bucură de independenţă în ceea ce priveşte mandatul şi atribuţiile sale. În acelaşi timp, unul dintre principiile de bază ale societăţilor democratice rezidă în faptul că orice instituţie independentă căreia i-a fost încredinţată o funcţie publică are obligaţia de a răspunde în faţa cetăţenilor şi a reprezentanţilor aleşi ai acestora pentru politicile aplicate. Prin urmare, asumarea responsabilităţii constituie o contraparte importantă a independenţei băncii centrale.

Angajamentul BCE privind asumarea responsabilităţii este ilustrat de decizia sa de a merge dincolo de obligaţiile statutare referitoare la raportările periodice. De exemplu, BCE publică un Buletin lunar, în locul raportului trimestrial care îi este solicitat, iar membrii Consiliului guvernatorilor susţin numeroase discursuri pe teme relevante pentru publicul larg. De asemenea, preşedintele şi vicepreşedintele BCE explică în detaliu, în cadrul conferinţelor de presă periodice organizate imediat după prima şedinţă a Consiliului guvernatorilor din fiecare lună, evaluarea BCE privind situaţia economică şi motivele care stau la baza deciziilor de politică monetară.

Noile atribuții și responsabilități în materie de supraveghere ale BCE fac, de asemenea, obiectul cerințelor privind asumarea responsabilității. Citiți mai multe despre modalitatea de punere în practică a acestor cerințe pe website-ul privind supravegherea bancară.

În conformitate cu Statutul SEBC şi al BCE, BCE are obligaţia de a publica rapoarte trimestriale privind activităţile SEBC, precum şi o situaţie financiară săptămânală consolidată. În plus, BCE trebuie să elaboreze un Raport anual privind activităţile SEBC şi politica monetară pentru anul precedent şi cel curent. Raportul anual este supus atenţiei Parlamentului European, Consiliului UE, Comisiei Europene şi Consiliului European. În vederea îndeplinirii cerinţelor din Statut, BCE publică:  Buletinul lunar; Situaţia financiară săptămânală consolidate; Raportul anual.

Pe lângă acestea, BCE elaborează o gamă largă de alte publicaţii privind atribuţiile sale.

Aparţin ei în casa noastră ?

Aşa-zisul guvern al României, condus de un falsificator alogen (naum zis ponta) duce o politică de de-românizare bazată pe 3 puncte:

 

1.  Încurajarea emigrării românilor înafara ţării prin măsurile aberante luate (taxe de autor acum ??),  lipsa de verticalitate în faţa organismelor străine (UE/FMI/NATO), lipsa dorinţei de a redresa ţara cu adevărat şi nu în ultimul rand, prin tolerarea corupţiei.  Decât să îndure batjocură şi foame, oamenii pleacă. Că îşi fac rău pe termen lung atât lor cât şi ţării e altceva, dar rezultatul concret este de-popularea României de români.

 

2. Încurajarea românilor din diasporă să rămână acolo unde sunt, cu condiţia să continue să trimită banii cu care guvernul marionetă s-a obişnuit, pentru a mai balanţa cât-de-cât, deficitul de cont al ţării. De parcă oamenii s-ar întoarce înapoi ca să cerşească – ce rusine!

 

3. Demararea în trombă a unui program de aducere în ţară a străinilor, având ca rezultat doar anul acesta, încetăţenirea a peste 53.000 de indivizi din Orientul Mijlociu.

 

Toate sunt îngrijorătoare căci puse laolaltă, dovedesc o agendă de depopulare a României, una aplicată prin cele mai insidioase mijloace.  Dacă-ar fi vorba numai de absorbirea a 50,000 + de străini ce nu au absolut nimic de-a face cu neamul, credinţa, valorile şi tradiţiile noastre, anual şi încă ar fi rău destul. Se pare însă că prin amploarea activităţii, e vorba de ceva cu mult mai grav de atât:  Ce-ar fi dacă-am afla că membrii unei anumite etnii, primesc câteva sute de mii de euro fiecare, doar pentru a se stabili în România? Mai vin ei ca  contributori in societatea românească, sau ca stăpâni de-a gata ? 

A murit ...talent mare...

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, ieri, să majoreze cu 1,5 miliarde de euro, la 75,5 de miliarde de euro, plafonul liniei de finanţare de urgenţă a băncii centrale din Grecia (ELA), destinată creditorilor eleni, potrivit unei surse citate de presa străină.  "În baza noului plafon, există un volum de lichiditate tampon, neutilizat, de circa 2,9 miliarde euro", a spus sursa.  Reprezentanţii Băncii Centrale Europene nu au comentat informaţia.  Amintim că împrumuturile de care pot beneficia băncile greceşti prin intermediul ELA trebuie aprobate de BCE, care analizează săptămânal plafonul finanţării de urgenţă.  Finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE.  Benoit Coeure, membru în consiliul guvernatorilor BCE, a declarat, ieri, că această instituţie va continua să furnizeze lichidităţi băncilor elene atât timp cât ele rămân solvabilie şi au suficiente garanţii. "Impunerea de controale asupra capitalului nu este o ipoteză de lucru", a spus oficialul BCE, citat de Kathimerini.   Întrebat dacă BCE va returna Atenei profiturile înregistrate de pe urma obligaţiunilor elene achiziţionate în perioada de vârf a crizei datoriilor, Coeure a spus că o astfel de opţiune depinde de încheierea cu succes a analizei pachetului de asistenţă financiară acordat Greciei.   Pe de altă parte, conform unor surse citate de presa internaţională, BCE nu a luat, deocamdată, nicio decizie privind limitarea finanţării acordate creditorilor eleni, afirmaţie care contrazice zvonurile apărute marţi, potrivit cărora unii membri ai consiliului guvernatorilor BCE se opun majorării ajutorului pentru Grecia. "Nu a fost adoptată o astfel de decizie de către BCE. Au loc discuţii privind diversele scenarii posibile, dar asta nu înseamnă că se va ajunge la un acord pe această temă în consiliul guvernatorilor BCE", potrivit surselor.

Europa are nevoie de un nou sistem pentru solicitanții de azil, față de actualele reguli, cunoscute ca Regulamentul Dublin, a declarat vineri cancelarul german Angela Merkel, relatează Reuters. Aflată la Bremerhaven, oraș din landul Bremen, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile de luna viitoare din regiune, Angela Merkel a declarat că orice sistem pentru repartizarea refugiaților ar trebui să țină cont de dimensiunea țărilor, precum și de puterea lor economică.   Cancelarul german a anunțat, joi seara, că Uniunea Europeană va tripla fondurile destinate patrulării maritime în Mediterană, într-o declarație făcută după o reuniune extraordinară a Consiliului European pe tema crizei provocate de creșterea masivă a numărului de imigranți ilegali dinspre nordul Africii. Astfel, operațiunea de supraveghere și salvare maritimă Triton va avea un buget anual de 120 de milioane de euro, față de 36 de milioane de euro în prezent.  Peste 25.000 de refugiați au ajuns în Italia de la începutul acestui an traversând Marea Mediterană, flux ce s-a intensificat în ultimele zile ca urmare a vremii favorabile. Potrivit unui raport difuzat miercuri de organizația Amnesty International, din 23 de refugiați care se aventurează într-o astfel de călătorie, unul își pierde viața în urma naufragierii ambarcațiunilor folosite de traficanți.

În toamna anului 2011, US Secret Service a orchestrat un flagrant. Ținta a fost un vietnamez pe nume Hieu Minh Ngo. Anchetatorii suspectau că acesta este un hoț de mare anvergură care a vândut pachete de date cunoscute sub numele de "fullz", fiecare incluzând de obicei numele unei persoane, data nașterii, numele de fată al mamei, numărul Social Security, adresa de e-mail si parola. Infractorii puteau cumpăra „fullz” de la Ngo pentru mai putin de opt cenți și apoi le utilizau pentru a deschide carduri de credit, pentru a lua credite sau pentru a crea fișiere pentru rambursări ilegale de taxe. Cei certaţi cu legea ii puteau plăti vietnamezului pentru accesul la o bază de date vastă, conţinând cazierul personal ale oamenilor.   Ca parte a operațiunii, un agent al Secret Service a încercat să cumpere identitatea a sute de cetățeni americani. În astfel de tranzacții ilegale, fie ele cu droguri, arme sau identități furate, identificarea unui sistem de plată în care ambele părţi să aibă încredere poate fi dificilă. Tranzacţiile cash sunt considerate cele mai sigure, pentru că nu lasă nicio urmă. Dar predarea unei serviete umplute cu bani nu este o opțiune în cazul în care cei implicaţi se află în părți opuse ale planetei. Atunci, vietnamezul Ngo a sugerat o alternativă: într-un e-mail adresat agentului, el a oferit instrucțiuni simple: "Vă rugăm să viraţi banii spre contul nostru LR: U8109093"    Codul de opt cifre s-a dovedit a fi numărul de cont al lui Ngo. Iar LR vine de la Liberty Reserve, o monedă digitală oarecum similară cu Bitcoin. Utilizatorii pot cumpăra LR pentru 1 dolar bucata și să o utilizeze pentru a plăti pe oricine altcineva care are un cont Liberty Reserve. Liberty Reserve putea de asemenea stoca banii în sistem. Acesta a fost, de fapt, o bancă, o monedă digitală, precum și o metodă de plată. Pentru infractori precum Ngo, cererea de a lucra cu LR reprezintă anonimatul. Pentru că băncile tradiționale cer să se asigure cel puțin o formă oficială de identificare, Liberty Reserve nu verifică identitatea utilizatorilor. Tot ceea ce trebuia să ai era o adresă de e-mail.