Rata şomajului din Italia a atins în octombrie un nivel-record, de 13,2%, faţă de 12,9% în septembrie, guvernul condus de Matteo Renzi nereuşind să obţină progrese economice, aşa cum a promis, scrie Mediafax.   Avansul faţă de octombrie 2013 era, luna trecută, de 1 punct procentual. Analiştii anticipau că rata şomajului va atinge 12,5% în octombrie, anul curent.  Tot luna trecută, 3,41 milioane de persoane îşi căutau un loc de muncă, mai multe cu 2,7% faţă de septembrie şi cu 10% în comparaţie cu octombrie 2013.  Mai mult: rata şomajului în rândurile tinerilor de până în 24 de ani (deja una dintre cele mai ridicate din Europa) a urcat, în septembrie-octombrie, cu 0,6 puncte procentuale, spre 43,3%. Avansul faţă de anul trecut era de 2 p.p.   "Am pierdut 1 milion de locuri de muncă în şase ani. Este nevoie de timp pentru a ne reveni", a declarat premierul Matteo Renzi în Sicilia.   Potrivit datelor Eurostat, Italia este ţara europeană cu cea mai mare creştere a ratei şomajului în octombrie. În zona euro, indicatorul a stagnat în septembrie-octombrie la 11,5%, dar a scăzut de la nivelul de 11,9% atins în octombrie 2013.  "Creşterea şomajului în Europa este rezultatul aproape exclusiv al creşterii enorme, cu 90.000 de persoane, a şomajului în Italia", consideră Christian Schulz, analist la banca germană Berenberg.  Datele privind şomajul sunt o nouă veste proastă pentru Renzi, după cea din noiembrie, privind declinul încrederii oamenilor de afaceri în economie, şi cea din septembrie, despre scăderea vânzărilor de retail. Vineri, Italia, Franţa şi Belgia au fost avertizate de Comisia Europeană (CE) din cauza nivelului ridicat al deficitelor bugetare şi al datoriilor publice, executivul comunitar cerând reforme şi disciplină bugetară.

Conferinţa internaţională cu tema "Securitatea energetică în Zona Extinsă a Mării Negre, contributor la securitatea energetică europeană" (viziunea 2035) va avea loc la Bucureşti, în perioada 20 - 21 noiembrie 2014.   Evenimentul, organizat de Centrul de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning şi Asociaţia Drumul Mătăsii, vizează realizarea unei viziuni prospective asupra a ceea ce va însemna energia pentru Europa în mixul global în 2035, plecând de la faptul că orice proiect energetic se realizează în circa 20 de ani.   Invitaţi şi participanţi sunt peste 150 de persoane - oficiali de rang înalt, importanţi reprezentanţi ai mediului de afaceri, precum şi importanţi specialişti de notorietate aparţinând ţărilor din Regiunea Extinsă a Mării Negre, potrivit unui comunicat emis redacţiei.  Principalele subiecte în dezbatere ţin de temele actuale de preocupare ale specialiştilor. Astfel, se profilează tot mai mult o situaţie de tensiune şi convergenţă între geopolitic (politici) - energetic (economic). Interferenţele sunt cunoscute, la fel şi tensiunile dintre soluţiile dictate de raţiuni economice, de business şi cele discutate de condiţionări şi opţiuni politice. Impactul condiţionărilor politice asupra proiectelor economic viabile şi reciproc, impactul restricţiilor economice şi de fezabilitate asupra proiectelor.  Politica energetică europeană comună şi dezbaterile despre forma şi ambiţiile unei asemenea politici sunt de strictă actualitate şi vor avea un impact major asupra viitorului. Apoi politicile economice s-au dovedit a avea o puternică componentă regională. Raportul regional versus european în politicile comune energetice, cu riscuri şi oportunităţi pentru ţările de frontieră şi interfaţă cu alte spaţii, reprezintă o temă de interes principal pentru dezbaterea în această zonă.  O altă componentă extrem de importantă este raportul şi mixul energetic între diferitele componente: energie electrică, hidrocarburi, noile energii verzi. În fiecare caz în parte există tipologii de proiecte distincte, cu condiţionări aferente. Marile proiecte sunt finanţabile şi bancabile în cazul unor profituri relevante estimate, în condiţii de sustenabilitate politică şi previzibilitate pe termen lung, cât timp alte tipologii de proiecte ţin de credinţele, percepţiile şi orientarea consumatorilor şi a pieţei. Nu în ultimul rând, proiectele de investiţii majore reclamă o dezvoltare previzibilă a pieţelor, o apetenţă spre dezvoltare şi consum a industriilor în ţările vizate, toate urmând să ţină cont de condiţionările geopolitice. 

Banca centrala a Chinei a anuntat vineri reducerea dobanzii de referinta, o premiera din iunie 2012, ca reactie la incetinirea cresterii celei de-a doua economii mondiale, scrie AFP.Dobanzile pentru depozitele si creditele pe un an vor fi reduse, cu 0,25 si, respectiv, 0,40 puncte procentuale, incepand de sambata, a anuntat Banca populara a Chinei (PBOC, banca centrala).

In perioada iulie-septembrie 2014, cresterea produsului intern brut (PIB) a fost de 7,3% - cel mai redus nivel din trimestrul I 2009 - dupa o crestere de 7,5% in trimestrul II.  Autoritatile chineze au adoptat in primavara "un mini-plan de relansare" - reduceri fiscala si o relaxare foarte limitata a regulilor bancare pentru a incuraja creditarea pentru micile intreprinderi - dar cu efecte foarte limitate in timp.  Banca centrala a recurs in septembrie si in octombrie - potrivit presei - la vaste injectii de lichiditati in institutiile bancare, pentru a sustine creditarea.  Beijingul a revizuit la finele lui septembrie conditiile de obtinere a creditelor imobiliare, pentru a relansa vanzarea de locuinte, un stalp al PIB-ului Chinei.

Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, s-a pronunțat împotriva aderării Ucrainei la NATO și UE, informează agenția de presă RIA Novosti, potrivit Agerpres, citând un interviu al șefului diplomației de la Berlin pentru publicația Spiegel.

"Consider posibile (stabilirea unor) relații parteneriale între Ucraina și NATO, nu și un statut de membru", a declarat Steinmeier în interviul menționat.

De asemenea, Frank-Walter Steinmeier nu consideră realistă nici aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană într-o perspectivă imediată, pentru că, în opinia sa, modernizarea economică și politică a fostei republici sovietice este "un proiect pentru mai multe generații".

Partidul Socialist din Republica Moldova, clasat pe primul loc in urma scrutinului parlamentar, intentioneaza sa propuna organizarea unui referendum privind aderarea tarii la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan si pentru denuntarea Acordului de asociere cu UE.
"Socialistii, care au sustinut permament aderarea la Uniunea Vamala, au castigat alegerile, confirmand ca beneficiaza de increderea alegatorilor", a declarat liderul formatiunii, Igor Dodon, relateaza RIA Novosti, citata de Mediafax.
Igor Dodon a precizat ca grupul socialist din Parlamentul de la Chisinau va cere convocarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan, precum si denuntarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeana. "Socialiştii, care au susţinut permament aderarea la Uniunea Vamală, au câştigat alegerile, confirmând că beneficiază de încrederea alegătorilor", a declarat liderul formaţiunii, Igor Dodon, relatează RIA Novosti.
Igor Dodon a precizat că grupul socialist din Parlamentul de la Chişinău va cere convocarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, precum şi denunţarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană.

Comisia Europeană a revizuit proiectul său de buget pentru 2015, reducând nivelul plăţilor la 141,3 miliarde de euro, pentru a încerca să ajungă la un compromis cu guvernele şi Parlamentul European, divizate asupra mijloacelor de a finanţa politicile UE, potrivit unui comunicat emis de instituţia europeană.  Noua propunere a Bruxellesului prevede 145,2 miliarde de euro în angajamente şi 141,3 miliarde euro în credite de plată, în scădere faţă de primele solicitări ale executivului UE, care atingeau 142,2 miliarde euro.  Acest proiect "ţine cont de poziţiile Parlamentului European şi Consiliului şi constituie un punct de plecare solid pentru reluarea negocierilor" între instituţiile UE, a comentat comisarul european pentru buget, Kristalina Gheorghieva.  Consiliul şi Parlamentul European urmează să-şi reia marţi negocierile pentru a încerca să finalizeze proiectul de buget pe 2015 şi ajustările la bugetul pentru 2014 pentru a încerca lichidarea unei părţi a datoriilor acumulate de UE, de circa 30 de miliarde de euro.
Legislativul comunitar trebuie să-şi dea acordul pentru buget în următoarea sa sesiune plenară, care va avea loc între 15 şi 18 decembrie. Cele două părţi au fost în dezacord la 18 noiembrie, atât asupra proiectului de buget pe 2015, cât şi a rectificării bugetului pe 2014.
Deputaţii europeni solicită ca circa 5 miliarde de euro, suma amenzilor percepute în 2014, să fie consacrate acoperirii facturilor neplătite, în timp ce statele ar vrea ca numai 2 miliarde euro din această sumă să fie utilizate în scopul respectiv.
Pentru 2015, PE solicită angajamente şi plăţi de 146,4 miliarde euro, iar statele vor reducerea sumelor la 144,6 miliarde euro în angajamente şi 140,8 miliarde euro în credite de plată.