Finalul anului trecut a adus economiei un ritm de creştere de 5,1%, un procent extraordinar pentru guvernul Ponta şi părea că maşina economiei mergea singură cu 130 km pe oră. Guvernul Ponta şi miniştrii săi credau că obţinerea acestui ritm li se datorează şi că nu mai au nimic de făcut decât să culeagă laurii victoriei. Pe acest fond au introdus euroacciza şi taxa pe stâlp, care au stresat economia mai mult decât au crezut ei. Au urmat două trimestre pe minus, T1 şi T2, iar ritmul de creştere al economiei s-a înjumătăţit de la 5,1% la 2,4%. Întrebarea este ce s-a întâmplat în T3, la cât a încetinit ritmul de creştere? Economiştii cred că deşi luna septembrie a fost ceva mai bună, ritmul de creştere economică a scăzut sub 2%, chiar sub ţinta guvernului. (Motoarele exporturilor şi consumului au frânat, iar construcţiile continuă declinul).   Guvernul, PSD şi premierul Ponta ar fi putut să intre în alegeri cu o economie în creştere, nu în scădere, dacă s-ar fi îngrijit de construcţii şi de investiţii, nu de strângerea bugetului.   Paradoxal, creşterea economică a încetinit vizibil în ciuda faptului că dobânzile, adică costul finanţării, atât pentru stat, companii şi populaţie, este la cel mai redus nivel ever. Aceasta este drama actuală a economiei româneşti, bani sunt, dobânzile sunt reduse, dar cererea de credite şi consumul intern sunt la pământ. Scutirea pe profitul reinvestit şi scăderea contribuţiilor la angajatori cu 5% vin prea târziu pentru a opri scăderea de viteză a economiei.

De asemenea, electorata, măsura promovată de Liviu Voinea, fostul ministru al bugetului şi de două săptămâni viceguvernator al BNR, a eşuat în a susţine creşterea consumului şi relansarea creditării de către un sistem bancar care pierde sânge acum, pentru că nu şi-a rezolvat situaţia creditelor neperformante la timp. În februarie Liviu Voinea spera ca 600.000 de oameni să intre în programul electorata, iar statul să încaseze trei miliarde de lei. Din păcate electorata a fost un eşec, iar susţinerea consumului nu a beneficiat de o altă măsură. (Schema „rata la jumătate“ prinde contur. Ministrul Liviu Voinea speră ca 600.000 de oameni să intre în program, iar statul să încaseze 3 miliarde de lei)

Pentru că nu îi interesează ce se întâmplă în economie, atât pe cei de la putere, cât şi pe cei din opoziţie, nimeni nu dă atenţie datelor când se publică rezultatele economice – exporturi, importuri, cifra de afaceri cu amănuntul, producţia industrială, lucrările de construcţie etc. Din acest motiv nimeni nu s-a uitat pe calendarul statistic al României, care este publicat cu multe luni înainte. Din acest motiv nimeni nu a luat în considerare ziua de 14 noiembrie, atunci când se anunţă ce a făcut economia în T3. Pe 14 noiembrie 2014, la ora 10, vom vedea cine încarcă ”ultimul glonţ” şi cine îl primeşte.(sursa ZF)

Primele zece luni din acest an au marcat un record negativ pentru afaceri în ultimii şase ani. Numărul de înmatriculări – firme şi persoane fizice – la Registrul Comerţului este cu 20% mai mic decât în 2013 şi la cel mai scăzut nivel din 2008 încoace. Chiar şi în anii de vârf ai crizei, au fost înfiinţate cu 10-15% mai multe entităţi decât în acest an. „Scăderea Produsului Intern Brut (PIB) din primele două trimestre ale anului 2014 se reflectă în numărul de înmatriculări de noi afaceri şi dă, totodată, un semnal că va continua această scădere. Statisticile arată atât lipsa de încredere în economie, cât şi efectul recesiunii asupra  mediului de business”, explică Dragoş Cabat, analist financiar RISCO. Prin urmare, se poate constata un cerc vicios: reticenţa antreprenorilor îşi pune amprenta negativ asupra creşterii economice şi, în acelaşi timp, evoluţia PIB descurajează iniţiativa.  Statisticile Registrului Comerţului arată că, în primele zece luni din 2014, s-au înmatriculat 88.103 persoane juridice şi fizice. Este cel mai mic număr de entităţi nou înfiinţate începând din 2008. În perioadele similare din anii de apogeu al crizei economice au fost înregistrate mai multe afaceri noi. Astfel, în 2009 au fost 97.010, iar în 2010, 102.149.  În primele zece luni din 2011, s-a reluat creşterea: 114.956, iar în acelaşi interval din 2012 a avut loc o uşoară reducere până la 110.149, urmând o diminuare aproape insesizabilă în 2013: 109.641. 

ce întâmplă acum în România nu poate scăpa neobservat în Occident

Protestele care au izbucnit sâmbătă în marile oraşe, împotriva restrângerii dreptului la vot al diasporei, arată că România nu şi-a rezolvat încă problemele de bază ale democraţiei. Cine ar fi crezut că, în 2014, vom mai auzi pe străzile Capitalei strigându-se „Vreau să pot să merg la vot”, „Libertatea de a vota, nu ne-o va lua nimenea”?

Şi dacă tot vorbim despre democraţie, nu putem să nu semnalăm readucerea în prim-plan a lui Corneliu Vadim Tudor, trimis de electorat, în 2012, la periferia politicii româneşti. Alianţa formată acum între PRM şi coaliţia de la putere, în scopul câştigării alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta, arată un PSD dispus oricând să pună mâna pe arma extremismului pentru a-şi atinge scopurile. Candidatul PSD nu vede astfel nici o problemă dacă iese preşedinte cu voturile a 350.000 de adepţi ai unui partid extremist, în timp ce românii aflaţi în străinătate nici măcar nu pot să-şi exprime voinţa. Ceea se ce întâmplă acum în România nu poate scăpa neobservat în Occident. Nu pot să cred că manevrele antidemocratice ale lui Victor Ponta, din ultima săptămână, nu au stârnit atenţia Comisiei Europene şi Statelor Unite, partenerul strategic al României. PSD s-a întors în timp şi sapă din nou la temelia statului de drept, iar asta este deja o problemă regională. Nu cred că, având în vedere exemplele proaste din jurul nostru, mai poate fi tolerată o ţară în care dreptul la vot este restricţionat, iar partidele extremiste asigură victoria în alegeri a unui candidat la prezidenţiale. Cred că PSD şi Victor Ponta au deja o problemă majoră în Occident, iar dacă vor câştiga alegerile din 16 noiembrie problema lor va fi şi a noastră.

Victor Ponta îşi recunoaşte ÎNFRÂNGEREA: "L-am felicitat pe domnul Klaus Iohannis".

REZULTATE EXIT-POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Potrivit rezultatelor exit poll-urilor prezentate de principalele institute de sondare a opiniei publice, care au centralizat datele colectate până la 21.00, candidatul PSD, Victor Ponta, a obținut între 48,5 și 50,9% , în timp ce contracandidatul său, Klaus Iohannis, a obținut între 49,1 și 51,5%. Victor Ponta a declarat, după ora 23.00, că l-a sunat pe contracandidatul său pentru a-l felicita.

UPDATE 23.00. "Vreau să le mulțumesc tututor românilor care au venit la vot, vreau să spun că poporul are întotdeauna dreptate, l-am sunat pe dl Iohannis, l-am felicitat. Ne vom face datoria față de țară, îmi doresc să înțelegem că suntem o țară democrată. Așa cum eu accept rezultatul, să accepte și cei care protestează", a declarat Victor Ponta.

UPDATE 22.25. Datele Exit Poll de la ora 21.00

Victor Ponta - 49%

Klaus Iohannis - 51%

Update 22.10. Klaus Iohannis a postat pe Facebook că "În această noapte, datorită vouă, începe o altfel de Românie. România pe care ne-o dorim nu este nici una a conflictului, nici una a răzbunării. Votul și cuvântul vostru au pus temelia ei. Haideți ca prima cărămidă pe care o așezăm pe acest edificiu să fie una trainică! Votul nostru a fost și rămâne unul pentru rațiune, pentru dialog și responsabilitate. Avem ocazia de a-l demonstra și în fapte!"

Sute de oameni protestează, în această seară, pe străzile din marile orașe din România față de modul în care a fost organizat în Diaspora și cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale 2014, mii de alegători din străinătate fiind nevoiți să aștepte ore în șir la coadă pentru a-și putea exprima opțiunea electorală. 

 Update ora 21.30 Aproximativ 5.000 de oameni scandează: "Ole, ole, Ponta nu mai e!", "DNA vine să te ia" și "PSD, ciuma roșie". manifestanții cântă „Deșteaptă-te, române!” , întreaga zonă este încercuită de jandarmi. Manifestanții au rupt un banner cu Victor Ponta și strigă "Jos comunismul!".

Update ora 21.15. Câteva mii de manifestanți au blocat circulația pe Bd. Kiseleff, la intersecția cu strada Ion Mincu, ei îndreptându-se către sediul central al PSD. Potrivit televiziunilor de știri sunt aproximativ 4.000 de oameni.

Update ora 20.30 Aproximativ 3.000 de persoane au plecat din Piața Universității, către Piața Victorie. "România nu uita, DIaspora este a ta", "Ieșiți din casă, dacă vă pasă", "Vrem alegeri libere", "Prelungiți votul", "Antena 3 este aici? Huooo!"

În jurul orei 19.00, aproximativ 2.000 de persoane se adunaseră în Piața Universității din București pentru a fi solidari cu românii din Diaspora, printre scandările acestora numărându-se "Țara s-a trezit din somn, ghinion, ghinion", "Ce vrem noi e și pentru voi", "Hai să fim eroi în turul doi" și "Prelungiți votul".

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să prelungească programul la secţiile de votare din străinătate până la ora 24.00.

Problemele la votul din diaspora se propaga si peste Ocean. Un cititor HotNews.ro a transmis primele imagini cu coada de la sectia de vot organizata la Consulatul Romaniei din New York.

Opt ONG-uri cer presedintilor sectiilor de votare din strainatate ca inainte de ora 21:00, ora locala, sa asigure accesul tuturor romanilor care asteapta sa voteze, in incinta sectiilor de votare. Dupa aceea solicitam presedintilor sectiilor de votare sa permita continuarea procesului de vot astfel incat toti romanii care doresc sa-si exercite dreptul constitutional de vot sa o poata face neingradit. Reamintim ca aceste masuri sunt acoperite legal de art. 43(6) si art. 46(2) din legea 370/2004. Organizatiile semnatare: •Expert Forum •Funky Citizens •Freedom House Romania •Grupul pentru Dialog Social •Societatea Timisoara •Asociatia ProDoMo •ActiveWatch •Asociatia Salvati Bucurestiul