Comisia Europeană şi FMI vor ca bugetul de anul viitor să se încheie cu un deficit de cel mult 2% din PIB. Astfel, execuţia ar urma să se închidă cu un deficit chiar mai mare decât ţinta convenită prin Tratatul Fiscal agreat la nivel european (mai precis Medium Term Objective) de 1,4% din PIB. Însă, din cauza scăderii CAS cu 5 puncte procentuale şi a majorărilor de cheltuieli din 2014 decise de guvern, instituţiile partenere se tem că ar putea avea loc alte abateri de la o politică fiscală precaută şi atunci solicită ca în proiectul iniţial de buget să se prevadă o ţintă sub 1,4% din PIB care să absoarbă eventualele derapaje din execuţia bugetară de pe parcursul anului.

Atingerea unei ţinte de deficit mai mică de 1,4% din PIB în proiectul de buget este aproape imposibilă, în condiţiile în care Victor Ponta şi-a asumat decizia politică de a majora o serie de cheltuieli sociale şi de a menţine taxele la nivelul actual.

Consecinţa cea mai drastică ar putea fi ruperea acordului stand-by, aşa cum a avertizat de ieri preşedintele Traian Băsescu. Impactul va fi negativ din cauza mesajului pe care România îl transmite investitorilor. Fiiind preventiv, acest acord nu implică finanţare pentru statul român, spre deosebire de acordul din 2009. Totuşi, semnalul dat de FMI va afecta credibilitatea României.

Pentru a reduce deficitul bugetar de la 2,2% din PIB - cât este în 2014 - la 1,4% din PIB sunt necesare 5 miliarde de lei în plus. La acestea se adaugă angajamentele luate de guvern, de circa 15 miliarde lei, provenite din scăderea CAS, creşterea pensiilor, ajutoarelor sociale şi indemnizaţiilor, creşterea cheltuielilor de apărare şi a cofinanţării fondurilor europene.

Presedintele Traian Basescu a criticat dur  Fondul Monetar International si Comisia Europeana, pe care le acuza ca au asistat fara nicio reactie la "aventurile fiscale" care au avut loc in ultimele opt luni in Romania, inaintea alegerilor prezidentiale.
Aceasta a explicat, intr-o declaratie de presa sustinuta la Palatul Cotroceni, ca exista probleme majore in alcatuirea bugetului si nu ar vrea sa vada ca aceste probleme se vor rezolva prin ruperea acordului cu FMI, care ar echivala cu o revenire la "perioada de trista amintire de la finele anilor '90".  Insa o intrerupere a acordului cu Fondul ar reprezenta "o mare bila neagra" si pentru FMI, si pentru Comisia Europeana, si pentru Banca Mondiala, deoarece ar fi pentru prima oara cand "o tara iese mai slabita din punct de vedere al consolidarii fiscale decat a intrat".  "Asta e si responsabilitatea FMI, a Comisiei Europene si a Bancii Mondiale. Romania a intrat intr-o conditie buna in cel de-al treilea acord consecutiv si ar fi o mare parte pentru FMI si Comisia Europeana daca Romania iese mai putin stabila decat la intrarea", a subliniat seful statului, acuzand FMI si Comisia Europeana ca "au stat si au privit de la distanta aventurile fiscale din ultimele 8 luni din Romania, in perspectiva alegerilor prezidentiale". ..  Basescu trebuie sa ramana in viata publica, indiferent cat de toxic, urat, chel, marinar, slab vorbitor de engleza, sustinator de Elena Udrea este.  Este nevoie de vocea sa in continuare, iar in seara asta tocmai s-a incheiat ciclul inceput prin propunerea lui ponta viorel ca prim ministru.  Gata, joaca s-a terminat, Base a dat cu pacaliciul de pamant si indiferent cat de mult se auto pacaleste viorel ca a sa cariera politica poate continua, nu, nu poate continua, cel putin nu din pozitia de premier. Te intorci frumos in Camera Deputatilor si ridici acolo mana in functie de cum ti se va cere de catre viitorul sef al PSD.  Pozitia de premier a fost cea mai inalta pe care o vei avea vreodata. Fii multumit totusi, noi restul nu vom fi niciodata prim ministri la 40 de ani.  Ponta, demisionezi? Ar fi un gest frumos la adresa celor 5,2 milioae de votanti de care iti bati joc in fiecare zi.

Abureala de "varza fiarta"... la Bruxelles

Fiecare stat membru al Uniunii Europene a trimis o listă cu posibile proiecte de investiţii. Intenţia Comisiei Europene este ca, până în luna iunie 2015, primele proiecte să fie selectate şi să fie gata să atragă finanţare privată.   'Aproape 2.000 de proiecte au fost identificate cu investiţii totale de 1.300 miliarde de euro dintre care 500 de miliarde de euro ar urma să fie realizate în următorii trei ani', potrivit unui document consultat de Reuters, care urmează să fie discutat marţi de miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană. Printre proiectele incluse pe listă, care, potrivit oficialilor europeni, nu este una definitivă, se numără noul terminal la aeroportul din Helsinki, un sistem de apărare împotriva inundaţiilor în Marea Britanie, un proiect de reabilitare termică a locuinţelor din Olanda, un nou port în Irlanda şi construcţia unei conexiuni feroviare între Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Aproximativ o treime dintre proiectele de pe listă au legătură cu energia, o altă treime sunt concentrate pe transporturi, iar restul vizează inovaţia, mediul înconjurător şi locuinţele, susţine Reuters. Separat, purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanţe, Marianne Kothé, a anunţat, luni, că Executivul german a pus la punct o listă de 58 de proiecte, reprezentând investiţii în valoare de 89 de miliarde de euro, în cadrul planului UE pentru stimularea investiţiilor.   'Această primă listă nu înseamnă că toate proiectele vor fi realizate, ci este vorba de propuneri făcute Bruxelles-ului', a precizat purtătorul de cuvânt.   La finele lunii trecute, Jean-Claude Juncker a prezentat iniţiativa Executivului comunitar privind crearea unui Fond European pentru Investiţii Strategice (FEIS) în scopul mobilizării, în final, a 315 miliarde de euro într-o perioadă de trei ani. Proiectul Bruxelles-ului se va baza pe o parte a bugetului european şi pe Banca Europeană de Investiţii (BEI), care trebuie să asigure 21 de miliarde de euro în garanţii pentru a atrage investitorii private.

Premierul Italiei, socialistul Matteo Renzi, riscă să devină una dintre marile dezamăgiri politice ale ultimilor ani dacă eșuează să livreze reformele ambițioase promise la preluarea mandatului, în februarie anul acesta. La pândă stă Silvio Berlusconi, controversatul politician italian care, deși aparent izolat, nu a părăsit nicio clipă coridoarele puterii.

Matteo Renzi, un apropiat al lui Victor Ponta și singurul lider socialist care l-a vizitat între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale, a devenit în februarie anul acesta cel mai tânăr premier din Uniunea Europeană. El l-a înlocuit la șefia Executivului italian pe tehnocratul Enrico Letta. Socialistul a propus un program anti-austeritate, cu măsuri menite să ajute la redresarea economică a Italiei, măcinată de recesiune și austeritatea adoptată de fostul premier Mario Monti.

 

 

În aprilie, guvernul Renzi a adoptat un decret de reducere a taxelor cu 80 de euro pe lună pentru cei care câștigă între 8.000 și 26.000 de euro pe an. Inițiativa guvernului de stânga de a reduce taxele pentru 10 milioane de italieni, cu scopul de a crește consumul după doi ani de austeritate, a fost privită cu scepticism de unii analiși politici.

Pentru bugetul pe 2015, Renzi vorbea despre "cea mai mare reducere a taxelor din istoria Republicii": 18 miliarde de euro. Anunțul nu a fost bine primit de liderii locali, care au amenințat că vor impune noi taxe pentru a acoperi gaura bugetară. În aceste condiții, guvernul italian trebuie să respecte regulile bugetare ale Uniunii Europene. Bruxellesul a făcut deja o concesie luna trecută, când a oferit Franței, Italiei și Belgiei trei luni în plus pentru a-și construi bugetul în limitele legale.

Ministrul spaniol de Finanţe, Cristobal Montoro, a avertizat recent că datoria publică a ţării va ajunge la sfârşitul anului viitor la 100,3% din PIB, de la 97,6% din PIB la finalul acestui an. Anterior, Guvernul estimase că se aşteaptă la o datorie de 101,7% din PIB în 2015 şi de 99,5% în 2014, depăşind semnificativ plafonul de 60% din PIB impus statelor membre ale Uniunii Europene.  Trezoreria va emite anul viitor obligaţiuni de 243 miliarde de euro (308 miliarde de dolari), a explicat Cristobal Montoro. Acesta a adăugat că în 2016 nivelul datoriei va ajunge la 101,5% din PIB, urmând să scadă la 98,5% din PIB până în 2017. Datele se bazează pe estimările Guvernului spaniol privind o creştere a economiei de 1,3% în acest an şi de 2% anul viitor, după un declin de 1,2% anul trecut.

Criza financiară internaţională a condus la creşterea semnificativă a datoriei publice a Spaniei, de la 36,3% din PIB în 2007 la 98,5% din PIB în luna iunie 2014. Spania, a patra economie din zona euro, a ieşit din recesiune în a doua jumătate a anului trecut, iar în al doilea trimestru al acestui an a înregistrat un avans de 0,5%, conform datelor Institutul Naţional de Statistică (INE).

Comparativ cu perioada similară a anului trecut, economia a crescut cu 1,6% în trimestrul al treilea, faţă de 1,3% în cel de-al doilea.

Cartelul țărilor producătoare de țiței, OPEC, practic nu mai există, iar prețul barilului de țiței va ajunge în lunile următoare la de 50 de dolari, avertizează Bank of America. Schimbările revoluționare care zguduie din temelii industria energetică vor avea ca efect, între altele, scăderea prețului la gazul natural lichefiat, conform The Daily Telegraph. Unul dintre șefii Bank of America, Francisco Blanch, susține că Organizația Țărilor Producătoare de Țiței (OPEC) a fost "efectiv dizolvată" după ce nu a reușit să stabilizeze prețul țițeiului la ultima întâlnire. "Consecințele sunt profunde și de durată", spune el. Concret, Bank of America susține că, odată ce OPEC a eșuat să acționeze, prețurile vor fi reglementate de însăși piața liberă. Membrii OPEC, Algeria, Angola, Ecuador, Iran, Irak, Kuweit, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Venezuela s-au întâlnit la 27 noiembrie pentru a analiza starea pieței, după o scădere accelerată a prețurilor la țiței. OPEC a concluzionat însă că producția nu trebuie redusă pentru a stabiliza prețurile. Deznodământul reuniunii i-a surprins pe unii analiști, dar le-a dat apă la moară adepților teoriei conspirației, care cred că prăbușirea prețurilor rănește Rusia și boom-ul petrolului de șist american. Prețul global al petrolului va fi stabilit de piața liberă, situație care va conduce la o fluctuație impredictibilă a prețurilor și un comerț instabil, de pe urma cărora vor beneficia doar petrostatele din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită. Membrii perificerici ai OPEC, precum Venezuela sau Nigeria, vor întâmpina mari probleme. Bank of America spune că producătorii petrolului de șist din SUA resimt din plin degringolada de pe piața țițeiului și multe companii riscă falimentul dacă prețul va scădea sub 55 de dollars.