Ieri, BCE a decis să menţină dobânda de politică monetară în zona euro la nivelul minim record de 0,05%. Analiştii au anticipat că BCE nu va modifica dobânda, dat fiind că rata anuală a inflaţiei din uniunea monetară a continuat să scadă în ianuarie, menţinându-se în teritoriu negativ.
În urma anunţului datei de începere a achiziţiilor de obligaţiuni de către BCE, euro s-a apreciat de la 1,1064 dolari la 1,1087 dolari, însă ulterior a pierdut teren. La ora 11.30, pe piaţa din New York, euro avea un curs de 1,1021 dolari, mai mic cu 0,5% faţă de ziua precedentă.   Ieri, BCE şi-a îmbunătăţit estimările privind creşterea economică din zona euro: 1,5% în 2015, cu 0,5 puncte procentuale mai mult faţă de previziunea anterioară. Pentru 2016, BCE anticipează un avans mai mare, de 1,9%, faţă de estimarea anterioară de 1,5%.   Draghi a avertizat, însă, că se menţin riscurile de încetinire economică.  "Privind în viitor, ne aşteptăm ca redresarea economiei să se întărească şi să se extindă. Cererea pentru exporturile zonei euro ar trebui să beneficieze de pe urma competitivităţii preţurilor şi a redresării economiei globale. Totuşi, ritmul redresării zonei euro va fi afectat de implementarea mai lentă a reformelor structurale", a subliniat Mario Draghi.   Oficialii BCE au revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din acest an, în zona euro: zero, faţă de 0,7%, cât era prognoza din decembrie. Perspectiva pentru inflaţia din 2016 a fost majorată de la 1,3% la 1,5%, pe fondul aşteptărilor de creştere a cotaţiilor petrolului. Rata anuală a inflaţiei în zona euro a fost de -0,3% în februarie, faţă de -0,6% în ianuarie.   Draghi a atras atenţia că redresarea economică ciclică, conformă cu aşteptările BCE, nu trebuie să fie motiv de relaxare, arătând că reformele de pe piaţa muncii şi eforturile de îmbunătăţire a climatului de afaceri trebuie să se intensifice în mai multe ţări.

„Ambasadorul SUA în Coreea de Sud Mark Lippert a fost atacat de un activist pro-unificare în Seul. Lippert a fost tăiat pe faţă şi la încheietura mâinii de un om care deținea un obiect cu o lamă de 25 de centimentri, posibil brici, țipând că cele două state Coreene ar trebui să fie unificate, a anunţat poliția sud-coreeană. Departamentul de Stat al SUA a condamnat atacul care a avut loc la un centru de arte ale spectacolului din centrul orasului Seul, în timp ce ambasadorul american se pregăte pentru o prelegere cu privire la perspectivele de pace în Peninsula Coreeană divizată.”

„Sefi HSBC ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru scandalul elvețian, spun autoritățile de reglementare”, citim în publicaţia The Guardian.  „Banca Angliei a spus în faţa Parlamentului că șefii de la HSBC ar trebui să-și asume responsabilitatea personală pentru scandalul de la sucursala elvețiană, spunând că era clar că banca avea de ani de zile un management greoi. Directorul executiv HSBC, Stuart Gulliver și președinte băncii Douglas Flint au declarat săptămâna trecută în faţa comisiei Trezoreriei că dezvăluirile de la sucursala elvețiană au provocat băncii pagube oribile, dar au refuzat să își asume responsabilitatea personală pentru acest eşec, inclusiv pentru că au permis evaziunea fiscală.”  „Oficiul britanic Anti-Fraudă lansează o anchetă în privinţa licitaţiilor de oferire de lichidităţi”, mai scrie Guardian.  „Banca Angliei se confruntă cu o anchetă penală fără precedent a Oficiului pentru Fraude Grave în privinţa măsurilor de creditare de urgență pe care le-a luat la apogeul crizei creditelor, pentru a injecta bani în piețele financiare. La sfârșitul anului 2007 și începutul anului 2008, pentru că autoritățile luptau pentru împiedicarea înghețării piețelor financiare, băncile au fost invitate să liciteze împrumuri de fonduri de la Banca Angliei în schimbul garanțiilor, într-o serie de așa-numitele "licitații."  „Împrumut de urgență: Germania a plătit Greciei 360 milioane de euro din interes”, scrie publicaţia germană Der Spiegel. „Împrumuturile pentru Grecia au adus la stat o importantă cotă de dobândă. Un total de 360 de milioane de euro a fost colectate din 2010.”  „Procesul în cazul dublului atentat de la Boston a început în emoţie”, scrie Le Monde. „El a fost" Se întâmplă foarte rar ca un avocat să facă o astfel de mărturisire despre clentul său. Totuși, aceasta este strategia de apărare pe care a adoptat-o Judy Clarke, avocata care asigură apărarea lui Djohar Ţarnaev, acuzat de implicare în atentatele de la Maratonul din Boston în aprilie 2013. În acel atac au murit trei persoane, iar alte 264 au fost rănite.”

Guvernul german a refuzat să livreze Lituaniei, partener în NATO și în UE, transportoare blindate Boxer.  "În principiu, salutăm modernizarea forțelor armate ale Lituaniei, date fiind nevoile de securitate sporite, în calitate de stat membru al NATO. De aceea, încercăm să sprijinim Lituania în limita posibilităților noastre.  Dar livrarea de transportoare blindate de către armata germană sau o revânzare a vehiculelor care urmează să fie achiziționate în următorii câțiva ani nu intră în planurile noastre", a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării din Germania. Motivul invocat este acela că Bundeswehr-ul are la rândul său nevoie de acest tip de transportoare pentru propriile misiuni, mai scrie sursa citată.  Specialiști în domeniul apărării au criticat decizia. "Avem un interes major să sporim capacitatea partenerilor noștri NATO din țările baltice", a declarat expertul social-democrat Rainer Arnold. Dincolo de desfășurarea de trupe, "ar trebui să facem tot ce ne stă în putință pentru a ne ajuta partenerii", a adăugat el. AGERPRES

Uniunea Europeană, ca "uniune", e pe moarte, e pe cale de dispariție - sper eu, dar si multi altii. Cred că pentru țările periferice și nou aderate în spațiul european asta e o veste bună, pentru că pentru ele – România, Ungaria, Bulgaria – Uniunea Europeană nu a fost niciodată altceva decât o structură neo-colonială. Ce era în cadrul așa numitei fraternități socialiste, Uniunea Sovietică, e acum nucleul țărilor conducătoare în cadrul UE. Practic, e vorba de Germania și Franța – una are industria, alta armata, iar împreună, au o majoritate cel puţin relativă în instituțiile europene. Cazul cel mai ilustrativ este exemplul  gazelor din rețelele de distribuire din România, unde există un monopol de stat, un monopol dublu privat – sudul României la francezi, și nordul, mai ales Transilvania, la nemți. Plătim gazul la preț de Germania pentru o stare a țevilor care, în mare, nu a evoluat de prea mult timp. Mari lucrări de modernizare nu au fost făcute. Asta e toată povestea, nu numai a Uniunii Europene, ci a catastrofei neo-liberale din Occident de 30 de ani încoace – și anume acapararea statelor de o oligarhie economico- financiară. Voi chiar aţi crezut că o să fiţi egalii nemţilor sau ai francezilor? Să fim serioşi... Ungaria: cum a "iesit din  front", cum a fost amendată ...  nu susțin isteria anti-comunistă care e la modă în țările de est alee Europei, dar comunismul e de vină în povestea asta, pentru că a obișnuit masele cu discursul acela idealist și stupid, cu un stat, cu un partid care îți vrea binele. Povestea asta e frumoasă, dar din păcate nu există. Credința în bunăvoința statelor, a țărilor și a guvernelor a supraviețuit pentru populație și iată că nu sovieticii au profitat de ea, ci frații lor din vest.

Grecia ar putea primi o parte din cele 7,2 miliarde de euro nefolosite din pachetul obtinut de la creditorii sai internationali in 2010 inca din luna martie, daca guvernul de la Atena incepe imediat adoptarea reformelor promise, a declarat Jeroen Dijsselbloem, presedintele Eurogrup. Grecia nu ar trebui sa beneficieze de fonduri din partea creditorilor internationali pana cand guvernul grec nu adopta lista de reforme aprobata de creditorii externi, cel putin asa prevede acordul de extindere a programului de ajutor financiar incheiat saptamana trecuta. Analistii cred, insa, ca implementarea ar putea dura mai multe luni, relateaza Financial Times.   “Mesajul meu pentru greci este urmatorul: incercaţi sa incepeti programul de reforme chiar inainte ca renegocierile sa fie incheiate in totalitate. Exista elemente pe care puteti sa incepeti sa le faceti de astazi. Daca faceti asta, atunci candva in luna martie vom face prima plata“, a declarat Jeroen Dijsselbloem, presedintele ministrilor de finante din zona euro.  El a precizat ca Eurogrup trebuie sa vada ca guvernul de la Atena face progrese in sensul adoptarii reformelor propuse saptamana trecuta si aprobate de creditorii externi, “nu doar intentii”.  Saptamana trecuta, ministrii de finante ai statelor din zona euro si-au dat acordul final pentru prelungirea programului de asistenta financiara ceruta de guvernul grec, dupa ce au analizat propunerile de reforme trimise de guvernul de la Atena.  Reformele includ crearea unui sistem de taxe mai corect, combaterea evaziunii fiscale, a coruptiei si a contrabandei cu tutun si combustibil, precum si adoptarea unor schimbari in reglementarea pietei muncii.  Declaratia presedintelui Eurogrup vine in contextul in care estimarile facute de autoritatile care supravegheaza programul de sprijin financiar acordat guvernului de la Atena in 2010 arata ca Grecia ar putea ramane fara lichiditati in urmatoarele doua pana la patru saptamani. Acest lucru creste sansele ca guvernul elen sa nu poata plati transa de 4,3 miliarde de euro din datoria catre creditori, pe care trebuie sa o achite in luna martie.  Yanis Varoufakis, ministrul grec de finante, a declarat ca – Grecia va prioritiza plata datoriilor catre FMI, dintre care unele sunt scadente in martie, dar platile catre Banca Centrală Europeană sunt “intr-o liga diferita” si vor fi necesare discutii cu creditorii. Din transa pe care guvernul de la Atena trebuie sa o returneze in martie, cstre FMI trebuie ss se ducs 1,5 miliarde de euro.  De asemenea, Varoufakis a afirmat ca autoritatile de la Atena intentioneaza sa inceapa discutii cu creditorii privind reprogramarea ratelor, pentru ca datoriile uriase ale tarii sa devina sustenabile.

Guvernul grec al stangii radicale a anuntat ca a trimis luni Parlamentului un proiect de lege  consacrat luptei impotriva saraciei si care prevede furnizarea gratuita de energie electrica, bonuri de masa si un ajutor pentru locuinte in cazul familiilor cele mai sarace, scrie AFP.  Potrivit unui document guvernamental transmis presei, "primul proiect de lege depus la parlament, simbolic si in realitate, prezinta actiuni care vizeaza confruntarea cu criza umanitara", formula devenita un element retoric al noului guvern grec pentru a desemna dificultatile sociale ale tarii, dupa sase ani de recesiune (2008-2013).  Prin acest proiect, premierul Alexis Tsipras incearca sa isi puna in practica promisiunile electorale, dupa concesiile facute saptamana trecuta creditorilor Greciei pentru a obtine prelungirea ajutorului financiar al tarii.   Legea, care va fi examinata in comisii inainte de a fi votata, prevede racordarea la curent a locuintelor care nu au putut sa isi plateasca facturile si furnizarea gratis de pana la 300 kw pe an.  Pana la 30.000 de familii vor primi un ajutor de locuinta cuprins intre 70 si 220 de euro in timp ce 300.000 de persoane vor primi bonuri de masa.  Costul acestor masuri sociale, in conditiile in care Atena s-a angajat sa-si pastreze echilibrul bugetar pentru a-si putea onora obligatiile financiare din martie, nu a fost precizat.   Guvernul a afirmat recent ca aceste masuri au un cost redus si pot ajuta la relansarea consumului.