BCE nu va cumpăra mai mult de 25% dintr-o emisiune de obligaţiuni ale unui stat şi nu mai mult de 33% din datoria fiecărui emitent, pentru a permite formarea naturală a preţurilor pe pieţe.  "Nu avem o regulă specială pentru Grecia. Aplicăm această regulă tuturor", a spus Draghi.  Autorităţile elene trebuie să finalizeze şi procesul de evaluare a reformelor de către troică, suspendată până după alegeri, întrucât achiziţiile din noul program al BCE sunt suspendate în timpul acestor evaluări, potrivit unui comunicat de pe site-ul băncii centrale.  "Acesta este un morcov întins Syriza, să ajungă la un acord cu troica. BCE va cumpăra obligaţiuni elene în iulie, dacă va fi un acord cu troica. Cred că este tot ce poate spera Grecia", a declarat Athanasios Vamvakidis, director pentru strategie în domeniul valutar la Bank of America Merill Lynch.  Tsipras s-a angajat să convingă BCE şi zona euro să reducă datoriile Greciei, astfel încât să poată creşte cheltuielile publice şi să creeze locuri de muncă. El a declarat în această săptămână că excluderea Greciei din programul de suplimentare a lichidităţilor ar pedepsi ţara care deja suferă de mai mulţi ani din cauza austerităţii.  Programul de susţinere financiară al Greciei expiră la sfârşitul lunii februarie, iar guvernul va rămâne fără bani până în iunie, în lipsa unui nou ajutor, au declarat în această lună doi oficiali.  Din 2010, BCE a acceptat ca garanţii obligaţiuni ale Greciei aflate în categoria junk, nerecomandată investiţiilor, precum şi obligaţiuni garantate de statul elen, cu condiţia ca autorităţile să respecte măsurile de austeritate şi reformele din programul de salvare. 

Peste 60% dintre locuitorii Italiei sunt de părere că ţara lor trebuie să iasă din zona euro, potrivit unui raportul al Institutului de cercetări politice, economice şi sociale Eurispes, dat publicităţii vineri şi citat de agenţia de presă Tass. La începutul lui 2014 procentul italienilor dezamăgiţi de moneda comună era de 25,7%.  În acelaşi timp, peste jumătate dintre aşa-zişii eurosceptici ai Italiei sunt convinşi că tocmai adoptarea euro şi renunţarea la moneda naţională constituie principale cauze ale slăbirii economiei ţării lor.  Acest din urmă aspect îşi găseşte oglindire, potrivit concluziilor raportului, în alţi câţiva indicatori statistici. Astfel, aproape jumătate dintre italienii care au participat la sondajul Eurispes (45,4%) şi-au exprimat dorinţa de a pleca peste hotare în căutarea unui loc de muncă, de două ori mai mulţi ca în 2013.  Credite pentru achiziţia unui autoturism au contractate 62,4% dintre respondenţi, pentru aparate electrocasnice - 60,4%, pentru calculatoare sau telefoane mobile - 50,3%.  De asemenea, 71,5% dintre italieni sunt de părere că în ultimul an s-a redus substanţial capacitatea lor de cumpărare, iar 65% dintre cei intervievaţi se tem că nu vor putea să-şi întreţină familia. Potrivit datelor Eurispes, 28% dintre italienii aflaţi în câmpul muncii solicită sprijin de la părinţi şi rude....Sergio Mattarella a fost ales sâmbătă preşedinte al Republicii Italiene, el obţinând cele 505 de voturi necesare în forul legislativ de la Roma, informează AFP, Reuters şi DPA.  Judecător la Curtea Constituţională a Italiei, politicianul de centru-stânga a fost susţinut de premierul Matteo Renzi, fiind ales abia în al patrulea tur de scrutin desfăşurat în această săptămână, în primele trei tururi nefiind întrunit cvorumul necesar.  Pentru alegerea preşedintelui Italiei sunt eligibili să voteze un număr de 1.009 parlamentari şi oficiali locali.  Mattarella devine astfel al 12-lea preşedinte al Republicii Italiene de după Al Doilea Război Mondial.

'Astăzi nu se vorbeşte decât de sancţiuni ale Americii şi Uniunii Europene împotriva Rusiei. Oare şi-au pierdut complet capul? America în genere 's-a rătăcit în junglă' şi ne trage şi pe noi', a deplâns Gorbaciov noile ameninţări cu sancţiuni din partea Occidentului ca urmare a escaladării ostilităţilor în estul Ucrainei.  'Dacă ar fi să spunem lucrurilor pe nume, ea (America) ne-a angrenat deja într-un 'nou război rece', încercând să pună în aplicare în mod deschis ideea sa genială de a triumfa mereu', a criticat Washingtonul fostul conducător sovietic în vârstă de 83 de an.  Unde toate acestea ne vor duce? Războiul rece a fost deja declarat. Şi mai departe? Eu nu sunt în măsură să declar astăzi cu certitudine că războiul rece nu se va transforma într-un adevărat război. Mă tem că ei (americanii) ar putea risca', a afirmat părintele 'perestroika', apreciat în Occident pentru rolul său în căderea zidului Berlinului în 1989.  Aceste declaraţii alarmiste din partea lui Mihail Gorbaciov intervin pe fondul crizei ucrainene şi al deteriorării relaţiilor între Rusia şi Occident la un nivel fără precedent după căderea URSS în 1991.  Gorbaciov a salutat anterior alipirea Crimeii la Rusia, deoarece, astfel, în opinia sa, a fost corectată o greşeală din perioada URSS, scrie Interfax. În acelaşi timp, el a condamnat sancţiunile occidentale împotriva Rusiei.  Anul trecut, Gorbaciov făcuse apel la preşedinţii Rusiei, Vladimir Putin, şi SUA, Barack Obama să iniţieze negocieri cu privire la Ucraina pentru soluţionarea paşnică a conflictului.  După anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi declanşarea în aprilie trecut a unui conflict care a făcut peste de 5.000 de morţi în partea de est a Ucrainei, Washingtonul şi Bruxellesul au adoptat mai multe etape de sancţiuni economice împotriva Moscovei.   Washingtonul a ameninţat miercuri cu noi sancţiuni Rusia, afirmând că preţul de plătit va'continua să crească' dacă Moscova nu încetează să-i mai sprijine pe rebelii proruşi din estul Ucrainei.

Franța nu poate justifica subvenții agricole în valoare de 1,078 miliarde de euro, astfel că va trebui să returneze întreaga sumă Comisiei Europene, potrivit lemonde.fr, citat de paginadeagricultura.ro. Problema este mai veche, din 2008, notează sursa. Ministrul Agriculturii din Franţa, Stéphane Le Foll, declara în 2014 că a moştenit o situaţie de care nu era responsabil. De atunci, au urmat alți trei miniștri ai agriculturii. Disputa se concentrează pe dimensiunea parcelei eligibile pentru ajutoarele directe pe hectar plătite ca parte a Politicii Agricole Comune (PAC). Suma este de 366 milioane de euro (pentru perioada 2008-2010) şi 329 milioane de euro (pentru 2011-2012).
Inspectorii Comisiei Europene verifică în mod regulat realitatea declaraţiilor făcute de agricultorii din statele membre UE. În urma ultimelor controale, din decembrie 2014, CE pretinde restituirea unui total de 1,4 miliarde de euro din treisprezece state membre, aici fiind incluse și cele 1,078 miliarde de euro ale Franței. De asemenea, proiectul de lege prevede penalităţi de 128 de milioane de euro pentru România, 97 milioane de euro pentru Italia şi 60 de milioane de euro pentru Belgia. 

Potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), băncile occidentale şi-au redus poziţiile externe faţă de ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est cu 0,3% din PIB în trimestrul al treilea al anului trecut, după o scădere de 0,1% din PIB în trimestrul al doilea, iar dacă se exclud Rusia şi Turcia poziţiile externe ale băncilor au scăzut cu 0,4% din PIB, o reducere similară cu cea înregistrată în trimestrul precedent. În cazul României, băncile occidentale şi-au redus poziţiile externe cu 0,5% din PIB în trimestrul al treilea, după o scădere de 0,3% din PIB în trimestrul al doilea.  Avansul creditului în regiune a scăzut în trimestrul al treilea din 2014 dar a rămas pozitiv în luna noiembrie 2014. Creşterile au fost concentrate în mare parte în Turcia (18%), Rusia (12%) şi Polonia (5%).  În România, creditarea a scăzut atât în cazul împrumuturilor către gospodării cât şi către companii, însă reducerea a fost mult mai mică decât în Ucraina (minus 14 procente), Bulgaria (minus 7,7 procente) şi Serbia (minus 6,4 procente).  Ritmul de creştere al depozitelor a încetinit în 2014 (inclusiv în T3) dar a continuat să depăşească declinul finanţării băncilor străine pentru majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est, exceptând Ucraina, Croaţia, Letonia şi Ungaria. Cu toate acestea, având în vedere creşterea creditelor neperformante şi înăsprirea condiţiilor de creditare, cele mai recente sondaje arată că îmbunătăţirea condiţiilor generale de creditare a încetinit în T3.  Iniţiativa de la Viena a fost creată la începutul anului 2009 ca o platformă public-privată destinată asigurării unui nivel adecvat de capital şi lichiditate pentru băncile occidentale şi diviziile lor din Europa Centrală şi de Sud-Est. Iniţiativa a fost relansată sub denumirea 'Vienna 2' în luna ianuarie 2012 ca răspuns la creşterea riscurilor pentru regiunea CESEE provenite din partea zonei euro.

AGERPRES

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, astăzi, că nu ia în considerare o nouă ştergere a datoriei Greciei, cum doreşte actualul premier de la Atena, Alexis Tsipras, transmite AFP.  Oficialul de la Berlin a afirmat: "A existat deja o renunţare voluntară a creditorilor privaţi. Băncile au renunţat deja la creanţe de miliarde în ceea ce priveşte Grecia. Nu văd o nouă ştergere a datoriei".  La începutul anului 2012, Grecia a întreprins o operaţiune de schimbare a datoriei: titlurile creditorilor privaţi au fost înlocuite cu altele mai puţin rentabile. Astfel, a fost ştearsă o parte din datorie de circa 100 miliarde euro. Totuşi, statul elen, aflat sub asistenţă financiară internaţională încă din 2010, este împovărat de datoria de circa 175% din PIB.  Angela Merkel, adeptă a unei strategii bugetare respinse de noile autorităţi de la Atena, a mai spus că Europa "va continua să-şi arate solidaritatea faţă de Grecia şi alte ţări afectate de criză, dacă aceste ţări efectuează reforme şi iau măsuri economice".  Întrebată despre primele anunţuri ale guvernului Tsipras (creşterea salariului minim şi angajarea funcţionarilor), Angela Merkel a răspuns: "Noi, adică Germania şi alţi parteneri europeni, aşteptăm să vedem cu ce concept vine spre noi noul guvern grec".  Tsipras intenţionează să facă, marţi şi miercuri, vizite în Italia şi Franţa, în speranţa renegocierii datoriei uriaşe a Greciei. Totuşi, deocamdată, prim-ministrul grec nu are programată nicio vizită la Berlin.