Deşi programul Prima Maşină trebuia să demareze la începutul acestei luni, fiind aprobat de guvern la jumătatea lunii octombrie, acesta este în aşteptare. Ceea ce se ştie este faptul că autoturismul nou, care poate fi cumpărat prin intermediul programului, trebuie să aibă un preţ de achiziţie care să nu depăşească suma de 50.000 lei plus TVA, adică aproximativ 14.000 de euro. „În opinia noastră, preţul maxim care ar trebui să se încadreze în acest program ar trebui situat la media preţurilor în segmentul A (Volkswagen Golf, Skoda Octavia, Seat Leon), adică 16.000 euro, au declarat pentru Capital oficialii Porsche România, cel mai mare importator de pe piaţa locală. Plafonul de 50.000 de lei  limitează astfel opţiunile clienţilor la anumite mărci sau echipări. Cu acestă sumă pot fi achiziţionate, în special automobile din clasa mică, precum Suzuki Splash, Renault Twingo, Skoda Citigo sau Dacia Duster cu motorul pe benzină de 1,6 litri, dar cu echiparea de bază.  „Prima maşină“  a fost prezentat ca un program adresat în special tinerilor. De fapt, se adresează oricui. Pot intra în program toţi cei care nu au mai avut în proprietate o maşină nouă, nu au obligaţii neachitate la bugetul general consolidat (impozite, taxe şi contribuţii) şi restanţe la alte credite. Persoanele cu vârsta între 18 şi 35 de ani trebuie să achite un avans minim de 5% din preţul de achiziţie, în timp ce persoanele de peste 36 ani (inclusiv) trebuie să dea un avans de minimum 10%. Pentru prima categorie de vârstă, finanţarea garantată, exclusiv dobânzi şi comisioane bancare sau alte sume datorate de beneficiar, este de 95% din preţul de achiziţie din factura proforma. Pentru a doua categorie de vârstă, finanţarea garantată este de 90%. Solicitanţii trebuie să demonstreze calitatea de împrumutat, să facă dovada pe propria răspundere şi pe baza copiei facturii proforma că autoturismul este nou, Euro 5 şi că a fost cumpărat de la o persoană juridică care are ca activitate vânzarea de autoturisme. Maşina trebuie să fie asigurată cu o poliţă full Casco fără franşiză care să fie ipotecată în favoarea Ministerului de Finanţe şi a creditorului.  Durata maximă a creditului trebuie să fie de 7 ani. „Am spus întotdeauna că finanţarea maşinilor noi e calea corectă pentru înnoirea parcului auto. Ne preocupă, desigur, şi modernizarea sistemului actual de taxe şi impozite referitor la industria auto, în sensul că, prin adaptarea atât a taxei de poluare, cât şi a impozitului anual, să se susţină posesia de maşini cât mai tinere, care înglobează tehnologii de ultimă oră, precum şi în ceea ce priveşte poluarea şi siguranţa“, au adăugat oficialii Porsche România.

Dintre investitorii intervievaţi, 38% au considerat că situaţia economiei globale se înrăutăţeşte, dublu faţă de numărul celor care au descris astfel evoluţia economică în luna iulie, când a fost efectuat sondajul anterior.  De asemenea, ponderea investitorilor care evaluează negativ starea economiei mondiale nu a mai atins o cotă atât de înaltă din septembrie 2012, când Europa se afla încă în recesiune, potrivit datelor Bloomberg.  Economia zonei euro se află în centrul îngrijorărilor investitorilor. Aproape două treimi dintre cei intervievaţi au spus că situaţia economică a zonei euro se înrăutăţeşte, în timp ce 89% au răspuns că deflaţia reprezintă o ameninţare mai mare asupra economiilor naţionale decât inflaţia anul viitorÎn ceea ce priveşte politicile la nivel regional, numărul respondenţilor care au declarat că Banca Centrală Europeană (BCE) şi guvernele naţionale îngreunează situaţia economică prin implementarea unor politici prea stricte a fost mai mare decât al celor care şi-au arătat încrederea în preşedintele BCE Mario Draghi şi în cancelarul german Angela Merkel.  Astfel, 43% dintre respondenţi au descris politicile monetare ale BCE ca "prea restrictive", prin comparaţie cu 31% în luna iulie. În acelaşi timp, 59% dintre investitori au o percepţie favorabilă asupra preşedintelui BCE, în scădere de la 74% în luna iulie.

Şi percepţia asupra politicilor duse de Angela Merkel a avut de suferit în ultimele trei luni. Doar 45% dintre respondenţi au caracterizat politicile cancelarului german ca favorabile pentru investitori, faţă de 72% dintre cei intervievaţi în luna iulie.  "Economia zonei euro s-a deteriorat şi situaţia se va înrăutăţi, dacă nu vor exista schimbări ale politicii fiscale din partea ţărilor importante din regiune, în special Germania", a precizat Sanwook Lee, administrator de active al Shinhan Bank din Seul şi participant la sondaj.  Pe lângă situaţia economică din zona euro, investitorii sunt îngrijoraţi de condiţiile din economiile emergente - Brazilia, Rusia, India şi China. Mai mult de jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că situaţia economică devine tot mai dificilă în aceste ţări, prin comparaţie cu 36% dintre respondenţi în luna iulie.  În schimb, aproape două treimi dintre investitori au apreciat că evoluţia economiei Statelor Unite ale Americii este una pozitivă.  Bloomberg realizează sondajul Bloomberg Global Poll în fiecare trimestru, în rândul a 510 investitori, analişti şi traderi abonaţi la serviciile agenţiei.

Uniunea Europeană a cheltuit în mod eronat aproape şapte miliarde de euro din bugetul de cheltuieli aferent anului trecut, potrivit raportului anual al Curţii Europene de Conturi, transmite  AFP.  Curtea estimează că rata totală de eroare pentru plăţile efectuate în 2013 a coborât la 4,7% din bugetul comunitar pentru anul respectiv, în valoare de 148,5 miliarde de euro, de la nivelul de 4,8% preconizat pentru exerciţiul 2012.  Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli, în 2013, au fost politica regională, cu o rată de eroare de 6,9%, şi dezvoltarea rurală, cu o rată de eroare de 6,7%.  “De acum încolo, trebuie să existe un control şi un management mai atent al fondurilor UE”, a declarat preşedintele Curţii Europene de Conturi, Vitor Caldeira.
“Dacă cetăţenii Uniunii Europene nu au percepţia clară a valorii adăugate a cheltuielilor UE nu ne vom bucura de încrederea lor”, a adăugat Caldeira.  Pe de altă parte, Curtea a salutat eforturile Comisiei Europene destinate corectării erorilor şi recuperării fondurilor, apreciind că fără aceste acţiuni rata totală de eroare ar fi fost de 6,2% din totalul cheltuielilor, în loc de 4,7%.
Acest raport vine într-un moment în care Bruxellesul se confruntă cu presiuni crescute din partea statelor membre pentru a restrânge cheltuielile. 

Finalul anului trecut a adus economiei un ritm de creştere de 5,1%, un procent extraordinar pentru guvernul Ponta şi părea că maşina economiei mergea singură cu 130 km pe oră. Guvernul Ponta şi miniştrii săi credau că obţinerea acestui ritm li se datorează şi că nu mai au nimic de făcut decât să culeagă laurii victoriei. Pe acest fond au introdus euroacciza şi taxa pe stâlp, care au stresat economia mai mult decât au crezut ei. Au urmat două trimestre pe minus, T1 şi T2, iar ritmul de creştere al economiei s-a înjumătăţit de la 5,1% la 2,4%. Întrebarea este ce s-a întâmplat în T3, la cât a încetinit ritmul de creştere? Economiştii cred că deşi luna septembrie a fost ceva mai bună, ritmul de creştere economică a scăzut sub 2%, chiar sub ţinta guvernului. (Motoarele exporturilor şi consumului au frânat, iar construcţiile continuă declinul).   Guvernul, PSD şi premierul Ponta ar fi putut să intre în alegeri cu o economie în creştere, nu în scădere, dacă s-ar fi îngrijit de construcţii şi de investiţii, nu de strângerea bugetului.   Paradoxal, creşterea economică a încetinit vizibil în ciuda faptului că dobânzile, adică costul finanţării, atât pentru stat, companii şi populaţie, este la cel mai redus nivel ever. Aceasta este drama actuală a economiei româneşti, bani sunt, dobânzile sunt reduse, dar cererea de credite şi consumul intern sunt la pământ. Scutirea pe profitul reinvestit şi scăderea contribuţiilor la angajatori cu 5% vin prea târziu pentru a opri scăderea de viteză a economiei.

De asemenea, electorata, măsura promovată de Liviu Voinea, fostul ministru al bugetului şi de două săptămâni viceguvernator al BNR, a eşuat în a susţine creşterea consumului şi relansarea creditării de către un sistem bancar care pierde sânge acum, pentru că nu şi-a rezolvat situaţia creditelor neperformante la timp. În februarie Liviu Voinea spera ca 600.000 de oameni să intre în programul electorata, iar statul să încaseze trei miliarde de lei. Din păcate electorata a fost un eşec, iar susţinerea consumului nu a beneficiat de o altă măsură. (Schema „rata la jumătate“ prinde contur. Ministrul Liviu Voinea speră ca 600.000 de oameni să intre în program, iar statul să încaseze 3 miliarde de lei)

Pentru că nu îi interesează ce se întâmplă în economie, atât pe cei de la putere, cât şi pe cei din opoziţie, nimeni nu dă atenţie datelor când se publică rezultatele economice – exporturi, importuri, cifra de afaceri cu amănuntul, producţia industrială, lucrările de construcţie etc. Din acest motiv nimeni nu s-a uitat pe calendarul statistic al României, care este publicat cu multe luni înainte. Din acest motiv nimeni nu a luat în considerare ziua de 14 noiembrie, atunci când se anunţă ce a făcut economia în T3. Pe 14 noiembrie 2014, la ora 10, vom vedea cine încarcă ”ultimul glonţ” şi cine îl primeşte.(sursa ZF)

Primele zece luni din acest an au marcat un record negativ pentru afaceri în ultimii şase ani. Numărul de înmatriculări – firme şi persoane fizice – la Registrul Comerţului este cu 20% mai mic decât în 2013 şi la cel mai scăzut nivel din 2008 încoace. Chiar şi în anii de vârf ai crizei, au fost înfiinţate cu 10-15% mai multe entităţi decât în acest an. „Scăderea Produsului Intern Brut (PIB) din primele două trimestre ale anului 2014 se reflectă în numărul de înmatriculări de noi afaceri şi dă, totodată, un semnal că va continua această scădere. Statisticile arată atât lipsa de încredere în economie, cât şi efectul recesiunii asupra  mediului de business”, explică Dragoş Cabat, analist financiar RISCO. Prin urmare, se poate constata un cerc vicios: reticenţa antreprenorilor îşi pune amprenta negativ asupra creşterii economice şi, în acelaşi timp, evoluţia PIB descurajează iniţiativa.  Statisticile Registrului Comerţului arată că, în primele zece luni din 2014, s-au înmatriculat 88.103 persoane juridice şi fizice. Este cel mai mic număr de entităţi nou înfiinţate începând din 2008. În perioadele similare din anii de apogeu al crizei economice au fost înregistrate mai multe afaceri noi. Astfel, în 2009 au fost 97.010, iar în 2010, 102.149.  În primele zece luni din 2011, s-a reluat creşterea: 114.956, iar în acelaşi interval din 2012 a avut loc o uşoară reducere până la 110.149, urmând o diminuare aproape insesizabilă în 2013: 109.641. 

ce întâmplă acum în România nu poate scăpa neobservat în Occident

Protestele care au izbucnit sâmbătă în marile oraşe, împotriva restrângerii dreptului la vot al diasporei, arată că România nu şi-a rezolvat încă problemele de bază ale democraţiei. Cine ar fi crezut că, în 2014, vom mai auzi pe străzile Capitalei strigându-se „Vreau să pot să merg la vot”, „Libertatea de a vota, nu ne-o va lua nimenea”?

Şi dacă tot vorbim despre democraţie, nu putem să nu semnalăm readucerea în prim-plan a lui Corneliu Vadim Tudor, trimis de electorat, în 2012, la periferia politicii româneşti. Alianţa formată acum între PRM şi coaliţia de la putere, în scopul câştigării alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta, arată un PSD dispus oricând să pună mâna pe arma extremismului pentru a-şi atinge scopurile. Candidatul PSD nu vede astfel nici o problemă dacă iese preşedinte cu voturile a 350.000 de adepţi ai unui partid extremist, în timp ce românii aflaţi în străinătate nici măcar nu pot să-şi exprime voinţa. Ceea se ce întâmplă acum în România nu poate scăpa neobservat în Occident. Nu pot să cred că manevrele antidemocratice ale lui Victor Ponta, din ultima săptămână, nu au stârnit atenţia Comisiei Europene şi Statelor Unite, partenerul strategic al României. PSD s-a întors în timp şi sapă din nou la temelia statului de drept, iar asta este deja o problemă regională. Nu cred că, având în vedere exemplele proaste din jurul nostru, mai poate fi tolerată o ţară în care dreptul la vot este restricţionat, iar partidele extremiste asigură victoria în alegeri a unui candidat la prezidenţiale. Cred că PSD şi Victor Ponta au deja o problemă majoră în Occident, iar dacă vor câştiga alegerile din 16 noiembrie problema lor va fi şi a noastră.