Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat vineri că banca este pregătită să intensifice eforturile pentru sprijinirea economiilor din zona euro dacă inflaţia nu se înscrie pe o pantă ascendentă în perioda următoare, inclusiv prin extinderea programelor de cumpărare de active.  "Vom continua să ne achităm de reponsabilităţile pe care le avem şi vom face tot ceea ce este necesar pentru accelerarea inflaţiei şi pentru a creşte aşteptările inflaţioniste. Dacă politica noastră curentă se dovedeşte insuficientă, sau dacă se vor materializa noi riscuri privind perspectiva inflaţiei, atunci vom intensifica presiunea şi vom lărgi şi mai mult canalele de intervenţie, modificând volumul, ritmul şi structura achiziţiilor," a spus Draghi la o conferinţă pe teme bancare, citat de MarketWatch.  Comentariile şefului BCE au generat reacţii imediate pe pieţele financiare. Euro s-a depreciat cu 0,7% faţă de dolar, în timp ce randamentul obligaţiunilor Italiei pe 10 ani a coborât la un nivel record, de 2,25% pe an.  De asemenea, indicele Stoxx Europe 600, care reflectă evoluţia principalelor burse din Europa, a urcat cu 0,9%, investitorii anticipând măsuri mai agresive din partea BCE pentru stimularea zonei euro. La ora transmiterii ştirii, Stoxx Europe 600 îşi extinsese avansul la 1,4%, ca urmare a deciziei băncii centrale din China să reducă dobânzile ratelor de politică monetară.  Inflaţia anuală din zona euro a accelerat nesemnificativ la 0,4% în octombrie, de la 0,3% în luna precedentă, fiind cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de 2%. Un nivel prea scăzut al inflaţiei crează dificultăţi populaţiei, companiilor şi guvernelor în finanţarea datoriilor.  "Este vital să aducem inflaţia pe traiectoria ţintită şi asta fără întârziere. Indicatorii pe termen scurt privind inflaţia au coborât la un nivel extreme de scăzut", a declarat Draghi.

 Doar patru bănci din sistemul românesc au respectat recomandarea Băncii Naţionale de a proviziona în proporţie de 90% din expunerile pe companiile aflate în insolvenţă, până la data de 30 septembrie, iar celelalte au termen 30 noiembrie să se conformeze, altfel riscând interzicerea atragerii de depozite, a declarat sâmbătă directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, în cadrul seminarului EU-COFILE organizat de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank.  "Sunt bănci care au acoperit până la 86% (din expunerile pe societăţile intrate în insolvenţă, cu provizioane - n.r.), dar altele - 33%. Nici nu îmi venea să cred. Am crezut că nu au înţeles mesajul. Primele patru bănci nu au nicio problemă, cu un plus pentru BCR şi BRD care au mers şnur. Cu celelalte au început discuţiile...uşurinţa cu care îşi prezentau nerealizarea m-a făcut să mă gândesc că unii nu realizează ce problemă au. Să vii cu grad de acoperire cu provizioane la firme în insolvenţă de 33% e jignitor la adresa autorităţii de supraveghere. Au primit termen 30 noiembrie. Dacă nu se rezolvă şi nu ne confirmă până marţi că şi-au rezolvat problema, de marţi începând se va sista dreptul de a atrage depozite", a spus Cinteză, citat de Agerpres.  El a spus că se poate accepta şi un grad mai mic de provizionare pentru expunerile pe firme în insolvenţă, însă doar în două situaţii: dacă banca reuşeşte să facă dovada, cu date istorice, pe o perioadă de trei ani în urmă, că, în cazuri similare, a fost atât de bună în recuperare încât a recuperat mai mult de 10% (din creditul respectiv) sau dacă firma creditată prezintă un plan de reorganizare aprobat de judecător şi însuşit de creditor cu precizarea că, la primul pas greşit, toată suma se provizionează. Înseamnă că planul nu e viabil", a subliniat oficialul BNR.   El a precizat că recomandarea către bănci de a proviziona în proporţie de 90% creditele acordate companiilor în insolvenţă a venit după nenumărate discuţii cu Asociaţia Română a Băncilor, în care reprezentanţii băncilor susţineau că una din şapte firme intră în insolvenţă şi doar 2% dintre acestea reuşesc să se redreseze, iar restul intră în faliment. "Într-o statistică pe care a făcut-o un departament din BNR, s-a concluzionat că, din expunerile pe care le au pe firme intrate în insolvenţă, băncile nu reuşesc să recupereze decât undeva între 6% şi 7%", a explicat Cinteză.   Oficialul BNR a mai spus că a solicitat băncilor, din aprilie, să raporteze legăturile cu firmele aflate în insolvenţă şi din datele respective s-a constatat că 56,8% reprezintă expuneri neperformante. "Curiozitatea ne-a împins puţin mai departe şi am vrut să aflăm cât din neperformanţa respectivă este acoperită cu provizioane. Ce am constatat a fost un dezastru, în sensul că doar 68,01% a fost acoperită cu provizioane, cererea noastră fiind de minim 90%", a subliniat Nicolae Cinteză.    El a mai spus că, din aprilie până în septembrie 2014, creditele neperformante au scăzut de la 22,3% la 15,3%, dar încă nu s-a ajuns la nivelul la care trebuia să se ajungă. "Dacă se operau corect cele trei recomandări din aprilie, trebuia să fie 9,3% - 9,6%. Nu s-au putut scoate în afara bilanţului sumele aşa cum am recomandat din cauza faptului că modificările de soft sunt costisitoare şi cer timp", a explicat Cinteză.     Şeful supravegherii BNR a adăugat că s-a optat pentru scoaterea din bilanţ a creditelor neperformante şi nu pentru ştergerea acestora (write off) pentru ca băncile să nu renunţe definitiv la datoria pe care o au de recuperat. "Softurile de la trecerea la IFRS nu au avut în vedere păstrarea dreptului băncii de a recupera ceva în viitor. În plus, menţinerea în afara bilanţului presupune şi calcul de dobândă. Deci clientul rămâne dator şi i se calculează şi dobânzi. (...) Am acceptat ideea de menţinere cu condiţia provizionării sumelor respective", a mai spus Cinteză. 

Una din patru companii de asigurări din Europa ar trebui să atragă capital suplimentar dacă dobânzile ar rămâne mici pentru o perioadă mai mare de timp, a anunţat astăzi EIOPA, autoritatea europeană de reglementare din domeniu, citată de Bloomberg.  În general, companiile de asigurări investesc majoritatea capitalului în active care generează o rată fixă de venituri, iar asigurătorii se confruntă acum cu scăderi ale veniturilor, din cauza dobânzilor reduse de pe piaţă.  Un număr de 225 de companii de asigurări din Norvegia şi cele 28 de state membre ale UE au fost incluse în testele de stres ce au analizat rezistenţa asigurătorilor la o perioadă prelungită cu dobânzi scăzute. Într-un atare scenariu, în jur de 24% dintre asigurători ar suferi un deficit de capital de 8,8 miliarde euro, conform rezultatelor testelor, care au relevat că, în prezent, gradul de capitalizare al asigurătorilor este la un nivel adecvat. Totuşi, continuarea actualei tendinţe a dobânzilor ar putea duce, în 8-11 ani, la nerespectarea promisiunilor pe care unele companii de asigurare le-au făcut deţinătorilor de poliţe, avertizează EIOPA. Aceste companii trebuie să îşi majoreze capitalul şi să supravegheze îndeaproape bilanţurile activelor şi investiţiile desfăşurate, recomandă EIOPA, care a evitat să nominalizeze firmele care nu ar întruni cerinţele de capital.  "În cazul în care asigurătorii continuă să îşi desfăşoare activitatea pe baza unui model de afaceri nesustenabil, atunci autorităţile de reglementare din ţările respective ar trebui să intervină pentru protejarea deţinătorilor de poliţe", a declarat Gabriel Bernardino, preşedintele EIOPA.  Al doilea test de stres efectuat de EIOPA a cercetat efectul pe care un declin prelungit pe pieţele de capital şi de obligaţiuni corporative l-ar putea avea asupra companiilor de asigurări. Testul a vizat 107 societăţi din UE, Elveţia, Norvegia şi Islanda.  "Rezultatele testelor au relevat faptul că sectorul asigurărilor este mai vulnerabil la un scenariu de stres dublu, care combină scăderea activelor cu o situaţie ce prezintă riscuri crescute. Cu toate acestea, 56% dintre companiile de asigurare ar avea un nivel de capitalizare suficient, chiar în cazul celui mai sever scenariu", relatează EIOPA. 

Rata şomajului din Italia a atins în octombrie un nivel-record, de 13,2%, faţă de 12,9% în septembrie, guvernul condus de Matteo Renzi nereuşind să obţină progrese economice, aşa cum a promis, scrie Mediafax.   Avansul faţă de octombrie 2013 era, luna trecută, de 1 punct procentual. Analiştii anticipau că rata şomajului va atinge 12,5% în octombrie, anul curent.  Tot luna trecută, 3,41 milioane de persoane îşi căutau un loc de muncă, mai multe cu 2,7% faţă de septembrie şi cu 10% în comparaţie cu octombrie 2013.  Mai mult: rata şomajului în rândurile tinerilor de până în 24 de ani (deja una dintre cele mai ridicate din Europa) a urcat, în septembrie-octombrie, cu 0,6 puncte procentuale, spre 43,3%. Avansul faţă de anul trecut era de 2 p.p.   "Am pierdut 1 milion de locuri de muncă în şase ani. Este nevoie de timp pentru a ne reveni", a declarat premierul Matteo Renzi în Sicilia.   Potrivit datelor Eurostat, Italia este ţara europeană cu cea mai mare creştere a ratei şomajului în octombrie. În zona euro, indicatorul a stagnat în septembrie-octombrie la 11,5%, dar a scăzut de la nivelul de 11,9% atins în octombrie 2013.  "Creşterea şomajului în Europa este rezultatul aproape exclusiv al creşterii enorme, cu 90.000 de persoane, a şomajului în Italia", consideră Christian Schulz, analist la banca germană Berenberg.  Datele privind şomajul sunt o nouă veste proastă pentru Renzi, după cea din noiembrie, privind declinul încrederii oamenilor de afaceri în economie, şi cea din septembrie, despre scăderea vânzărilor de retail. Vineri, Italia, Franţa şi Belgia au fost avertizate de Comisia Europeană (CE) din cauza nivelului ridicat al deficitelor bugetare şi al datoriilor publice, executivul comunitar cerând reforme şi disciplină bugetară.

Conferinţa internaţională cu tema "Securitatea energetică în Zona Extinsă a Mării Negre, contributor la securitatea energetică europeană" (viziunea 2035) va avea loc la Bucureşti, în perioada 20 - 21 noiembrie 2014.   Evenimentul, organizat de Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning şi Asociaţia Drumul Mătăsii, vizează realizarea unei viziuni prospective asupra a ceea ce va însemna energia pentru Europa în mixul global în 2035, plecând de la faptul că orice proiect energetic se realizează în circa 20 de ani.   Invitaţi şi participanţi sunt peste 150 de persoane - oficiali de rang înalt, importanţi reprezentanţi ai mediului de afaceri, precum şi importanţi specialişti de notorietate aparţinând ţărilor din Regiunea Extinsă a Mării Negre, potrivit unui comunicat emis redacţiei.  Principalele subiecte în dezbatere ţin de temele actuale de preocupare ale specialiştilor. Astfel, se profilează tot mai mult o situaţie de tensiune şi convergenţă între geopolitic (politici) - energetic (economic). Interferenţele sunt cunoscute, la fel şi tensiunile dintre soluţiile dictate de raţiuni economice, de business şi cele discutate de condiţionări şi opţiuni politice. Impactul condiţionărilor politice asupra proiectelor economic viabile şi reciproc, impactul restricţiilor economice şi de fezabilitate asupra proiectelor.  Politica energetică europeană comună şi dezbaterile despre forma şi ambiţiile unei asemenea politici sunt de strictă actualitate şi vor avea un impact major asupra viitorului. Apoi politicile economice s-au dovedit a avea o puternică componentă regională. Raportul regional versus european în politicile comune energetice, cu riscuri şi oportunităţi pentru ţările de frontieră şi interfaţă cu alte spaţii, reprezintă o temă de interes principal pentru dezbaterea în această zonă.  O altă componentă extrem de importantă este raportul şi mixul energetic între diferitele componente: energie electrică, hidrocarburi, noile energii verzi. În fiecare caz în parte există tipologii de proiecte distincte, cu condiţionări aferente. Marile proiecte sunt finanţabile şi bancabile în cazul unor profituri relevante estimate, în condiţii de sustenabilitate politică şi previzibilitate pe termen lung, cât timp alte tipologii de proiecte ţin de credinţele, percepţiile şi orientarea consumatorilor şi a pieţei. Nu în ultimul rând, proiectele de investiţii majore reclamă o dezvoltare previzibilă a pieţelor, o apetenţă spre dezvoltare şi consum a industriilor în ţările vizate, toate urmând să ţină cont de condiţionările geopolitice. 

Banca centrala a Chinei a anuntat vineri reducerea dobanzii de referinta, o premiera din iunie 2012, ca reactie la incetinirea cresterii celei de-a doua economii mondiale, scrie AFP.Dobanzile pentru depozitele si creditele pe un an vor fi reduse, cu 0,25 si, respectiv, 0,40 puncte procentuale, incepand de sambata, a anuntat Banca populara a Chinei (PBOC, banca centrala).

In perioada iulie-septembrie 2014, cresterea produsului intern brut (PIB) a fost de 7,3% - cel mai redus nivel din trimestrul I 2009 - dupa o crestere de 7,5% in trimestrul II.  Autoritatile chineze au adoptat in primavara "un mini-plan de relansare" - reduceri fiscala si o relaxare foarte limitata a regulilor bancare pentru a incuraja creditarea pentru micile intreprinderi - dar cu efecte foarte limitate in timp.  Banca centrala a recurs in septembrie si in octombrie - potrivit presei - la vaste injectii de lichiditati in institutiile bancare, pentru a sustine creditarea.  Beijingul a revizuit la finele lui septembrie conditiile de obtinere a creditelor imobiliare, pentru a relansa vanzarea de locuinte, un stalp al PIB-ului Chinei.