Grupul KMG International, fostul Rompetrol Grup, detinut integral de compania nationala de petrol si gaze din Kazakhstan - KazMunayGas, a inregistrat in 2014 o cifra neta de afaceri de 11,4 miliarde USD, in crestere cu 2% fata de rezultatul obtinut in 2013, pe fondul evolutiilor internationale ale titeiului si ale produselor petroliere. Grupul a ajuns la dublarea profitului operational (EBITDA) pana la un nivel de 140 milioane USDlari si la o imbunatatire cu 61 milioane dolari a rezultatului net, pierderile fiind reduse la 58 milioane dolari.  Potrivit grupului, la reducerea pierderilor au contribuit cresterea productiei si a vanzarilor de produse petroliere, coroborate cu optimizarea fluxurilor operationale si financiare, dar si continuarea programului "Change for Good".  "Strategia pe termen lung a KMG International prevede o crestere organica in tarile din regiunea Marii Negre, inclusiv extinderea segmentului de retail din Romania, cresterea eficientei operationale a rafinariei, dupa atingerea performantelor record atinse in 2014, ca urmare a investitiilor realizate de KazMunayGas - peste 1,4 miliarde de dolari in ultimii 7 ani. In acelasi timp, ne propunem o dezvoltare pe pietele prioritare, precum si continuarea furnizarii de servicii industriale (EPC) in Kazahstan, Africa de Nord si Orientul Mijlociu ", a declarat Azamat Zhangulov, Vicepresedinte Senior al KMG International.  Initiat in 2013, programul Change for Good si-a propus o eficientizare si o imbunatatire pana in 2018 a intregului flux de operatiuni specifice activitatilor de rafinare - petrochimie, trading - aprovizionare cu materie prima, retail- marketing, upstream - servicii industriale. De asemenea, acesta urmareste si o reducere a cheltuielilor operationale si o crestere a profitabilitatii, efectul economic vizat fiind de aproximativ 130 milioane USD pana in 2018 (28 milioane USD in 2014, 30 milioane USD in 2015).

In 2014, contributiile totale ale companiilor membre KMG International la bugetul de stat, dar si la bugetele locale, s-a ridicat la aproximativ 1,93 miliarde USD, din care circa 1,8 miliarde USD a reprezentat aportul Rompetrol Rafinare (1,4  miliarde USD - 2013).  In acelasi timp, exporturile Rompetrol Rafinare s-au ridicat la peste 2 miliarde USD in 2014 (1,7 miliarde USD - 2013, 1,7 miliarde USD - 2012), fiind pe primul loc in topul celor mai mari exportatori interni de produse petroliere si pe locul doi la nivel national.   Cantitatea de materie prima procesata de cele 2 rafinarii ale Grupului - Petromidia Navodari si Vega Ploiesti, dar si de divizia de petrochimie -singura entitate de profil din Romania in functiune, s-a ridicat in 2014 la peste 5,54 milioane tone, in crestere cu 21% fata de nivelul atins in 2013. Rafinaria Petromidia a atins anul trecut un record istoric al materiilor prime procesate-peste 5 milioane tone, cantitatea totala prelucrata de aceasta din 1979- anul intrarii in exploatare si pana in prezent fiind de peste 100 milioane tone de materie prima.

Pe fondul unei cresteri cu 22% a productiei de carburanti la rafinaria Petromidia (productie record de motorina - 2,43 milioane tone fata de 1,91 milioane tone in 2013), vanzarile de produse petroliere prin statiile Rompetrol din Romania, Bulgaria, Moldova si Georgia s-au majorat cu 15% fata de indicatorul din 2013, ajungand la un nivel de 2,23 milioane tone.

Grecia pregateste planuri drastice de nationalizare a sistemului bancar si de introducere a unei monede paralele in cazul in care eurozona nu va dezamorsa criza din negocierile actuale prin indulcirea conditiilor impuse Atenei scrie The Telegraph. "Daca va trebui sa alegem intre un faliment fata de FMI si un faliment fata de propriul nostru popor, e clar ce vom face", a spus un oficial de rang inalt.  Surse apropiate partidului Syriza au declarat publicatiei britanice ca Guvernul este determinat sa mentina pe linia de plutire serciviile publice si sa plateasca pensiile desi fondurile sale sunt pe cale sa se termine. Executivul elen ar putea fi fortat sa ia si masura fara precedent de a sari plata unei rate catre Fondul Monetar International.   Grecia nu are destui bani sa plateasca FMI 458 mil. euro pe 9 aprilie si mai trebuie sa acopere si platile curente pentru salarii si servicii sociale pe 14 aprilie, asta in cazul inca eurozona nu va fi de acord sa deblocheze urmatoarea transa din acordul provizoriu de bailout la timp.

"Suntem un guvern de stanga. Daca va trebui sa alegem intre un faliment fata de FMI si un faliment fata de propriul nostru popor, e clar ce vom face", a spus un oficial de rang inalt. "S-ar putea sa intram intr-un proces de reesalonare a transelor cu FMI. Acest lucru ar crea panica in piete si inseamna ca timpul se va scurge si mai repede", a declarat The Telegraph sursa citata.

Guvernul de stanga radicala al Syriza ar prefera sa aiba dispute doar cu creditorii europeni, dar a venit vremea primelor transe si acestea sunt datorate FMI. Desi partidul nu ar dori sa declanseze un faliment in raport cu FMI, totusi considera din ce in ce mai mult ca o alunecare intr-o situatie de pre-faliment este necesara ca o escaladare a conflictului pe care il are cu Bruxelles-ul si Frankfurt-ul.  Opinia Atenei este ca puterile creditoare europene nu au inteles inca peisajul politic schimbat dramatic dupa victoria Syriza din ianuarie si ca acestea trebuie sa faca multe concesii daca doresc sa previna o ruptura dezastruoasa in uniunea monetara.  "Ei vor sa ne treaca printr-un ritual de umilire si sa ne sechestreze. Ei incearca sa ne puna intr-o pozitie in care fie intram in incapacitate de plata fata de poporul nostru, fie semnam o intelegere care este politic toxica pentru noi. Daca aceasta este tinta lor, vor trebuie sa o faca fara noi", a declarat sursa. 

Într-un discurs ţinut la Atlantic Council, înaintea reuniunilor de primăvară ale Băncii Mondiale şi FMI care vor avea loc săptămâna viitoare, Christine Lagarde, a estimat că în acest an economia mondială va înregistra o creştere similară cu cea de anul trecut, 3,3%, un avans care, potrivit directorului FMI, nu este suficient pentru a şterge pagubele provocate de recesiunea globală.

'În urmă cu şase luni am atras atenţia asupra riscului unei noi mediocrităţi, o creştere economică slabă pentru o perioadă lungă de timp. Astăzi trebuie să împiedicăm ca această nouă mediocritate să nu devină noua realitate', a spus Christine Lagarde. Potrivit directorului general al FMI, economiştii Fondului se aşteaptă la o creştere economică mai robustă în SUA şi Marea Britanie, precum şi la o îmbunătăţire a perspectivelor pentru zona euro. În schimb, FMI şi-a înrăutăţit estimările pentru multe economii emergente, inclusiv China, Brazilia şi Rusia. FMI urmează să publice marţea viitoare noile sale prognoze privind evoluţia economiei mondiale.

 

 

Christine Lagarde a mai spus că riscurile financiare la adresa economiei globale sunt în creştere, din cauza dobânzilor foarte mici, şi în unele cazuri chiar negative, care îi determină pe investitori să-şi asume riscuri mai mari şi pot conduce la supraevaluarea unor active. Cu toate acestea, directorul FMI crede că Banca Centrală Europeană şi Banca Japoniei ar trebui să continue politicile lor monetare relaxate, iar ţările care au spaţiul bugetar necesar ar trebui să cheltuie mai mult pentru stimularea cererii, inclusiv pentru infrastructură.  Lagarde a cerut de asemenea o creştere a colaborării cu noile instituţii financiare regionale, cum este Asian Infrastructure Investment Bank propusă de China, precum şi pentru reforma drepturilor de vot la FMI pentru a da economiilor emergente o putere de vot mai mare în cadrul instituţiei.

La 02 februarie 1905 în Rusia, la St.Petersburg, s-a născut filozoafa  şi scriitoarea americană Zinovievna Alisa Rosenbaum, cunoscută în  lumea literară sub pseudonimul Ayn Rand, care a decedat în luna martie 1982 la New York. Cuvintele acestei scriitoare nicicând nu s-au  potrivit mai bine, ca în aceste vremuri:
,,Când vei constata că, în scopul de a produce, trebuie să obţii  aprobarea de la acei care nu produc nimic, când vei observa cum banii  se scurg spre cei care nu activează în bunuri, ci în favoruri, când  vei înţelege că o mulțime de oameni se îmbogățesc prin luare de mită  şi influența lor e mai eficace decât munca lor, că legile nu te  protejează contra lor, ci dimpotrivă, ei sunt cei care sunt protejaţi
împotriva ta, când vei descoperi că este răsplătită corupția iar  onestitatea devine un sacrificiu de sine, atunci vei putea spune fără  teama de a greşi, că soarta societăţii în care trăieşti este  condamnată."
Ayn Rand (1950)

Parlamentul Greciei a votat  înfiinţarea unei comisii care să analizeze circumstanţele în care guvernul elen a semnat, în 2010, cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cele două acorduri de asistenţă financiară externă în valoare totală de 240 miliarde de euro. "După cinci ani de tăcere în Parlament, în privinţa principalelor probleme care au cauzat catastrofa acordurilor financiare, astăzi iniţiem un proces care va oferi poporului grec răspunsurile la aceste întrebări", a declarat premierul elen Alexis Tsipras. Comisia parlamentară, propusă de guvernul condus de Tsipras, va examina motivele care au dus la contractarea împrumuturilor, precum şi consecinţele implementării reformelor care au fost asociate programelor de asistenţă financiară. Printre aspectele ce vor fi analizate se numără revizuirea în creştere a deficitului bugetar al Greciei pentru 2009 - care a condus la declanşarea crizei financiare a ţării -, restructurarea datoriilor statului în 2011, precum şi recapitalizarea, în 2012, a marilor bănci cu capital de stat.   Fostul premier elen, Antonis Samaras, acum lider al opoziţiei, îl acuză pe Tsipras că, prin înfiinţarea comisiei, nu face altceva decât să distragă atenţia publicului de la probleme presante cu care se confruntă economia naţională.   Înfiinţarea comisiei parlamentare menţionate vine într-un moment în care Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programele de asistenţă financiară, însă creditorii au condiţionat acordarea acesteia de adoptarea şi implementarea unor reforme.   Pe de altă parte, viceministrul grec de finanţe, Dimitris Mardas, susţine că Germania, cel mai mare creditor al Greciei, îi datorează Atenei 279 de miliarde de euro, despăgubiri pentru ocupaţia nazistă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.  Berlinul a respins în mai multe rânduri cererile noului guvern de la Atena, afirmând că problema despăgubirilor de război a fost rezolvată o dată pentru totdeauna.    Statele Unite îi cer Greciei să finalizeze programul de reforme "care să merite sprijinul creditorilor".  Trezoreria SUA a informat luni seara, după o întrevedere la Washington între ministrul elen al finanţelor, Yanis Varoufakis, şi subsecretarul Trezoreriei pentru probleme internaţionale, Nathan Sheets, că Grecia trebuie să se angajeze într-un proces de negocieri tehnice cu partenerii săi internaţionali pentru finalizarea programului de reforme care să merite sprijinul financiar în timp oportun din partea creditorilor". (A.V.)

Șeful Guvernului a anunțat că, de la 1 iunie, taxa pe valoarea adăugată pentrut toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice, va fi redusă de la 24% la 9%. De asemenea, de la 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, guvernul dorește reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%.   "I-am ridicat premierului o serie de preocupări în privinţa planului Guvernului de a promova noul Cod Fiscal, astfel încât să reducă substanţial nivelurile TVA, măsură care, potrivit estimărilor Comisiei, are un efect fiscal substanţial negativ. Această măsură nu corespunde recomandărilor generale ale Comisiei privind politicile fiscale, domeniu în care noi recomandăm să ridicăm povara impozitării de pe muncă, în special de pe forţa de muncă slab plătită, către alte baze de taxare care afectează în mai mică măsură creşterea economică şi, inclusiv, consumul", a declarat oficialul european, în urma discuției de la guvern cu premierul Victor Ponta. Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene a declarat miercuri, 8 aprilie, la București că există îngrijorări la Bruxelles legate de planurile Guvernului României din noul Cod Fiscal. ​„Am comunicat Primului Ministru o serie de îngrijorări legate de planurile Guvernului pentru noul Cod Fiscal prin care se vor reduce substanțial ratele de TVA, care, potrivit estimărilor Comisiei Europene ar urma să aibă un efect negativ fiscal substanțial”, a declarat Dombrovskis într-o conferință de presă comună cu premierul Victor Ponta și Ministrul Muncii, Rovana Plumb.  In plus, această propunere nu este în linie cu recomandările generale ale Comisiei Europene în privința politicilor fiscale pentru care, în general, recomandăm să se micșoreze presiunea pe impozitarea muncii în special cea salariile mici, către baze de impozitare care afectează mai puțin creșterea economică, inclusiv consumul.  În orice caz, a subliniat acesta, Comisia este dispusă la discuții detaliate cu Guvernul Românie, pentru a identifica măsurio compensatorii și a găsi cea mia bună variantă pentru a asigura finanțe publice sustenabile în România.