Miniştrii de Finanţe din zona euro au aprobat prelungirea cu patru luni a programului de salvare, dar finanţarea va fi furnizată abia după aprobarea planului economic detaliat al guvernului de stânga de la Atena.   Citeză – BNR -  a explicat că situaţia din Grecia rămâne problematică, având în vedere că executivul elen trebuie să vină într-un timp scurt cu soluţii la chestiuni care nu au putut fi rezolvate în ultimii ani.  "Dacă nu se ajungea la un acord, luni a fost bank holiday în Grecia, de lăsata secului, dar probabil că marţi nicio bancă din Grecia nu mai era deschisă", a continuat Cinteză.  Oficialul BNR recunoaşte că posibilitatea ca băncile elene să nu mai primească finanţare de la BCE, în cazul în care nu se ajungea la un acord politic, ar fi afectat şi situaţia România, astfel că BNR a avut zilnic teleconferinţe cu Autoritatea Bancară Europeană şi autoritatea de supraveghere din Grecia.  El a arătat că banca centrală este interesată să cunoască situaţia financiară a acţionarilor băncilor pentru a fim siguri că aceşti pot oferi sprijini instituţiile de credit locale.  "Capitalul grecesc are o cotă destul de mare în România, de aproximativ 13% (procent din total active - n.r.). Doar o bancă cu cotă de 0,5% (Bank of Cyprus -n.r.) am văzut ce show a creat, de înnebunisem", a mai spus Cinteză.  Cota capitalului grecesc este de 17,6% din totalul capitalului din sistemul bancar şi de 21,8% din total capital străin.  Cinteză a precizat imediat că situaţia băncilor cu capital grecesc este mult diferită faţă de cea a Bank of Cyprus, atât din perspectiva situaţiei financiare, cât şi a statutului juridic, băncile cu capital grecesc fiind subsidiare autorizate şi supravegheate de BNR.  "Avantajul pe care îl are România este că băncile cu capital grecesc sunt subsidiare. Media de solvabilitate e de 16%. Au o calitate a activelor bună şi o provizionare foarte bună (...) Toate au fost finanţate de mamă foarte mult. Au titluri de stat care le-ar permite să facă lejer faţă unor retrageri masive de lichditate. Calitatea activelor e atât de bună încât sunt convins că BNR ar accepta să acţioneze şi ca împrumutător de ultimă instanţă", a adăugat şeful Supravegherii din BNR.  În România activează patru bănci cu acţionariat grecesc: Bancpost, deţinută de EFG-Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Banca Românească (deţinută de National Bank of Greece).

Aproximativ două sute de mineri, care s-au blocat de luni în subteran la exploatarea de uraniu Crucea si continua  protestul. Minerii ameninţă că vor intra în greva foamei. Aceştia aşteaptă ca revendicările să le fie soluţionate. Aproximativ două sute de mineri sunt blocaţi în subteran, atât în zona troiţei din mina Crucea, care nu e în zona de exploatare şi în mina Botuşana, în zona de exploatare. De asemenea, alţi angajaţi protestează în zona atelierelor.  Minerii susţin că aşteaptă ca până  marti 3/04/2015 la ora 14.00 să li se rezolve solicitările, în caz contrar, protestul se va radicaliza şi vor intra în greva foamei. Mai mult, aceştia intenţionează să-şi ia alături de ei, în subteran, soţiile sau copiii.  Protestatarii doresc punerea în aplicare a protocolului semnat în 30 ianuarie cu ministrul Energiei, Andrei Gerea.  Directorul Companiei Naţionale a Uraniului, Ioan Moraru, urmează să discute, marţi dimineaţă, la Ministerul Energiei, cu Andrei Gerea, soluţii pentru încetarea conflictului.  Printre revendicările minerilor se numără cele legate de salarizare, asigurarea de bilete de tratament şi schimbarea bazei de calcul a pensiilor, în condiţiile în care speranţa de viaţă a unui miner din acest domeniu este uşor peste 50 de ani.  Ioan Moraru a precizat cî această creştere salarială solicitată de mineri poate fi pusă în aplicare doar dacă se modifică, prin Hotărâre de Guvern, cadrul legal.  Minerii solicită demiterea conducerii Companiei Naţionale a Uraniului, dar şi a sucursalei Suceava şi cer premierului Victor Ponta, ministrului Energiei, Andrei Gerea şi ministrului pentru dialog social, Liviu Pop, să vină să discute cu ei.

Sectorul energetic din Bulgaria se află în pragul unui colaps financiar şi este nevoie de măsuri imediate pentru redresarea lui, a declarat ieri ministrul Energiei de la Sofia, Temenujka Petkova, scrie Novinite. Şefa Energiei a apreciat că autorităţile ar putea fi nevoite să ia o serie de măsuri nepopulare pentru stabilizarea sectorului, dar nu a precizat natura acestor măsuri.  Petkova a afirmat că National Electric Company (NEK), companie energetică de stat, are datorii de 600 milioane leva (306 milioane euro) către două termocentrale locale deţinute de societăţi americane şi de 1,2 miliarde leva (613 milioane euro) către diverşi producători de electricitate, iar autorităţile trebuie să găsească soluţii ca să reducă nivelul arieratelor.  Mai mult: guvernul bulgar intenţionează să renegocieze termenii contractelor semnate cu cele două termocentrale, a adăugat Petkova.   Domnia sa a subliniat că liberalizarea pieţei de energie (estimată să fie gata până la sfârşitul acestui an) va duce la soluţionarea multora dintre problemele cu care se confruntă sectorul: "Liberalizarea pieţei va aduce transparenţă, iar fiecare gospodărie din Bulgaria va putea să-şi aleagă furnizorul de electricitate dorit". La rândul lui, guvernul se va strădui să împiedice creşterea tarifelor la energie.  Temenujka Petkova a iterat sprijinul Bulgariei pentru înfiinţarea unei Uniuni Energetice în UE, care ar putea creşte gradul de independenţă energetică în spaţiul comunitar şi va duce la intensificarea concurenţei.

O nouă scurgere radioactivă a fost detectată, duminică, la centrala nucleară japoneză Fukushima, anunţă compania Tepco, potrivit Japan Times.  Autoritatea de Reglementare în domeniul Nuclear a confirmat scurgerea radioactivă, precizând că se înregistrează concentraţii mari de stronţiu 90 în apa folosită la sistemele de răcire, infomează Japan Times.   Apa de la centrala Fukushima se scurge în ocean.  În urmă cu patru ani, o explozie a fost auzită la centrala nucleară Fukushima, din nord-estul Japoniei.Mai mulţi angajaţi au fost răniţi în urma exploziei care s-a auzit la reactorul 1 de la centrala nucleară de la Fukushima.

 În iulie, austriecii de la Volksbank au anunţat vânzarea unui portofoliu de credite neperformante, format din împrumuturi imobiliare şi finanţări corporative, în valoare de 495 mil. euro. Cumpărătorii au fost un consorţiu format din fondul de investiţii Ana Cap, grupul financiar german Deutsche Bank, fondul american de investiţii HIG Capital şi APS Fund Alpha uzavreny investicni fond. Tranzacţia a fost estimată la circa 100 mil. euro, echivalentul unei pierderi de circa 80% din valoarea portofoliului vândut.  Tot Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a cumpărat anul trecut două pachete de credite neperformante de la BCR, unul cu o valoare nominală de 300 mil. euro, iar celălalt de 443 mil. euro.  Banca românească a pierdut în urma acestor tranzacţii circa 90%, respectiv 94% din valoarea nominală a portofoliilor înstrăinate.  Băncile locale trebuie să scape de credite neperformante în valoare de circa 9 mld. euro. Spre exemplu, Bank of Cyprus, care se află în proces de retragere de pe piaţa românească, are în portofoliu credite neperformante în valoare de 55 mil. euro. Banca cipriotă caută acum soluţii pentru vânzarea întregului pachet de active din România.  „Este probabil ca multe din aceste proprietăţi să fie puse către vânzare în viitorul apropiat, crescând astfel oferta de produse secundare“, se mai arată în studiul JLL.  Potrivit aceluiaşi studiu, randamentele investiţionale (yield) specifice sectorului imobiliar au coborât uşor în 2014. Continuarea acestui trend depinde de scăderea dobânzilor bancare deoarece diferenţa dintre yieldurile din România şi restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est este în acest moment anulată de diferenţa dintre dobânzile bancare care afectează în mod deosebit cumpărătorii care apelează la împrumuturi, precizează autorii raportului de piaţă. „Interesul din ce în ce mai crescut al investitorilor noi sau deja existenţi care monitorizează activ piaţa cel mai probabil va anima activitatea tranzacţională şi va cataliza startul uni nou ciclu de dezvoltare“, concluzionează consultanţii JLL. Volumul total al tranzacţiilor cu proprietăţi imobiliare comerciale a fost estimat anul trecut la circa 1,3 mld. euro, a doua cea mai ridicată valoare din istoria pieţei româneşti. 

Deşi Grecia pare să-şi fi asigurat extinderea asistenţei financiare, persistă încă pericolul unei eventuale ieşiri din zona euro, existând riscul ca băncile elene, afectate de ieşirile masive din depozite, să fie forţate să oprească brusc finanţarea acordată subsidiarelor externe. Aceste subsidiare sunt concentrate în statele din Balcani: România, Bulgaria, Albania, Macedonia şi Serbia.  „Avem două elemente. În primul rând, ce efect au ieşirile din depozitele băncilor elene asupra celor care au depus bani în subsidiarele din alte state? În al doilea rând, finanţarea de la banca mamă - încă este posibilă sau autorităţile locale vor trebui să intervină pentru a recapitaliza aceste bănci”, se întreabă analistul Simon Quijano-Evans, de la Commerzbank. Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au accelerat la peste un miliard de euro în ultimele zile, revenind la cele mai ridicate valori zilnice din acest an, au declarat pentru Reuters surse bancare. Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital au sporit în ultimele zile.  Patru bănci din România şi trei din Albania sunt controlate de instituţii financiare din Grecia. În Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria şi Alpha Bank sunt deţinute 100% de băncile elene, în timp ce Postbank este deţinută în proporţie de 54,2% de un grup bancar elen.  Diferenţa între împrumuturi şi depozite ar putea fi de 5% din PIB în Bulgaria dacă băncile elene opresc finanţarea subsidiarelor lor, dar procentul este de sub 2% în România şi Serbia, conform calculelor Bank of America/Merrill Lynch.  Un element pozitiv este faptul că legăturile sunt mai reduse decât în urmă cu câţiva ani. Bank of America/Merrill Lynch estimează că în 2012 diferenţa între împrumuturi şi depozite era de 8% din PIB în Bulgaria şi de 6% în România şi Serbia.  În 2011, valoarea activelor băncilor elene din Bulgaria se apropia de 30% din PIB, în timp ce în Serbia nivelul era de aproape 20% din PIB, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.  In schimb, majoritatea băncilor străine şi-a redus masiv expunerea la Grecia după restructurarea datoriei Guvernului de la Atena în 2012, când creditorii francezi şi germani şi-au vândut subsidiarele elene.  La 30 septembrie 2014, băncile străine aveau împrumuturi de 46 miliarde de dolari în Grecia, în scădere faţă de 138 miliarde de dolari în 2011, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.  Analiştii de la JPMorgan susţin că expunerea băncilor europene la Grecia este limitată acum, iar principalul risc în eventualitatea ieşirii ţării din zona euro îl reprezintă efectul asupra altor state, în special Italia.  La 30 septembrie 2014, băncile franceze şi-au redus împrumuturile acordate în Grecia la 1,8 miliarde de dolari, de la 57 miliarde de dolari în 2011, după ce Societe Generale şi Credit Agricole şi-au vândut subsidiarele elene.  Băncile germane şi-au redus expunerea la 13,5 miliarde de dolari la sfârşitul lunii septembrie 2014, de la 23,8 miliarde de dolari în 2011, un nivel al expunerii similar cu cel al creditorilor britanici. Băncile din Germania şi Marea Britanie au cele mai multe împrumuturi acordate în Grecia, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. Şi băncile din SUA înregistrau o expunere la Grecia de 10,6 miliarde de dolari.  Primele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece SA, Piraeus Bank SA, Alpha Bank şi Eurobank, sunt prezente şi pe piaţa din România.