Cartelul țărilor producătoare de țiței, OPEC, practic nu mai există, iar prețul barilului de țiței va ajunge în lunile următoare la de 50 de dolari, avertizează Bank of America. Schimbările revoluționare care zguduie din temelii industria energetică vor avea ca efect, între altele, scăderea prețului la gazul natural lichefiat, conform The Daily Telegraph. Unul dintre șefii Bank of America, Francisco Blanch, susține că Organizația Țărilor Producătoare de Țiței (OPEC) a fost "efectiv dizolvată" după ce nu a reușit să stabilizeze prețul țițeiului la ultima întâlnire. "Consecințele sunt profunde și de durată", spune el. Concret, Bank of America susține că, odată ce OPEC a eșuat să acționeze, prețurile vor fi reglementate de însăși piața liberă. Membrii OPEC, Algeria, Angola, Ecuador, Iran, Irak, Kuweit, Libia, Nigeria, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Venezuela s-au întâlnit la 27 noiembrie pentru a analiza starea pieței, după o scădere accelerată a prețurilor la țiței. OPEC a concluzionat însă că producția nu trebuie redusă pentru a stabiliza prețurile. Deznodământul reuniunii i-a surprins pe unii analiști, dar le-a dat apă la moară adepților teoriei conspirației, care cred că prăbușirea prețurilor rănește Rusia și boom-ul petrolului de șist american. Prețul global al petrolului va fi stabilit de piața liberă, situație care va conduce la o fluctuație impredictibilă a prețurilor și un comerț instabil, de pe urma cărora vor beneficia doar petrostatele din Orientul Mijlociu, precum Arabia Saudită. Membrii perificerici ai OPEC, precum Venezuela sau Nigeria, vor întâmpina mari probleme. Bank of America spune că producătorii petrolului de șist din SUA resimt din plin degringolada de pe piața țițeiului și multe companii riscă falimentul dacă prețul va scădea sub 55 de dollars.

Compania germană de energie E.ON, prezentă și pe piața locală, , şi-a vândut operaţiunile din Spania şi Portugalia investitorului australian Macquarie, pentru 2,5 miliarde euro, scrie agenţia EFE, citată de Agerpres.  - E - ON a înregistrat anul acesta pierderi semnificative și a anunțat duminică că vrea să renunţe la activitatea de generare de energie electrică convențională.  De asemenea, compania vrea să renunțe la afacerile pe pieţele angro şi la producţie şi explorare, pe care le va scoate la bursă, în 2016.  Macquarie va menţine şi va dezvolta activităţile de generare a energiei convenţionale şi regenerabile în Spania şi Portugalia şi va deveni partener în partea de distribuţie şi vânzare, în cele două ţări.    În 2008, după o ofertă publică, la care a participat şi compania italiană Enel, E.ON a achiziţionat o parte din operaţiunile Endesa, din Spania, şi ale Viesgo, pentru 11,5 miliarde euro.  E.ON a trebuit să revizuiască de mai multe ori, începând din 2009, în scădere, valoarea activelor cumpărate în Spania, Franţa şi Italia, cu 11 miliarde euro, inclusiv cu deprecierea anunţată duminică.   Compania germană estimează un profit net profit înainte de taxe, dobânzi şi depreciere de 1,5-1,9 miliarde euro, pentru 2014.   Totodată, E.ON analizează vânzarea operaţiunilor din Italia, precum şi a celor de explorare şi producţie din Marea Nordului.   Tranzacţia, care se estimează că va fi finalizată în primul trimestru din 2015, trebuie aprobată de autorităţile de concurenţă din Uniunea Europeană.

Toti Europenii suntem satui de UE si de Euro...

De la Liege până la Ostende, nicio regiune nu ar urma să fie scutită de aceste proteste care vor fi organizate în comun de cele trei mari confederaţii sindicale din Belgia, FGTB (socialist), CSC (creştin) şi CGSLB (liberal), faţă de planurile premierului Charles Michel de a realiza economii de 11 miliarde de euro în decurs de cinci ani, scrie AFP.  Transporturile ar urma să fie primele afectate.   Începând de duminică de la ora locală 22.00 (21.00 GMT), traficul aerian ar urma să se oprească în totalitate în Belgia, întrucât controlorii aerieni au decis să se alăture grevei naţionale de luni, ceea ce înseamnă că organizaţia care gestionează traficul aerian belgian nu va putea asigura decolarea sau aterizarea avioanelor timp de 24 de ore.  Celelalte mijloace de transport ar urma să fie, de asemenea, total paralizate, întrucât ar trebui să nu circule nici un tren, atât pe reţeaua naţională, cât şi pe legăturile externe, de duminică seară, de la ora 22.00.  Şcolile, închisorile, administraţia publică şi chiar şi tribunalele ar urma să fie în grevă. De asemenea, programele radio ar urma să fie înlocuite de muzică, iar sectorul industrial şi distribuţia, precum şi poşta ar urma să funcţioneze la ralanti sau chiar să fie oprite.Organizaţiile sindicale, care au strâns 120.000 de persoane cu prilejul unor proteste organizate luna trecută la Bruxelles, continuă să denunţe programul de reforme al premierului Charles Michel, 38 de ani, cel mai tânăr premier din istoria Belgiei.  Printre măsurile vizate de premier se numără majorarea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani precum şi reducerea cheltuielilor în serviciile publice, cultură şi transporturi, totul în ideea de a realiza economii de 11 miliarde de euro în decurs de cinci ani.  Ultima grevă naţională în Belgia a avut loc în 2012, împotriva guvernului condus de premierul socialist Elio di Rupo.

Un raport alarmant pregătit de Direcția Generală a Statului Major General al Forțelor Armate Ruse (GRU) care a circulat astăzi la Kremlin arată că reuniunea de urgență care a avut loc sâmbătă dimineața la Moscova între președintele Putin și președintele francez François Hollande a fost determinată de descoperirea Direcției Generale pentru Securitate Externă a Franței (DGSE) a unei "La terreur spectaculaire" planificată de către regimul Obama. Redam in continuare indicii din acest raport, care ne-a atras atentia prin rigurozitatea documentarii.  Conform acestui raport, în dimineața zilei de sâmbătă 6 decembrie, președintele Hollande se întorcea din vizita oficială de stat în Kazahstan, atunci când avionul său a solicitat de urgență o deviere a traiectoriei de zbor către Aeroportul Internațional Vnukovo (Moscova), liderul francez "solicitând" să fie întâmpinat de președintele Putin după ce va ateriza.  Raportul continuă: după aterizare, Președintele Hollande a fost escortat împreună cu aparatul său de securitate către Terminalul 2 Guvernamental, în "camera de siguranță" care asigură protecția împotriva supravegherii electronice.   După "sosirea grabnică" a lui Putin și întâlnirea sa cu omologul francez, analiștii raportului GRU spun că Președintele Hollande, "vizibil marcat", a detaliat modul în care regimul Obama pune la cale organizarea unui steag-fals de proporții, un masiv atac terorist în care vina ar fi atribuită Rusiei, conform informațiilor oferite de DGSE.   În continuare, Președintele Hollande a prezentat îngrijorarea că Rusia ar fi obligată să răspundă SUA dar și-a exprimat și temerea că Franța ar putea fi afectată într-un mod catastrofal de un astfel de conflict, drept urmare întâlnirea sa cu Putin având scopul de a se asigura că nu s-ar întâmpla așa ceva.  Deși acest raport nu prezintă răspunsul și asigurările președintelui Putin, este de semnalat faptul că el a cerut desfășurarea imediată a sistemelor S-400 "Triumf", a rachetelor sol-aer Panțîr-S1 precum și a stației radar Kasta din centrul Moscovei, în această dimineață.  La fel de alarmant, mai precizează acest raport, este faptul că avertizarea președintelui Hollande a venit la o zi după ce Congresul SUA a adoptat ceea ce este, în esență, o declarație de război împotriva Federației Ruse.  Această declarație de război împotriva Federației Ruse a regimului Obama, cunoscută sub numele de "Rezoluția Camerei nr. 758" (și confirmată de GRU), a fost adoptată cu o majoritate covârșitoare, la 5 decembrie, fără cunoștința și/sau consimțământul populației din America. Acest fapt șocant este descris de către Profesorul de Economie de la Universitatea din Ottawa, Michel Chossudovsky, care a declarat: "Acest vot istoric care ar putea afecta viețile a sute de milioane de oameni din întreaga lume nu a primit practic nicio atenție din partea mass-media. Predomină o tăcere totală a mass-media."  Raportul GRU mai arată ca fostul Congressman Ron Paul critică această declarație de război: "Ieri, Congresul a adoptat ceea ce eu consider a fi unul dintre cele mai grave acte legislative adoptate vreodată. Rezoluția H. Res. 758 care "condamnă ferm acțiunile Federației Ruse, sub președintele Vladimir Putin, care desfășoară o politică de agresiune împotriva țărilor vecine vizând dominația politică și economică." De fapt, este un proiect de lege pe 16 de pagini de propagandă de război care i-ar fi făcut chiar și pe neoconservatori să roșească, dacă aceștia ar fi fost în stare de așa ceva. De aceea, eu cred că sunt foarte aproape de a obține ceea ce-și doresc, de data aceasta cu o miză mult mai mare: să provoace un război cu Rusia, război care ar putea duce la o distrugere totală."  În ceea ce privește motivul pentru care regimul Obama intenționează să atace Federația Rusă, acest aspect a fost prezentat astăzi de adjunctul Ministrului de Externe din Rusia, Serghei Riabkov: "Secretul este că scopul sancțiunilor este acela de a crea condițiile sociale și economice pentru a avea loc o schimbare de putere în Rusia". Acesta a avertizat în continuare: "Nu va fi nici ușor și nici rapid".  GRU avertizează: modul în care regimul Obama se pregătește pentru acest război poate fi văzut în acțiunile sale de desfășurări masive de arme și trupe în Uniunea Europeană despre care chiar experții NATO au precizat că se intensifică: "Am impulsionat deja prezența noastră în zona estică a teritoriului Alianței. Avem de cinci ori mai multe avioane în aer. Forțele noastre încep un exercițiu la fiecare două zile. Am crescut și numărul de nave prezente în Marea Baltică și Marea Neagră."  Deși marea majoritate a americanilor nu are nicio idee despre catastrofa care va urma războiului pe care regimul Obama este gata să-l declare Rusiei, nu același lucru se poate spune despre cei peste 120 de militari de rang înalt, figuri politice și diplomatice din întreaga lume care au avertizat săptămâna trecută la Conferința de la Viena asupra efectelor de coșmar, la nivelul întregii omeniri, ale unui război nuclear pe cale de declanșare.  În urma unui război nuclear, soarta americanilor de condiție medie va fi sumbră... asta nu este însă valabil și pentru elite. Conform unui raport detaliat prezentat în această săptămână, se prezintă dovezile existenței masivelor buncăre subterane pentru protecția elitelor.  Sursa:   Sorcha Faal (8 decembrie 2014)

Curtea Constituţională a decis în 13 noiembrie, cu unanimitate de voturi, că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională, respingând excepţia ridicată în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a contestat decizia procurorilor privind plângerea sa referitoare la faptul că ar fi fost şantajată de Traian Băsescu.  "Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea a constatat că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art. 72 alin. (1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică", arată Curtea Constituţională (CC) în motivarea deciziei.  Judecătorii constituţionali subliniază că preşedintele răspunde, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice. Excepţia de neconstituţionalitate soluţionată de CC a vizat dispoziţiile articolului 312 alineatul 2 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană".  "Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 312 alin. (2) din Codul de procedură penală sunt incidente şi în cazul urmăririi penale declanşate împotriva persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situaţie de prevederile art. 84 alin. (2) din Constituţie referitor la imunitatea Preşedintelui României", potrivit deciziei CC. In critica de neconstituţionalitate au fost invocate prevederile constituţionale din articolul 1 alineatul 5 - care consacră principiul respectării obligatorii a Constituţiei şi a legilor, articolul 16, alineatele 1 şi 2 - privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, articolul 84, alineatul 2, coroborat cu articolul 72, alineatul 1 - referitor la imunitatea Preşedintelui României şi articolul 142 alineatul 1 - privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei.  Decizia Plenului CC este definitivă şi general obligatorie şi se comunică instanţei care a sesizat Curtea, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  In 20 iunie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis sesizarea Curţii Constituţionale privind suspendarea urmăririi penale a preşedintelui Traian Băsescu, din motive de imunitate, în dosarul în care senatorul Gabriela Firea a reclamat că a fost şantajată de şeful statului.

Ulterior, în 24 iulie, ICCJ a respins, ca inadmisibila, plângerea formulata de Gabriela Firea referitoare la decizia procurorilor de suspendare a urmăririi penale a preşedintelui, din motive de imunitate. Decizia instanţei supreme, pronunţată în cameră de consiliu, este definitivă.

Plângerea de la ICCJ a fost depusă în 28 mai, de avocatul senatorului PSD Gabriela Firea, Lucian Bolcaş, după ce Parchetul instanţei supreme a decis suspendarea anchetării preşedintelui Traian Băsescu "pentru calomnie". Avocatul a arătat în cerere că imunitatea preşedintelui nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.

Parchetul ICCJ anunţa, în 18 aprilie, că a dispus urmărirea penală pentru şantaj, în urma plângerii formulate de Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, la care a fost conexată şi sesizarea parlamentarilor, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele are imunitate.  Anchetatorii au constatat că în această cauză există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, astfel că a fost dispusă, prin ordonanţă, suspendarea urmăririi penale. Articolul 84, alineatul 2 din Constituţie prevede că "preşedintele României se bucură de imunitate".  Scandalul Băsescu - Firea a început după ce preşedintele, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este "o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist". "Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele", a spus şeful statului.

Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că senatorul PSD Gabriela Firea este "o şantajistă de profesie".  "Nu e un atac la o femeie, e un atac la o şantajistă care pretinde să fie respectatată ca senator al României, după ce a făcut bine şcoala turnătorului Felix", a spus Băsescu.

Preşedintele Traian Băsescu a mai spus că îi recomandă premierului Victor Ponta să nu o ia pe "senatoarea şantajistă" Gabriela Firea ca purtător de cuvânt la alegeri pentru coaliţie, pentru că aceasta poartă ghinion bărbatului despre care spune că vrea să îl protejeze. Băsescu a ţinut totodată să amintească prestaţia Gabrielei Firea din campania pentru prezidenţiale a lui Mugur Isărescu.

Gabriela Firea a reacţionat în 14 aprilie, afirmând că aşteaptă cu interes reacţiile instituţiilor şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest "act flagrant de intimidare a unui senator".

Firea preciza, într-o postare pe Facebook, că preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, în seara zilei de 13 aprilie, într-o emisiune televizată, "un mesaj fără niciun echivoc" legat de activitatea ei în Comisia Călăraşi.  "Aştept cu interes reacţiile instituţiilor statului şi ale ambasadelor statelor democratice faţă de acest act flagrant de intimidare a unui senator al României!", scria Gabriela Firea, pe Facebook.  Preşedintele Traian Băsescu a declarat că atât el, cât şi fiica sa Ioana Băsescu stau la dispoziţia Parchetului privind terenul din comuna Nana şi că senatorul PSD Gabriela Firea "mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului".

Ulterior, senatorul PSD a depus, în 16 aprilie, la Parchetul instanţei supreme, o plângere pe numele preşedintelui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. In plus, 176 de parlamentari, în frunte cu Victor Ponta, Valeriu Zgonea, Liviu Dragnea şi Ilie Sârbu, au semnat un denunţ de şantaj împotriva preşedintelui Traian Băsescu, depus în 17 aprilie la Parchetul instanţei supreme. Premierul Victor Ponta a spus atunci că a semnat documentul şi a precizat că gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statului le-a adus unui senator al României. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Băsescu. (mediafax)

Temerile privind ieşirea Greciei din zona euro şi a intrării ţării în incapacitate de plată au determinat la sfârşitul lui 2009 transferarea unor mari sume de bani peste hotare, proces care a durat până în iunie 2012, când a început restabilirea încrederii în Grecia.  Din cele 115 miliarde de euro, aproximativ 50 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen, arată studiul Băncii centrale, care indică că pierderea netă de capitală pentru bănci se ridică la 56,8 miliarde de euro.  In condiţiile în care suma necesară pentru acoperirea necesităţilor de finanţare ale persoanelor fizice şi juridice se ridică la 24,3 miliarde de euro, conform calculelor publicaţiei Kathimerini, aproximativ site-32,5 miliarde de euro au fost transferaţi peste hotare şi încă 19 miliarde de euro, aparţinând unor cetăţeni străini, au fost scoși din băncile elene în timpul perioadei de vârf a crizei datoriilor.  Banii din băncile elene au fost transferaţi în Marea Britanie 10-15 miliarde de euro, Germania  - opt miliarde de euro, Olanda 6-10 miliarde de euro şi Elveţia 2-4 miliarde de euro. Alte şapte miliarde de euro au fost transferate în Cipru, dar au rămas acolo doar 1,5 - 2 miliarde de euro, arată datele publicate de Banca Centrală a Greciei.  National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, care împreună controlează aproximativ 90% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional care, în cadrul programului de asistenţă financiară a Greciei, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curăţarea sectorului bancar elen.  Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece, acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank, care controlează Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank, fostă Mindbank.... viziunea lui Draghi, a cărei îndeplinire presupune călcarea în picioare a tratatelor europene, este tot mai puţin împărtăşită de ceilalţi membri ai conducerii executive a BCE.  Cu o lună în urmă, Reuters scria că "Mario Draghi este criticat pentru stilul său de conducere autoritar şi deficienţele în comunicarea cu ceilalţi membri ai conducerii BCE", iar "deciziile importante se iau doar la nivelul unui cabinet restrâns", din care fac parte Peter Praet, economistul şef al instituţiei, şi Benoît Coeuré.  Până la ultima şedinţă de politică monetară, de săptămâna trecută, se pare că opiniile unor membri ai Consiliului Executiv, format din şase persoane, s-au schimbat radical.  Să fie de vină ceea ce Financial Times numeşte "întărirea promisiunilor în preanunţarea deciziilor de politică monetară (n.a. "forward guidance")", prin declararea explicită a intenţiilor de expansiune a bilanţului BCE până la 3 trilioane de euro, în locul unor "aşteptări" de atingere a ţintei?  Sau, pur şi simplu, colegii săi din Consiliul Executiv au realizat că achiziţia titlurilor de stat prin tipărire nu poate schimba ecuaţia bunăstării europene?    "Este iluzoriu să credem că băncile centrale pot creşte potenţialul economic pentru o perioadă îndelungată", a declarat Jens Weidmann, preşedinte al Bundesbank şi membru în Consiliul Guvernatorilor al BCE, la sfârşitul lunii trecute, după cum scrie Reuters.