Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis miercuri sa reduca ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,25% pe an de la 2,5% incepand cu data de 5 februarie 2015, decizie anticipata de economisti. CA al BNR nu s-a atins insa de nivelul rezervelor minime obligatorii ale bancilor, desi unii economisti estimau ca acesta ar putea fi redus. De asemenea, BNR va ingusta coridorul simetric format din ratele dobanzilor facilitatilor permanente in jurul ratei dobanzii de politica monetara la +/-2,00 puncte procentuale de la +/-2,25 puncte procentuale. Astfel, incepand cu data de 5 februarie, rata dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) se va reduce la 4,25% pe an de la 4,75%, in timp ce rata dobanzii pentru facilitatea de depozit se mentine la 0,25%.  Decizia bancii centrale era asteptata de analisti, care estimau o taiere a dobanzii-cheie de 0,25 puncte procentuale, acestia mizand totodata ca BNR va mai opera o reducere a dobanzii de politica monetara pana la sfarsitul anului, pana la nivelul de 2%, iar ratele rezervelor vor ajunge la 8% pentru pasivele in lei si la 10% pentru cele in valuta.  Ultima interventie a BNR pe partea de rezerve minime a fost in noiembrie, cand a redus ratele RMO pentru pasivele in valuta de la 16% la 14%, cele in lei fiind mentinute la 10%.  CA al BNR a analizat si aprobat miercuri raportul trimestrial asupra inflatiei, document care va fi prezentat intr-o conferinta de presa organizata luni, 9 februarie.

Execuţia bugetului pentru 2014, publicată  de Ministerul de Finanţe, arată că guvernul a cheltuit în 2014 pentru investiţii, atât din surse interne, cât şi externe, doar 32,4 miliarde lei, deşi prin buget programase 40 miliarde lei.  Rezultatul bugetar este în contradicţie cu obiectivul guvernului pentru 2014. “Bugetul anului 2014 este un buget bazat pe investiţii”, anunţa guvernul Ponta în urmă cu un an. Datele publicate, acum, de Finanţe dovedesc că acest oiectiv a fost ratat.  Blocarea proiectelor de drumuri şi autostrăzi şi, implicit, absorbţia foarte slabă a fondurilor europene, în special pentru transporturi, se oglindesc în execuţia bugetului.   În ultimele două luni, suma cheltuită pentru investiţii a crescut, totuşi, spectaculos: de la 20,3 miliarde lei, la sfârşitul lunii octombrie, la 32,4 miliarde lei la sfârşitul lunii decembrie. Una dintre explicaţii ar putea că multe plăţi se aglomerează la final de an, aşa cum arată şi execuţiile bugetare din anii trecuţi.   Despre tăierea investiţiilor prin rectificări bugetare, Capital a scris aici:   Nerealizarea planului de investiţii cu circa 2 miliarde de euro este şi motivul pentru care guvernul a obţinut anul trecut un deficit bugetar de 1,85%  din PIB, sub ţinta propusă de 2,2% din PIB.

 Cei patru lideri întâlniţi la Minsk, Putin, Hollande, Merkel şi Poroşenko, au ieşit din sala de întâlniri, după aproape două ore de negocieri, pozând împreună cu preşedintele belarus Aleksandr Lukasenko, fără a face însă declaraţii, transmit surse din presă.   Potrivit unei surse citate de agenţia Interfax, cei patru lideri urmează să semneze o declaraţie comună privind implementarea acordului de la Minsk.  Ministrul de Externe al Belarusului mai spune că un document ce urmează să fie semnat după încheierea discuţiilor a fost revizuit de membrii "formatului de la Normandia", însă "pentru a ajunge la un rezultat pozitiv, este nevoie de aprobarea tuturor participanţilor".

Şeful BCE, Mario Draghi l-a pus pe premierul Alexis Tsipras în faţa unei alegeri dificile – să accepte, rapid, drumul negocierilor propuse (impuse) de europeni dar cu preţul unei renunţări politice majore, având în vedere că Tsipras, liderul Syriza, stânga radicală, a susţinut toată campania electorală contra troika creditorilor Greciei – UE,BCE, FMI -  şi a austerităţii.   A doua opţiune ar fi să îşi asume riscul înfrângerii, deci al „Grexit”-ului, ieşirea din zona euro. Prin decizia BCE, Tsipras va trebui să accelereze cadenţa şi să intre serios în negocieri cu restul Eurogrupului (ţările din zona euro) dacă vrea să evite falimentul ţării. Potrivit mai multor surse, grecii s-ar putea să ajungă în lipsă de lichidităţi din luna martie. O perspectivă care îngrijorau joi pieţele financiare, indicele Bursei din Atena căzând rapid în primele şedinţe de schimb, cu 9,43”.  Joi, Peter Praet, membru al Consiliului guvernatorilor şi şef economist la BCE a declarat pentru Les Echos – „condiţiile de acces la lichidităţile BCE sunt clare. Suntem transparenţi în ce priveşte regulile noastre”. Pentru moment, consecinţele practice pentru băncile elene sunt limitate. Ele vor putea funcţiona datorită unui program de furnizare de lichidităţi de urgenţă, unic doar pentru banca Greciei. Dar dincolo de sistemul bancar, cel vizat este guvernul grec. Incapabil să ramburseze viitoarele rate ale datoriei în vară, Alexis Tsipras spera să vândă băncilor datoria pe termen scurt  pentru a se finanţa până în mai-iunie, timp pentru un nou contract de reforme cu creditorii.   Dar BCE ameninţă implicit şi cu tăierea liniilor lichidităţilor de urgenţă către Banca Greciei, ceea ce s-ar  putea realiza cu votul unei majorităţi de 2/3 în Consiliul guvernatorilor. Regulile prevăd că practic, programul nu este utilizabil decât pentru furnizarea de lichidităţi băncilor care au necesităţi punctuale, nu pentru susţinerea unei instituţii devenită insolvabilă.  După ce premierul grec a reuşit să lanseze un aer de optimism asupra pieţelor abandonând exigenţele sale privind ştergerea unei părţi a uriaşei datorii a Greciei, el se află pus în faţa unei puternice presiuni pentru negocierea acesteia. Liderii BCE erau excedaţi  de atitudinea sa  după alegeri şi prin strategia adoptată, ei au decis să transmită un semnal-forte. În tabăra BCE se consideră că pentru Grecia o bună abordare  ar fi cererea unui nou termen şi apoi negocierea mijloacelor pentru a-şi atinge obiectivele.

Fostul presedinte francez Nicolas Sarkozy, lider al opozitiei de dreapta in prezent, a afirmat sambata ca nu poate "reprosa Crimeei" ca "a ales Rusia" si a avertizat impotriva unui nou "razboi rece" cu Moscova, relateaza AFP.  "Avem o civilizatie in comun cu Rusia. Interesele americanilor cu rusii nu sunt interesele Europei cu Rusia", a afirmat fostul sef al statului francez in cursul unei reuniuni la Paris a liderilor partidului de dreapta UMP, pe care il conduce, citeaza Agerpres.
"Nu vrem reizbucnirea unui razboi rece intre Europa si Rusia", a spus el, evocand tensiunile intre Moscova si tarile occidentale, ca urmare a conflictului din estul Ucrainei si a anexarii Crimeii de catre Moscova in martie 2014, dupa un referendum al populatiei locale.  "Crimeea a ales Rusia si asta nu i se poate reprosa", a adaugat Sarkozy, apreciind de altfel ca "trebuie gasite mijloace pentru o forta de interpunere in scopul de a proteja rusofonii din Ucraina".  "Ucraina trebuie sa-si pastreze vocatia de punte intre Europa si Rusia. Ea nu are vocatia sa intre in Uniunea Europeana", a afirmat el.  Declaratiile lui Sarkozy intervin in timp ce succesorul sau socialist Francois Hollande s-a angajat impreuna cu cancelarul german Angela Merkel in intense negocieri cu Moscova si Kiev pentru a incerca sa obtina un acord de pace in Ucraina.
De la intoarcerea in cursul noptii din Rusia, presedintele Hollande a estimat sambata ca aceste convorbiri sunt "una dintre ultimele sanse" de a evita "razboiul".

"România este singurul stat membru care are o rată de absorbţie de sub 60 la sută şi nu mai are decât acest an pentru a încerca să utilizeze cât mai mult din finanţările care au venit pe perioada 2007 - 2013", a declarat, miercuri, la Ploieşti, şefa reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote.  Aceasta a precizat că rata de absorbţie a fondurilor europene înregistrată de România este, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, de 56 la sută, cu 20 de puncte procentuale mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, care este de 76 la sută.

"Sigur că pe anul acesta se va face ce se mai poate face în lunile care mai sunt până în decembrie, dar ce este important este să nu trecem în următoarea perioadă de finanţare 2014 - 2020 cu aceleaşi probleme. Deci ele trebuie rezolvate înainte de a lansa noile apeluri pe noua perioadă financiară", a spus Angela Filote...
Intrebată care sunt motivele pentru care România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte rata de absorbţie a fondurilor europene, reprezentanta Comisiei Europene în România a răspuns că printre motive se numără "superbirocratizarea, hăţişul birocratic în procedurile de accesare a fondurilor europene", dar şi "schimbarea regulilor jocului în timpul jocului", lucruri pe care le reclamă mulţi dintre cei care au făcut demersuri pentru a accesa fonduri europene..."Şi de data aceasta, acordul cu FMI nu se finalizează cu o scrisoare de intenţie pentru că actualul Guvern nu şi-a îndeplinit angajamentele faţă de organismele internaţionale legat de reformele în companii şi nu s-au înţeles legat de calendarul de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze pentru personalul casnic. Aici Guvernul Ponta a minţit: anul trecut ne-a spus că are acord cu CE, că are acord privind amânarea calendarului de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze şi lucrul acesta ni l-au confirmat cei de la CE şi FMI, că Guvernul nu are o aprobare din partea CE", a spus Ialomiţianu, fost ministru al Finanţelor.  El a precizat că în acest moment acordul cu FMI este blocat.
"Sunt nişte puncte de vedere separate. FMI spune că actualul Guvern nu a făcut nimic vizavi de ceea ce s-a angajat, iar Guvernul ne spune că totul e roz. Suntem într-un impas şi pentru România e un lucru rău, pentru că se transmite un mesaj rău pentru creditorii externi, pe pieţele financiare", a spus Ialomiţianu....El a făcut aceste declaraţii după ce a participat, în calitate de membru al Comisiei de buget, la întrevederea dintre membrii Comisiei şi reprezentanţii FMI, CE şi BM, desfăşurată la Palatul Parlamentului.