Ministrul grec al Apărării, Panos Kammenos a ameninţat că va dezlănţui o revărsare masivă de refugiaţi în Europa din cauza impasului economic al Atenei cu restul zonei euro, relatează agenţia DPA.Dacă vor da o astfel de lovitură Greciei, atunci ei ar trebui să ştie că imigranţii ilegali vor primi documente de călătorie şi se vor îndrepta spre Berlin", a declarat Kammenos la o reuniune a partidului său de extremă-dreaptă Grecii Independenţi.  Partidul lui Kammenos este partenerul mai mic în noul guvernul de coaliţie al premierului de stânga Alexis Tsipras.  Panos Kammenos a mai spus că dacă sunt membri ai miliţiei teroriste Statul Islamic în rândul refugiaţilor, atunci însăşi Europa este responsabilă din cauza poziţiei sale în abordarea chestiunii datoriilor şi reformelor în Grecia.  În urmă cu doar o săptămână, viceministrul de Interne Giannis Panousis a emis un avertisment asemănător. Sindicatul poliţiei germane a răspuns cu sugestia că Grecia ar trebui să fie exclusă din spaţiul Schengen al celor 26 de ţări europene ce au eliminat paşaportul şi alte controale la frontiere în interiorul frontierelor lor interne, aminteşte DPA.  Ministrul grec de Externe Nikos Kotzias a avertizat vineri, pe marginea unei reuniuni a miniştrilor de externe ai UE la Riga, că Grecia ar putea deveni poarta de intrare pentru "milioane de imigranţi şi mii de jihadişti" dacă economia ţării se prăbuşeşte.  Atena şi creditorii ei au convenit la sfârşitul lunii februarie să prelungească pachetul european al planului de salvare grec, în urma unor negocieri tensionate cu guvernul Tsipras. Ţara a lăsat să se înţeleagă că s-ar putea confrunta cu dificultăţi majore de rambursare a datoriei în această vară. Dar ea nu poate accesa cele 7,2 miliarde de euro care au fost lăsate în planul de salvare, până când nu cade de acord asupra reformelor cu creditorii ei - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

 Economia zonei euro a inregistrat vesti bune luni, cu un nou recul al somajului si o imbunatatire a tendintei in ceea ce priveste inflatia, dar economistii raman prudenti, chiar daca spectrul deflatiei pare sa se estompeze, scrie AFP.  Rata somajului a inregistrat in ianuarie cel mai redus nivel din aprilie 2012 in uniunea monetara, 11,2% fata de 11,3% luna precedenta.  In acelasi timp, oficiul european pentru statistica Eurostat a publicat prima estimare a inflatiei, pentru februarie. Desi preturile au continuat sa scada in zona euro pentru a treia luna consecutiv, "riscul deflatiei se estompeaza progresiv", explica Peter Vanden Houte, de la ING.  Deflatia se caracterizeaza printr-o scadere prelungita a preturilor care poate afecta cresterea economica, antrenand scaderi de salarii si ale consumului.  Dar reculul preturilor inregistrat in februarie este mai putin puternic decat in ianuarie, cu un declin de 0,3% in cifre anualizata fata de -0,6% luna precedenta. Este, de asemenea, sub estimarile economistilor, care mizau pe o scadere de 0,4%.  Un alt element pozitiv, "nu exista in prezent multe semne care sa indice o amanare a deciziilor de cumparare ale consumatorilor", noteaza Howard Archer, IHS Global Insight.

Ministrul grec al justiţiei, Nikos Paraskevopoulos, a ameninţat miercuri că va da undă verde implementării unei decizii a Curţii Supreme de la Atena, până în prezent neaplicată, ce prevede posibilitatea confiscării bunurilor germane de pe teritoriul grec, drept compensaţie pentru crimele şi pagubele comise de nazişti în Grecia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, relatează AFP.  'Cu titlu personal, cred că autorizarea aplicării acestei decizii trebuie dată şi sunt a gata să o dau', a declarat el în timpul unei dezbateri parlamentare pe tema reactivării unei comisii a legislativului de la Atena constituite pentru investigarea crimelor comise de nazişti. Dar oficialul grec a recunoscut totodată că aplicarea respectivei decizii este, 'sub aspect juridic, o problemă complexă', iar o hotărâre definitivă în acest sens depinde de evoluţia negocierilor dintre Atena şi Berlin, precum şi de avizul parlamentului grec.  Urmaşii greci ai victimelor din Al Doilea Război Mondial cer de circa 20 de ani despăgubiri statului german, dar Berlinul a refuzat mereu să dea curs acestor solicitări, considerând că problema respectivelor compensaţii a fost soluţionată printr-un acord bilateral în anul 1960.  În urma unor astfel de plângeri, un tribunal grec a decis în anul 1997 că Germania trebuie să plătească 28,6 milioane de euro. În anul 2000, în urma unei alte plângeri formulate de apropiaţii victimelor masacrului de la Distomo (în centrul Greciei) şi pe baza deciziei din 1997, Curtea Supremă de la Atena a hotărât că averile germane de pe teritoriul grec pot fi confiscate, dar ministrul socialist al justiţiei de la acea vreme nu a autorizat aplicarea hotărârii.

Ieri, BCE a decis să menţină dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%. Analiştii au anticipat că BCE nu va modifica dobânda, dat fiind că rata anuală a inflaţiei din uniunea monetară a continuat să scadă în ianuarie, menţinându-se în teritoriu negativ.
În urma anunţului datei de începere a achiziţiilor de obligaţiuni de către BCE, euro s-a apreciat de la 1,1064 dolari la 1,1087 dolari, însă ulterior a pierdut teren. La ora 11.30, pe piaţa din New York, euro avea un curs de 1,1021 dolari, mai mic cu 0,5% faţă de ziua precedentă.   Ieri, BCE şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică din zona euro: 1,5% în 2015, cu 0,5 puncte procentuale mai mult faţă de previziunea anterioară. Pentru 2016, BCE anticipează un avans mai mare, de 1,9%, faţă de estimarea anterioară de 1,5%.   Draghi a avertizat, însă, că se menţin riscurile de încetinire economică.  "Privind în viitor, ne aşteptăm ca redresarea economiei să se întărească şi să se extindă. Cererea pentru exporturile zonei euro ar trebui să beneficieze de pe urma competitivităţii preţurilor şi a redresării economiei globale. Totuşi, ritmul redresării zonei euro va fi afectat de implementarea mai lentă a reformelor structurale", a subliniat Mario Draghi.   Oficialii BCE au revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din acest an, în zona euro: zero, faţă de 0,7%, cât era prognoza din decembrie. Perspectiva pentru inflaţia din 2016 a fost majorată de la 1,3% la 1,5%, pe fondul aşteptărilor de creştere a cotaţiilor petrolului. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de -0,3% în februarie, faţă de -0,6% în ianuarie.   Draghi a atras atenţia că redresarea economică ciclică, conformă cu aşteptările BCE, nu trebuie să fie motiv de relaxare, arătând că reformele de pe piaţa muncii şi eforturile de îmbunătăţire a climatului de afaceri trebuie să se intensifice în mai multe ţări.

„Ambasadorul SUA în Coreea de Sud Mark Lippert a fost atacat de un activist pro-unificare în Seul. Lippert a fost tăiat pe faţă şi la încheietura mâinii de un om care deținea un obiect cu o lamă de 25 de centimentri, posibil brici, țipând că cele două state Coreene ar trebui să fie unificate, a anunţat poliția sud-coreeană. Departamentul de Stat al SUA a condamnat atacul care a avut loc la un centru de arte ale spectacolului din centrul orasului Seul, în timp ce ambasadorul american se pregăte pentru o prelegere cu privire la perspectivele de pace în Peninsula Coreeană divizată.”

„Sefi HSBC ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru scandalul elvețian, spun autoritățile de reglementare”, citim în publicaţia The Guardian.  „Banca Angliei a spus în faţa Parlamentului că șefii de la HSBC ar trebui să-și asume responsabilitatea personală pentru scandalul de la sucursala elvețiană, spunând că era clar că banca avea de ani de zile un management greoi. Directorul executiv HSBC, Stuart Gulliver și președinte băncii Douglas Flint au declarat săptămâna trecută în faţa comisiei Trezoreriei că dezvăluirile de la sucursala elvețiană au provocat băncii pagube oribile, dar au refuzat să își asume responsabilitatea personală pentru acest eşec, inclusiv pentru că au permis evaziunea fiscală.”  „Oficiul britanic Anti-Fraudă lansează o anchetă în privinţa licitaţiilor de oferire de lichidităţi”, mai scrie Guardian.  „Banca Angliei se confruntă cu o anchetă penală fără precedent a Oficiului pentru Fraude Grave în privinţa măsurilor de creditare de urgență pe care le-a luat la apogeul crizei creditelor, pentru a injecta bani în piețele financiare. La sfârșitul anului 2007 și începutul anului 2008, pentru că autoritățile luptau pentru împiedicarea înghețării piețelor financiare, băncile au fost invitate să liciteze împrumuri de fonduri de la Banca Angliei în schimbul garanțiilor, într-o serie de așa-numitele "licitații."  „Împrumut de urgență: Germania a plătit Greciei 360 milioane de euro din interes”, scrie publicaţia germană Der Spiegel. „Împrumuturile pentru Grecia au adus la stat o importantă cotă de dobândă. Un total de 360 de milioane de euro a fost colectate din 2010.”  „Procesul în cazul dublului atentat de la Boston a început în emoţie”, scrie Le Monde. „El a fost" Se întâmplă foarte rar ca un avocat să facă o astfel de mărturisire despre clentul său. Totuși, aceasta este strategia de apărare pe care a adoptat-o Judy Clarke, avocata care asigură apărarea lui Djohar Ţarnaev, acuzat de implicare în atentatele de la Maratonul din Boston în aprilie 2013. În acel atac au murit trei persoane, iar alte 264 au fost rănite.”

Guvernul german a refuzat să livreze Lituaniei, partener în NATO și în UE, transportoare blindate Boxer.  "În principiu, salutăm modernizarea forțelor armate ale Lituaniei, date fiind nevoile de securitate sporite, în calitate de stat membru al NATO. De aceea, încercăm să sprijinim Lituania în limita posibilităților noastre.  Dar livrarea de transportoare blindate de către armata germană sau o revânzare a vehiculelor care urmează să fie achiziționate în următorii câțiva ani nu intră în planurile noastre", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania. Motivul invocat este acela că Bundeswehr-ul are la rândul său nevoie de acest tip de transportoare pentru propriile misiuni, mai scrie sursa citată.  Specialiști în domeniul apărării au criticat decizia. "Avem un interes major să sporim capacitatea partenerilor noștri NATO din țările baltice", a declarat expertul social-democrat Rainer Arnold. Dincolo de desfășurarea de trupe, "ar trebui să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne ajuta partenerii", a adăugat el. AGERPRES