O nouă scurgere radioactivă a fost detectată, duminică, la centrala nucleară japoneză Fukushima, anunţă compania Tepco, potrivit Japan Times.  Autoritatea de Reglementare în domeniul Nuclear a confirmat scurgerea radioactivă, precizând că se înregistrează concentraţii mari de stronţiu 90 în apa folosită la sistemele de răcire, infomează Japan Times.   Apa de la centrala Fukushima se scurge în ocean.  În urmă cu patru ani, o explozie a fost auzită la centrala nucleară Fukushima, din nord-estul Japoniei.Mai mulţi angajaţi au fost răniţi în urma exploziei care s-a auzit la reactorul 1 de la centrala nucleară de la Fukushima.

 În iulie, austriecii de la Volksbank au anunţat vânzarea unui portofoliu de credite neperformante, format din împrumuturi imobiliare şi finanţări corporative, în valoare de 495 mil. euro. Cumpărătorii au fost un consorţiu format din fondul de investiţii Ana Cap, grupul financiar german Deutsche Bank, fondul american de investiţii HIG Capital şi APS Fund Alpha uzavreny investicni fond. Tranzacţia a fost estimată la circa 100 mil. euro, echivalentul unei pierderi de circa 80% din valoarea portofoliului vândut.  Tot Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a cumpărat anul trecut două pachete de credite neperformante de la BCR, unul cu o valoare nominală de 300 mil. euro, iar celălalt de 443 mil. euro.  Banca românească a pierdut în urma acestor tranzacţii circa 90%, respectiv 94% din valoarea nominală a portofoliilor înstrăinate.  Băncile locale trebuie să scape de credite neperformante în valoare de circa 9 mld. euro. Spre exemplu, Bank of Cyprus, care se află în proces de retragere de pe piaţa românească, are în portofoliu credite neperformante în valoare de 55 mil. euro. Banca cipriotă caută acum soluţii pentru vânzarea întregului pachet de active din România.  „Este probabil ca multe din aceste proprietăţi să fie puse către vânzare în viitorul apropiat, crescând astfel oferta de produse secundare“, se mai arată în studiul JLL.  Potrivit aceluiaşi studiu, randamentele investiţionale (yield) specifice sectorului imobiliar au coborât uşor în 2014. Continuarea acestui trend depinde de scăderea dobânzilor bancare deoarece diferenţa dintre yieldurile din România şi restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est este în acest moment anulată de diferenţa dintre dobânzile bancare care afectează în mod deosebit cumpărătorii care apelează la împrumuturi, precizează autorii raportului de piaţă. „Interesul din ce în ce mai crescut al investitorilor noi sau deja existenţi care monitorizează activ piaţa cel mai probabil va anima activitatea tranzacţională şi va cataliza startul uni nou ciclu de dezvoltare“, concluzionează consultanţii JLL. Volumul total al tranzacţiilor cu proprietăţi imobiliare comerciale a fost estimat anul trecut la circa 1,3 mld. euro, a doua cea mai ridicată valoare din istoria pieţei româneşti. 

Deşi Grecia pare să-şi fi asigurat extinderea asistenţei financiare, persistă încă pericolul unei eventuale ieşiri din zona euro, existând riscul ca băncile elene, afectate de ieşirile masive din depozite, să fie forţate să oprească brusc finanţarea acordată subsidiarelor externe. Aceste subsidiare sunt concentrate în statele din Balcani: România, Bulgaria, Albania, Macedonia şi Serbia.  „Avem două elemente. În primul rând, ce efect au ieşirile din depozitele băncilor elene asupra celor care au depus bani în subsidiarele din alte state? În al doilea rând, finanţarea de la banca mamă - încă este posibilă sau autorităţile locale vor trebui să intervină pentru a recapitaliza aceste bănci”, se întreabă analistul Simon Quijano-Evans, de la Commerzbank. Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au accelerat la peste un miliard de euro în ultimele zile, revenind la cele mai ridicate valori zilnice din acest an, au declarat pentru Reuters surse bancare. Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi introducerea unor restricţii asupra mişcărilor de capital au sporit în ultimele zile.  Patru bănci din România şi trei din Albania sunt controlate de instituţii financiare din Grecia. În Bulgaria, United Bulgarian Bank, Piraeus Bank Bulgaria şi Alpha Bank sunt deţinute 100% de băncile elene, în timp ce Postbank este deţinută în proporţie de 54,2% de un grup bancar elen.  Diferenţa între împrumuturi şi depozite ar putea fi de 5% din PIB în Bulgaria dacă băncile elene opresc finanţarea subsidiarelor lor, dar procentul este de sub 2% în România şi Serbia, conform calculelor Bank of America/Merrill Lynch.  Un element pozitiv este faptul că legăturile sunt mai reduse decât în urmă cu câţiva ani. Bank of America/Merrill Lynch estimează că în 2012 diferenţa între împrumuturi şi depozite era de 8% din PIB în Bulgaria şi de 6% în România şi Serbia.  În 2011, valoarea activelor băncilor elene din Bulgaria se apropia de 30% din PIB, în timp ce în Serbia nivelul era de aproape 20% din PIB, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.  In schimb, majoritatea băncilor străine şi-a redus masiv expunerea la Grecia după restructurarea datoriei Guvernului de la Atena în 2012, când creditorii francezi şi germani şi-au vândut subsidiarele elene.  La 30 septembrie 2014, băncile străine aveau împrumuturi de 46 miliarde de dolari în Grecia, în scădere faţă de 138 miliarde de dolari în 2011, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.  Analiştii de la JPMorgan susţin că expunerea băncilor europene la Grecia este limitată acum, iar principalul risc în eventualitatea ieşirii ţării din zona euro îl reprezintă efectul asupra altor state, în special Italia.  La 30 septembrie 2014, băncile franceze şi-au redus împrumuturile acordate în Grecia la 1,8 miliarde de dolari, de la 57 miliarde de dolari în 2011, după ce Societe Generale şi Credit Agricole şi-au vândut subsidiarele elene.  Băncile germane şi-au redus expunerea la 13,5 miliarde de dolari la sfârşitul lunii septembrie 2014, de la 23,8 miliarde de dolari în 2011, un nivel al expunerii similar cu cel al creditorilor britanici. Băncile din Germania şi Marea Britanie au cele mai multe împrumuturi acordate în Grecia, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale. Şi băncile din SUA înregistrau o expunere la Grecia de 10,6 miliarde de dolari.  Primele patru mari bănci greceşti, National Bank of Greece SA, Piraeus Bank SA, Alpha Bank şi Eurobank, sunt prezente şi pe piaţa din România.

'România înregistrează dezechilibre macroeconomice care necesita monitorizare şi acţiuni la nivel de politic. În cursul celor trei programe consecutive cu UE şi FMI dezechilibrele externe şi interne au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea, riscurile de pe urma situaţiei net negativă a investiţiilor internaţionale şi o capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie. Mai mult, stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută până acum, dar rămân vulnerabilităţi externe şi interne în sectorul bancar', se arată în comunicatul de presă al Comisiei Europene. In total, 16 ţări europene au deschisă procedura de dezechilibru macroeconomic, în diferite faze. În urma deciziei de astăzi a Comisiei Europene, România a fost plasată în faza a doua din cele cele şase ale procedurii de dezechilibru macroeconomic.  'Acesta este un set important şi echilibrat de decizii care reflectă în totalitate situaţia economică actuală. Comisia demonstrează atât importanţa reformelor structurale cât şi respectul regulilor fiscale. Majoritatea statelor membre fac eforturile necesare. Altele trebuie să accelereze şi să intensifice eforturile de reformă, dar şi să îşi reducă deficitele şi datoria.Vom continua să le încurajăm în această direcţie, utilizând toate instrumentele legale aflate la dispoziţia noastră, dacă va fi necesar', a declarat comisarul european responsabil pentru afaceri economice şi monetare, Pierre Moscovici.  Comisia va prezenta recomandările sale Consiliului European şi se aşteaptă să fie discutate la reuniunea miniştrilor Ecofin din luna martie. Tot în luna martie, Comisia va organiza o nouă rundă de întâlniri bilaterale cu statele membre pentru a le oferi oportunitatea să discute rapoartele de ţară. Până la mijlocul lunii aprilie se aşteaptă ca statele membre să-şi prezinte noile programe naţionale de reformă şi noile programe de stabilitate sau convergenţă. Pe baza acestor informaţii, Comisia va prezenta în luna mai noile recomandări specifice pentru fiecare ţară cu privire la cele mai importante priorităţi care trebuie abordate.

În fiecare lună din 2014, sute de cecuri cu valori cumulate de zeci de milioane de lei au fost respinse la plată pe motiv că nu aveau acoperire. Sumele maxime sunt de două ori mai mari decât în 2013. În cazul biletelor la ordin, situația este chiar mai gravă, doar în luna iulie a anului fiind respinse instrumente de plată cu valori totale de peste un miliard de lei. Utilizarea instrumentelor de plată fără acoperire a devenit un fenomen care a luat amploare în România o dată cu debutul crizei economice în anul 2009.  Organele de anchetă și judecătorii tratează cu foarte mare ușurință acest de tip de infracțiuni pe care nu le consideră atât de grave. De partea cealaltă, mii de firme ajung în pragul falimentului din cauza debitorilor care îi "păcălesc" plătindu-le produsele sau serviciile cu cec-uri sau bilete la ordin fără valoare. Mai mult, Noul Cod Penal , intrat în vigoare în 2013, nu mai incriminează explicit infracțiunea de înșelăciune cu cecuri așa cum o făcea Codul Penal anterior. " Organele de anchetă și instanțele de judecată sunt suprasolicitate și au tendința să trateze cu lejeritate infracțiunile economice mici. Practica a arătat că sunt foarte rare situațiile când se dau condamnări penale pentru înșelăciune cu cec-uri sau cu bilete la ordin", explică un specialist în domeniu. In medie, în fiecare lună a anului trecut au fost respinse aproximativ 9000 de bilete la ordin a căror valoare toatală se apropie de 700 de milioane de milioane de lei. Ca și infracțiunile cu cec-uri, cele cu bilete la ordin beneficiază de un tratament blând. Există însă și o soluție. Cei mai mari emitenți de carduri din România, Visa și Mastercard, au dezvoltat produse speciale pentru companii. Cardul de firmă sau cardul business, promovat mai ales de Visa, este o soluție care reduce aproape de zero posibilitățile de fraudă. Achiziționarea unui astfel de produs este o variantă de luat în calcul în condițiile în care din ce în ce mai multe firme acceptă plata online sau direct cu cardul. Potrivit ultimelor date, numărul tranzacțiilor cu carduri de firmă emise de Visa a crescut cu aproximativ 20% în 2014, urmând un trend început în urmă cu patru-cinci ani.

Primul ministru grec Alexis Tsipras a declarat joi noapte ca tara sa "nu accepta santajul" in timp ce negocierile sunt dificile intre Atena si tarile din zona euro asupra continuarii programului ei de ajutor, noteaza AFP.  O reuniune miercuri a ministrilor de finante din zona euro s-a derulat potrivit unui "scenariu de intimidare" asupra riscurilor de "faliment" daca Atena "nu accepta propunerea" partenerilor sai, a denuntat Tsipras. "Nu am semnat si nu a avut loc nicio catastrofa", a adaugat el, intr-o conferinta de presa la sfarsitul summitului european de la Bruxelles, potrivit Mediafax. Potrivit lui Tsipras, "singurul obiectiv" al discutiilor si urmatoarei sedinte a Eurogrupului de luni va fi "tranzitia" intre programul actual, denumit memorandum, ce expira la 28 februarie, si "noul program grec" . El a adaugat: "Uitati memorandumul, el nu mai exista. Si nici troica", insarcinata sa supravegheze punerea in aplicare a reformelor drastice impuse de creditorii tarii (UE, BCE si FMI) in schimbul unui program de imprumuturi de 240 miliarde de euro.  Grecia si tarile din zona euro si-au reluat contactele joi dupa o reuniune furtunoasa cu o zi inainte si au decis sa inceapa o activitate tehnica incepand de vineri la Bruxelles pentru a facilita reuniunea programata luni, aminteste AFP. "Daca exista un acord tehnic, inseamna ca exista un acord politic", a estimat Tsipras. "Intreaga discutie si evolutia de astazi semnaleaza o dispozitie pentru un acord politic", a insistat el.   "S-a dovedit ca nimeni nu vrea sa creeze conditii de ruptura", in beneficiul coeziunii zonei euro, a salutat el.