Președintele Barack Obama a semnat un ordin secret prin care autorizează o misiune militară în Afganistan, în 2015, mai amplă decât se plănuise inițial, dezvăluie astăzi prestigioasa publicație americană New York Times ...  Decizia asigură un rol direct al trupelor americane în lupttele din Afganistan pentru cel puțin încă un an, scrie New York Times, precizând că decizia a fost luată în timpul unei întâlniri cu consultanții de securitate națională, în săptămânile recente.

În luna mai, Obama a spus că militarii americani nu vor avea un rol combatant în Afganistan în următorul an. Misiunile pentru trupele rămase (circa 9.800) urmau să fie limitate la instruirea forțelor afgane și la vânarea membrilor Al Qaeda încă neprinși, spunea atunci Obama.

Noul ordin semnat de președintele SUA permite forțelor americane să execute misiuni împotriva talibanilor și a altor grupuri militante care amenință trupele americane sau guvernul afgan.

Noua autorizațe permite, de asemenea, trupelor aeriene americane să suțină forțele afgane în misiuni de luptă, iar trupele americane le pot însoți ocazional pe cele afgane în operațiuni îndreptate împotriva talibanilor.  New York Times nu a menționat dacă schimbarea va afecta și numărul trupelor americane desfășurate în Afganistan.

Guvernul a aprobat la propunerea MFP, Hotărârea de Guvern care reglementează instrumentul de datorie publică guvernamentală reprezentat de titlurile de stat adresate persoanelor fizice (populației) ce vor fi emise pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori București, informează un comunicat al Ministerului de Finanţe.Titlurile de stat pentru populație nu au mai fost emise din anul 2005, atunci când acestea se distribuiau prin trezoreriile locale într-o formă materializată.  Noul instrument introdus prin HG va reprezenta o alternativă sigură de investiţie/economisire pentru populație, garantată de statul român, iar titlurile de stat vor fi emise în forma dematerializată. Ministerul   Finanțelor Publice urmează să selecteze un grup de instituții financiare care vor acționa ca intermediari și vor asigura distribuția emisiunii în rândul investitorilor.  Titlurile de stat vor fi disponibile pentru toți cetățenii, într-un mod simplu și transparent. Titlurile de stat vor putea fi cumpărate în mod direct şi ulterior, tranzacţionate prin intermediul bursei, fapt care va contribui la îmbunătăţirea culturii financiare a populaţiei.  Actul normativ aprobat astăzi de Executiv stabilește procedura de lansare a titlurilor de stat pentru populație pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori București S.A şi supravegheată de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Uniunea Europeană trebuie să renunțe la jumătate din puterile sale, a declarat sâmbătă fostul președinte francez Nicolas Sarkozy, amplificându-și criticile la adresa blocului comunitar în contextul în care încearcă să fie ales săptămâna viitoare președinte al Uniunii pentru a Mișcare Populară (UMP, partid conservator de opoziție), informează Reuters.  Vreau să eliminăm jumătate din actualele puteri ale Uniunii Europene", a spus Sarkozy, adăugând că ar trebui să mai rămână cel mult douăsprezece politici-cheie, printre care politica industrială, agricultura și cercetarea.

 

"Celelalte trebuie date înapoi statelor membre", a declarat el, adăugând că își dorește că Executivul european să-și piardă puterile de a redacta legi europene."Celelalte trebuie date înapoi statelor membre", a declarat el, adăugând că își dorește că Executivul european să-și piardă puterile de a redacta legi europene.

 

Comentariile lui Sarkozy, făcute în fața a circa 4.000 de susținători în orașul Bordeaux, amintesc de apelurile premierului britanic David Cameron de a reduce puterile UE. 

În urmă cu doar câteva săptămâni, Sarkozy a cerut ca Franța să-și suspende participarea la Schengen, spațiul european de liberă circulație, relatează Agerpres.

Deși Franța a fost mult timp unul dintre cei mai mari susținători ai Uniunii Europene, sprijinul pentru blocul comunitar s-a diminuat în ultimul deceniu, de teama globalizării. Frontul Național, partid antieuropean și de extremă-dreapta, a câștigat în luna mai alegerile europene din Franța.

Să recapitulăm. În mai 2014, în estimarea „semnal“  pentru trimestrul I, este comunicat un PIB în creştere nesemnificativă: plus 0,1 la sută. Aceeaşi valoare apare şi în comunicatul „Date provizorii 1“. Pe 2 iulie, când a apărut comu­nicatul „Date provizorii 2“, valoarea a fost revizuită în sus: plus 0,2 la sută. Pe 14 august însă, a avut loc o revizuire în jos: minus 0,2 la sută.

Pe 14 august, INS a comunicat şi valoarea pe trimestrul II, tot negativă: minus 1 la sută. De atunci, timp de trei luni, până în 14 noiembrie, s-a bătut mo­nedă că România ar fi în „recesiune tehnică“. Revizuirea din 14 noiembrie, de la minus 0,2 la plus 0,5 la sută, a scos însă ţara din recesiune.

Referitor la suspiciunea trezită de publicarea rezultatelor cu mult timp după ce PIB-ul a fost nu numai produs, dar şi consumat, merită subliniat că nu e nimic dubios în această privinţă. Datele PIB-ului nu sunt comunicate la libera inspiraţie a fiecărui institut naţional de statistică, ci după un calendar stabilit de Eurostat. Şi sunt comunicate în aceleaşi zile în toate cele 28 de ţări din Uniunea Europeană. În ceea ce priveşte revizuirea valorii PIB-ului din trimestrul I, de la minus 0,2 la plus 0,5 la sută, celor mai mulţi comentatori le-a scăpat un detaliu important....Comunicatul INS din 14 noiembrie, privind estimările “semnal” pentru trimestrul III/2014, a trezit dezbateri aprinse. Mai mult, faptul că INS, în amintitul comunicat, venea cu o variantă nouă a PIB-ului pe trimestrul I/2014, schimbând registrul de la minus 0,2 la sută la plus 0,5 la sută, nu numai că a dat naştere la nesfârşite co­mentarii, dar a trezit şi suspiciuni cu privire la corectitudinea calculelor INS. (mediafax)

După recentele agitațiuni electorale, dintre toate instituțiile statului nostru, Ministerul de Externe rămîne cel mai lovit. Pe drept sau pe nedrept, instituția diplomației românești a suferit cele mai urîte lovituri de imagine și a contabilizat o grea pierdere de prestigiu în efortul eroic al guvernului pesedist de a-l face președinte pe V.V. Ponta. Centrala în ochii românilor de aici și ambasadele ori consulatele noastre în ochii românilor din străinătate au fost tratate de guvernul Ponta drept avanposturi electorale menite să oprească votul din diaspora, previzibil anti-PSD. Să chemi jandarmii locali, cu bastoane și gaze ca să îndepărtezi românii de sediile misiunilor diplomatice ori consulare românești este strigător la cer. Cu sau fără voia sa, MAE a devenit un fel de gardian cu misiunea să țină strunga strînsă ca să nu curgă din afară multe voturi anti-Ponta, căci era previzibilă opțiunea masivă a românilor din afară.   De la Nicolae Ceaușescu încoace este cea mai jenantă postură în care oamenii Ministerului de Externe au fost puși. Să ai, la 25 de ani după revoluție și 7 ani după intrarea în UE, sute de oameni care strigă în fața sediilor diplomatice și consulare prevăzute cu gratii „Jos comunismul!” și ”Vrem să votăm!”, iar replica ta să fie baricadarea în interior și chemarea poliției locale, este rușinos, declasant și inacceptabil.

"Nu este o coincidenţă că aproape fiecare ţară din Uniunea Europeană devine mai săracă în timp ce Germania continuă să fie din ce în ce mai bogată", scriu Beddowes şi Cipollini.

În sprijinul acestor afirmaţii, autorii vin cu următoarele argumente: limba lui Hitler începe să devină cea mai uzitată în interiorul Uniunii Europene, iar Germania este ţara cu cea mai puternică economie din UE, fiind pe locul 4 în lume la acest capitol, după SUA,China  şi Japonia.   "Am putea să credem că am câştigat al Doilea Război Mondial, dar l-am pierdut. Nu e nicio surpriză că trăim în cel de-al Patrulea Reich. Cu bună ştiinţă sau fără, cei care susţin şi apără Uniunea Europeană sprijină, de fapt, moştenirea nazistă", sunt de părere Beddowes şi Cipollini.

Potrivit autorilor, Viviane Reding, fostul vicepreşedinte al Comisiei Europene, a transpus în realitate ideea lui Adolf Hitler atunci când a cerut, pe 17 februarie, ca UE să devină Statele Unite ale Europei. Un purtător de cuvânt al grupului ALDE din Parlamentul European a declarat că "anumite sugestii făcute [n.r. - de cei doi autori] sunt absolut ridicole. Winston Churchill a cerut crearea Statelor Unite ale Europei şi mă îndoiesc că autorii cărţii l-ar numi un nazist". The Guardian a confirmat că Churchill a solicitat înfiinţarea Statelor Unite ale Europei, precizând că fostul premier al Regatului Unit a susţinut că britanicii ar trebui să nu facă parte din această construcţie.

Daniel J Beddowes şi Flavio Cipollini nu sunt primii care susţin că visul lui Adolf Hitler s-a împlinit în Uniunea Europeană. În 1990, ministrul britanic Nicholas Ridley a afirmat că "Uniunea Monetară şi Economică" a Europei a fost "o rachetă germană menită să preia controlul asupra întregii Europe" şi că renunţarea la suveranitatea britanică în favoarea UE a fost la fel de nocivă ca şi o predare în faţa lui Adolf Hitler.

Rodney Atkinson, fostul consilier al Guvernului britanic, a afirmat mai demult acelaşi lucru pe care Beddowes şi Cipollini îl susţin în cartea lor, că Adolf Hitler a câştigat cel de al Doilea Război Mondial. "Uniunea Europeană a fost fondată şi condusă la început de foşti nazişti şi fascişti", declara Atkinson, acelaşi politician care l-a comparat pe Mandela cu Adolf Hitler, potrivit The Guardian.