Indicele care măsoară evoluţia dolarului faţă de alte valute majore a urcat ieri, pe pieţele externe, până la nivelul maxim al ultimilor cinci ani, după ce autorităţile americane au anunţat că, în trimestrul al treilea din acest an, expansiunea economiei SUA a fost cea mai rapidă din ultimul deceniu.  În aceste condiţii, investitorii anticipează că banca centrală a SUA (Federal Reserve - Fed) va majora dobânzile anul viitor. Traderii văd 70% şanse ca Fed să ridice costul împrumuturilor până la finele lui 2015. Indicele Bloomberg Dollar Spot, care măsoară dinamica dolarului faţă de zece valute majore, printre care şi euro, a crescut cu 0,4% la ora 10:10, la New York, atingând 1.132,25 puncte - cel mai ridicat nivel din martie 2009 până în prezent.  Faţă de moneda unică europeană, dolarul a urcat cu 0,5% la ora 10:06, ajungând la 1,2170 unităţi/euro.  În opinia analiştilor, informaţiile economice sunt pozitive pentru dolar, dat fiind că ele arată redresarea.  Departamentul pentru Comerţ din SUA a anunţat, ieri, că economia Statelor Unite a înregistrat o creştere de 5% în trimestrul al treilea din 2014, acesta fiind cel mai rapid avans din ultimii 11 ani, datorat cheltuielilor de consum şi investiţiilor companiilor.  Oficialii de la Washington estimau, iniţial, o creştere de 3,9%, iar analiştii anticipau revizuirea acestei previziuni la numai 4,3%.   Datele referitoare la creşterea cheltuielilor de consum, care reprezintă 70% din economia americană, au fost îmbunătăţite de autorităţi la un avans de 3,2%, de la 2,2% anterior. 

Romania isi produce marea majoritate a gazului pe care il consuma, neimportind decat mai putin de 20 % din Rusia. In conditiile in care increderea in partenerul rus este pusa sub semnul intrebarii in fiecare zi, noi zacaminte offshore s-ar putea dovedi vitale. Profesorul Silviu Negut crede ca Romania are vocatia de a deveni un hub energetic a Uniunii Europena. Ramane un singur obstacol de depasit: "actiunea agresiva a Rusiei pentru a controla toata energia din regiunea Marii Negre ... Cred ca UE ar trebui sa actioneze ca un bloc regional unit. Aici este solutia, nicaieri in alta parte".

Rusia a anuntat ca abandoneaza proiectul South Stream. UE sustine un traseu alternativ de gazoduct prin Turcia care sa garanteze aprovizionarea Europei centrale si de est si doreste sa intensifice traficul gazeifer intre Georgia si Romania.  Romania trebuie sa-si imbunatateasca si sa finalizeze conexiunile retelei sale de gazoducte cu cele din Bulgaria, Ungaria si Moldova. Comisia Europeana insista asupra necesitatii de a se dota cu gazoducte dublu sens, pentru a proteja Europa de capriciile Rusiei. Daca Moscova inchide azi robinetul, Romania nu ar putea sa-si aprovizioneze vecinii decat in mica masura. Reteaua sa nu este inca total echipata cu sisteme de inversare a fluxului si conexiunile transnationale se confrunta cu diferente de norme si obstacole politice.

EuroNews noteaza ca Romania a fost una dintre primele tari europene unde a fost descoperit si exploatat la scara mare petrol. Primele foraje comerciale dateaza din 1857. Dar 90% din puturile romanesti sunt "mature" iar productia lor se reduce cu 10 % pe an. Cele 700 de milioane de barili de rezerve sigure le garanteaza 10 ani suplimentari de viata, dar longevitatea lor ar putea fi sporita prin folosirea de noi tehnici precum injectia de vapori.  Ziaristii de la EuroNews noteaza si revolutia verde din Romania: izolarea cladirilor finantata in principal din fonduri europene, dar si investitiile masive in energiile regenerabile.  "Bucurestiul a inteles bine: doar o tranzitie a aurului negru spre aurul verde va garanta securitatea energetica a tarii pe termen lung",

Marc Dugain, fostul director al companiei Proteus Airlines, apreciază că Statele Unite au atacat avionul de pasageri pentru că se temeau că aparatul ar fi putut fi folosit pentru comiterea unui atac la baza americană Diego Garcia, situată în Oceanul Indian.

Într-un articol publicat în revista Paris Match, Dugain afirmă că fragmentele avionului de pasageri sunt în Oceanul Indian, în apropierea bazei americane de pe teritoriul britanic Diego Garcia.

"Aceasta este o bază aeriană extrem de puternică. Este surprinzător că experţii americani afirmă că nu cunosc unde s-a prăbuşit avionul. Fără a intra în teorii ale conspiraţiei, există posibilitatea ca americanii să fi oprit acest avion", afirmă Dugain.   Teritoriul britanic Diego Garcia este situat în centrul Oceanului Indian, găzduind din anii 1970 o bază aeriană americană strategică.  Cursa MH370, operată de un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, a dispărut pe 8 martie 2014, în timp ce zbura de la Kuala Lumpur (Malaysia) spre Beijing, având la bord 239 de persoane.

 

 

Autoritățile din Japonia au încercat să ascundă adevărul în legătur cu dezastrul nuclear de la Fukushima, - Cantitatea de cesiu-137 radioactiv ce a fost eliberat în aer în urma dezastrului nuclear de la Fukushima este egală cu cea a 168 de bombe atomice de tipul celeia ce a fost folosită la Hiroshima, susţin estimările realizate de guvernul japonez.

Agenţia pentru Securitate Nucleară şi Industrială din Japonia a declarat că evenimentul de la Fukushima, considerat cea mai gravă criză nucleară din ultimii 25 de ani, a eliberat în aer 15% din radiaţia care a pătruns în atmosferă în urma accidentului din 1986 de la Cernobîl.

Spre deosebire de Cernobîl, unde reactoarele avariate au fost "îmbrăcate" într-un sarcofag de beton, la Fukushima fundaţia este fisurată, apa de răcire a combustibilului nuclear infiltrându-se în pânza freatică şi mai departe ajungând în ocean. Cantintatea estimată este de aproximativ 300 de tone. Riscul este ca în viitor cantitatea de apă să crească şi sa mai existe alte posibilităţi nedescoperite încă de poluare radioactivă a mediului.

În acest moment ne aflăm la mijlocul unei bule care ar putea exploda în 2016,susţine Roubini într-un interviu acordat pentru Yahoo Finance. Acesta a subliniat faptul că această bulă este mai mare decât cea din 2008.   Creşterile economice mici, inflaţia scăzută în mai toate ţările din lume, şi lichiditatea, sunt factori care duc la inflaţia activelor, a mai spus economistul.  "Cred că această fierbere pe care am văzut-o pe pieţele financiare o să continue probabil, de la acţiuni până la credite şi imobiliare, iar în câţiva ani, cel mai probabil, această inflaţie va tinde să devină o agitaţie activă, o bula a creditelor şi orice bulă va sfârşi printr-o explozie şi un faliment", a explicat Roubini, care susţine că vârful acestei crize va fi atins în 2017.  În opinia economistului, investitori ar trebui să-şi facă griji pentru acţiunile subevaluate din SUA în anul viitor ca o creştere a valorii stocurilor, în special în biotehnica, tehnologie şi sectoarele sociale de media... Declinul abrupt vine după anunțul că alegerile prezidențiale din Grecia au fost amânate pentru 17 decembrie.  Președintele Greciei este ales de parlamentul grec, nu de populație. Dar guvernul are nevoie de o super-majoritate pentru a instala un președinte, și nu o are în acest moment.  Programat iniţial pentru anul viitor, primul tur al alegerii, de către Parlament, a succesorului actualului şef al statului, Karolos Papoulias, va avea loc în data de 17 decembrie. Având în vedere numărul de mandate de care se bucură coaliţia la putere este aproape imposibilă alegerea preşedintelui în primul sau al doilea tur al acestui sufragiu indirect care necesită o majoritate calificată de două treimi.  Prin urmare, al treilea tur este foarte probabil, în cursul căruia este nevoie de votul favorabil din partea a trei cincimi dintre membrii adunării, un scor pe care majoritatea nu l-a putut obţine la niciun scrutin recent. Fără preşedinte al ţării ales după cel de-al treilea tur de scrutin, Parlamentul va fi dizolvat în termen de zece zile şi vor fi organizate alegeri anticipate.  În prezent, Coaliția radicală a Stângii SYRIZA este lider în sondaje.  Incertitudinea vine, de asemenea, de la randamentul pentru obligaţiunile guvernamentale greceşti pe 10 ani, care a crescut cu 29 de puncte bază până la 7,63%. Acţiunile băncilor greceşti au fost cele mai afectate, titlurile National Bank of Greece înregistrând o scădere de aproximativ 15%, acţiunile Piraeus Bank erau în scădere cu 17% iar acţiunile Attica bank erau în cădere cu 26%.  Randamentul pe termen de 10 ani este o măsură comună utilizată pentru a arăta cât de scump este pentru guvernele să-și finanțeze datoria.  Randamentele au avut un vârf chiar sub 9% în luna octombrie, când partid de extremă stânga anti-austeritate Syriza a luat un avans de în opţiunile electoratului, iar guvernul a planificare să se salveye mai devreme decât era programat.  Jim Reid de la Deutsche Bank explică situația astfel: „Eșecul actualului parlamentul grec de a alege un președinte ar duce la alegeri generale în termen de 3-4 săptămâni, cu actualul partid de opoziție SYRIZA, lider în sondajele de opinie. Deci, incertitudine electorală foarte mare și lipsa unui calendar oficial de finanţare duce la o perioadă semnificativă de incertitudini pentru Grecia, de acum înainte. În tururile 1 și 2, în 17 și respectiv 22 decembrie, Guvernul are nevoie de 200 din 300 de deputați, ceea ce este extrem de improbabil. În runda finală, din 29 decembrie, este nevoie de 180 de voturi.”  Scăderea bursei reflectă îngrijorările investitorilor referitoare la posibilitatea ca principalul partid de stânga, Syriza, să câştige alegerile legislative anticipate. Syriza a promis deja că va revoca majoritatea măsurilor de austeritate impuse Greciei de troika creditorilor internaţionali.  George Saravelos de la Deutsche Bank spune, de asemenea, că  este o șansă de 60/40 în favoarea alegerilor parlamentare. Cu SYRIZA în în top, este un mare risc pentru deținătorii de obligațiuni. Partidul insurgent vrea ca acei creditori ai Greciei să adopte să-şi reducă drastic valoarea investiției lor, iar actualele programe de salvare existente, să fie anulate.”  Ministrii de Finanţe din zona euro au anunţat că sunt dispuşi să prelungească, pentru două luni, programul de asistenţă convenit cu Grecia, care conform calendarului iniţial va expira la data de 31 decembrie 2014. Atât Grecia, cât şi creditorii internaţionali vor ca actualul program de asistenţă să fie urmat de o linie de credit preventivă, în cazul în care apariţia unor probleme economice îi vor descuraja pe investitorii privaţi să împrumute bani Greciei.