duminică, 16 noiembrie 2014

   O temă absentă a campaniei prezidențiale-starea de război

Iată integral editorialul scris de prof. Mircea Coșea pentru DCNews:
    Încă nu ne-am obișnuit cu o realitate pe care nu credeam că o vom mai trăi, aceea a declanșării unui nou război. Ne place sau nu, cel de al treilea război mondial a început chiar dacă nu este ” cald” ci doar ” rece”. Este o certitudine a celei mai selecte analize geopolitice, din ce în ce mai frecvent menționată nu numai de studii și publicații internaționale de prestigiu dar și de politicienii de prim rang ai democrațiilor ocidentale.
    Războiul rece al secolului XXI poate avea efecte la fel de grave ca cele ale războaielor calde ale secolului XX. România nu mai poate privi pericolul declanșării noului război doar prin prisma umbrelei de siguranță oferită de apartanența sa la o puternică alianță militară. Este puțin probabil, în actualele condiții, ca războiul rece să devină cald și să putem fi apărați de  tancurilor rușești doar prin  articolul cinci al Tratatului Nord Atlantic. Este însă sigur că nimeni nu ne va putea apăra de efectele unui modern război rece cu implicații tot atât de dramatice ca și cele ale unei invazii militare.
  Este , din punctul meu de vedere, necesară admiterea existenței unei anumite situații speciale, denumită sui generis, ” stare de război” ( totalitatea măsurilor extraordinare care se pot institui, în principal, în domeniile politic, economic, social, administrativ, diplomatic, juridic si militar, in vederea exercitării dreptului inerent al statului la autoaparare individuală sau colectiva) care cere o abordare strategică adecvată și care nu poate fi absentă din proiectul de țară al oricărui candidat la președenția țării pentru viitorii cinci ani.
  Referirile pe care cei doi principali candidați le-au făcut, în campanie și cu ocazia dezbaterilor, la politica externă și siguranța națională nu sunt decât idei șablon, valabile oricând și oricum fără însă a identifica specificitatea momentului actul. A spune că vei consolida  alianțele strategice, că vei întări legăturile cu UE și că vei urmări în continuare apropierea economică și politică de Republica Moldova nu rezolvă problemele pe care România le va avea în viitoarea perioadă în contextul noului război rece . După părerea mea, problemele care vor apare pentru România în acest nou și periculos context geopolitc pot fi următoarele : efecte negative asupra echilibrului contului curent ca urmare a sancțiunilor aplicate Rusiei. Acestea pot fi efecte directe ( embargou asupra exportului românesc) și indirecte  (posibila depreciere a cererii pentru produse românești pe piețele occidentale afectate de efectul de bumerang al sancțiunilor)  ; dificultăți majore în obținerea independenței energetice  (inexistența așteptatului aport al gazelor de șist, inexistența posibilității de tranzitare a României a uneia dintre conductele de gaz  dinspre Rusia spre Occident);  posibila ” marginalizare” a României în context UE prin amânarea sine die a intrării in Zona Schengen sub pretextul pericolului emigrației dinspre est, în primul rând dinspre Republica Moldova și Ucraina ; posibila ” marginalizare ” politică a României în context regional prin pozițiile ostile ale unor țări din zonă, aflate mai mult sau mai puțin sub influență rusească (Ungaria, Bulgaria, Serbia) ; menținerea României într-o zonă gri a interesului investițional de capital străin datorită proximității de o zonă conflictuală nesigură și periculoasă ; sporirea importantă a cheltuielilor  bugetare pentru înzestrarea armatei ; posibile acțiuni destabilizatoare  ale unor piețe, cum ar fi piața energiei,  piața imobiliară, sau  piața de capital ca urmare a prezenței importante de capital rusesc pe aceste piețe ; accentuarea unor ” manifestări” antiromânești în Republica Moldova ; înrăutățirea situației minorității românești din Ungaria și Ucraina ; afectarea intereselor românești în explorarea și exploatarea resurselor energetice din Marea Neagră.
  Oricât de important ar fi subiectul votului din străinătate sau a corupției și a statului de drept, în discursul candidaților ar trebui să apară cu forța argumentelor și claritatea demersului logic problema noului cadru geopolitic și a implicațiilor lui majore în sitauația politică și economică a României. Este, după părerea mea , un moment istoric prin  coincidența dintre schimbarea cadrului geopolitic general și schimbarea președintelui. Noul cadru ar trebui să aducă un nou președinte apt de a înțelege nu numai profunzimea schimbării  dar și necesitatea unui noi abordări conceptuale a parametrilor și principiilor dezvoltării echilibrate și stabile a țării.
 Proiectul prezidențial de țară ar trebui să evidențieze o viziune capabilă să asigure protecția țării și a cetățenilor săi în condițiile unor noi și neașteptate restricții de resurse, de deschidere politică internațională, de stabilitate socială și chiar de suveranitate.
 Mă așteptam să primesc de la principalii candidați răspunsuri la noile probleme ce vor apare , fără îndoială, în viitorul apropiat nu la cele din trecutul mai mult sau mai puțin apropiat. Mă așteptam să  văd că zona și periada periculoasă în care a intrat România este măcar sesizată dacă nu analizată, să înțeleg cum va putea realiza președintele consensul politic și unitatea națională vital necesare în viitorii ani pentru a rezista atacurilor războiului rece în care România se află în linia întâi fără voia ei dar în care  foarte ușor ar putea deveni o importantă victimă colaterală.
 Ultimile luni au schimbat radical euforica atmosferă de după căderea zidului Berlinului. Căderea sa acum 25 de ani a fost sărbătorită cu fast dar el deja fusese înlocuit cu Zidul Ucrainian. Președintele  trebuie să fie conștient că umbra acestui nou zid  se intinde asupra României chiar dacă el va face tot ce este posibil pentru  a determina reducerea TVA sau mărirea pensiilor. Din păcate, peste problemele noastre personale de supraviețuire cotidiană se aștern probleme general-naționale, mult mai complicate de supraviețuire în condiții de război.
 Până în momentul la care scriu aceste rânduri nu am garanția că la nivelul campaniei prezidențiale se conștientizează gravitatea  și periculozitatea momentului actual. Nu am garanția că s-a înțeles rolul pe care președintele va trebui să-l aibă într-un astfel de moment.

sâmbătă, 15 noiembrie 2014

NU votati ponta - votati dreapta !!!!

JOS VIERMELE PONTA - maramoiul ticalos si obraznic Naum zis PONTA SI KLIKA TREBUIE STRIVITI ( sau decapitati), SA NU MAI EXISTE PRINTRE NOI – O SHLEAHTA DE OBRAZNICI INCOMPETENTI SI CRIMINALI – FACETI CEVA CA ALTFEL VOM IESI NOI OAMENII CU COASA SI TOPOARELE SI VA VOM CASAPI SI PE VOI, CEI CARE II ACOPERITI si ii metineti la putere !

JOS PONTA -Mii de oameni au ieșit în stradă vineri seară în mai multe orașe



Oamenii au ieșit în stradă în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova, Sibiu, Arad, dar și în alte orașe. Protestatarii scandează împotriva lui Victor Ponta. La București, în Piața Universității, s-a scandat, printre altele, "Ponta la gunoi, după turul 2", "Jos, Ponta, jos, ești un mincinos", "Mințiți poporul cu televizorul" , "Premier acoperit, pentru tine s-a sfârșit!", "BEC nu uita Constituția!", "Vrem secții de votare peste hotare", "Plagiatorul ne fură viitorul" şi "Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!". Protestatarii au plecat în marș de la Universitate spre Guvern.
Principiul libertăţii de circulaţie în interiorul Uniunii Europene "nu este negociabil", a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, în contextul iniţiativei premierului britanic, David Cameron, de limitare a imigraţiei, informează AFP.
"Din punctul de vedere al Germaniei, principiul fundamental al liberei circulaţii în cadrul UE nu este negociabil. Cancelarul a spus foarte clar cu ocazia reuniunii Consiliului European că lupta împotriva eventualelor abuzuri asociate libertăţii de circulaţie este un subiect legitim, inclusiv în Germania. Dar nu se pune problema reexaminării principiului general al liberei circulaţii", a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al lui Merkel.   Pentru atenuarea ascensiunii formaţiunii naţionaliste Partidul Independenţei Marii Britanii (UKIP), David Cameron a anunţat că doreşte limitarea imigraţiei provenind din alte state membre UE.  Angela Merkel consideră că o ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană este "posibilă", potrivit revistei Der Spiegel.  "Pentru prima dată, David Cameron împinge ţara sa spre un punct din care nu se mai poate reveni în privinţa apartenenţei la Uniunea Europeană, iar Angela Merkel nu va mai insista pentru menţinerea Marii Britanii în UE", afirmă surse guvernamentale citate de publicaţia Der Spiegel.

vineri, 14 noiembrie 2014

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că evaluarea Comisiei Europene că există riscuri pentru România dacă Rusia reduce exporturile de gaze este "greşită". "Au primit date greşite din ţară, au făcut o analiză greşită. România nu are o problemă de asigurare a resursei energetice. Avem resursă pe care ne-o asigurăm şi avem flexibilitate în asigurarea combustibilului pentru termocentrale. Avem multe termocentrale pe gaze care pot fi trecute imediat pe păcură sau pe cărbune. România nu are o problemă de aprovizionare", a declarat Traian Băsescu, după participarea la Consiliul European de la Bruxelles. El a precizat că probleme au ţările care nu sunt interconectate la sistemul european, Portugalia, Spania, ţările baltice, care au posibilităţi foarte mici de transfer energetic. Şeful statului a explicat că pentru aceste ţări este prioritară conectarea la sistemul european, în timp ce pentru România "rămâne o prioritate interconectarea pe gaze dar nu privind neapărat către situaţia în care ar trebui să primim gaze din import, ci către situaţia în care ar trebui să furnizăm gaze". "Anul trecut s-a descoperit un mare zăcământ de gaze în Marea Neagră, în perimetrul Domino, iar zilele acestea s-a descoperit al doilea mare zăcământ tot în Marea Neagră de către Exxon. În condiţiile în care obiectivul nostru este asigurarea sută la sută a resurselor de gaze necesare economiei româneşti şi Republicii Moldova, ce priorităţi urmează să gândim, în funcţie şi de descoperirile viitoare din Marea Neagră dar şi tereste, sistemul de a putea vinde gaze, cu o singură condiţie, pe care am subliniat-o şi în discuţiile cu domnul Rois (preşedintele OMV - n.r.), de acum două săptămâni, şi în discuţiile cu ambasadorul austriac care a venit la acreditare săptămâna trecută: niciun un gram, niciun metru cub de gaz româneasc nu va tranzita South Stream-ul proiectat şi care ar trebui să meargă prin Bulgaria. Orice metru cub de gaze româneşti către export se va face prin Transgaz", a subliniat Traian Băsescu.(mediafax)

joi, 13 noiembrie 2014

Ce va astepta pe cei cae-l sustineti pe Ponta

O nouă creştere a taxelor, în 2015, este principala temere a mediului de afaceri. Renunţarea la cota unică, creşterea accizelor şi a redevenţelor sau resuscitarea forfetarului sunt scenariile luate în calcul, mai ales că atât proiectul de Codul Fiscal, cât şi bugetul au fost abandonate până la alegeri, anunța capital.ro, la finele lunii trecute.  Proiectul actual de Cod fiscal prevede creşterea de zeci de ori a impozitelor pe clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice, terenuri şi maşini şi reintroducerea impozitului forfetar, redenumit specific. „O creștere uriașă e la impozitul pe terenurile agricole, De la 20 de lei, la 120 de lei pe hectar înseamnă echivalentul a circa 200 kg de grâu, adică 6%-7% din valoarea producției ar trebui plătită de fermieri doar pentru impozitul pe teren“, spune președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru. În plus, nivelul accizelor din 2015 nu e cunoscut, oficialii din Finanţe luând în calcul posibilitatea de a le stabili în lei, în loc de euro. Potrivit unor surse, accizele ar putea fi menţinute la valoarea în lei de acum, un nivel mult mai mare decât ar rezulta din convertirea în lei la cursul din Jurnalul Oficial al UE.
Renunţarea la cota unică este un alt scenariu. În programul de guvernare şi strategia fiscal-bugetară se arată că introducerea cotelor progresive pe veniturile persoanelor fizice este un obiectiv până în 2016.  Efecte dure pentru mediul de afaceri - Mediul de afaceri susţine că majorarea fiscalităţii va pune o barieră creşterii economice, iar soluţia pentru acoperirea angajamentelor suplimentare de cheltuieli ar trebui să fie combaterea evaziunii şi îmbunătăţirea colectării taxelor. După creşterile de fiscalitate din ultimii doi ani, investiţiile companiilor au fost grav afectate. „Încercările din acest an de majorare a veniturilor bugetare, prin introducerea accizei la benzină şi motorină si a taxei pe construcţiile speciale, au trimis economia României în recesiune tehnică. În plus, şi perspectivele de creştere economică în 2015 au devenit mai sumbre în ultimele luni, ceea ce va pune o presiune suplimentară crescândă pe veniturile bugetare“, spune Laurian Lungu.
În opinia lui Dan Bădin, există două soluţii de creştere a veniturilor bugetare: creşterea redevenţelor pentru resursele naturale şi introducerea impozitului specific, dar cea mai eficientă ar fi combaterea evaziunii. „Mediul de afaceri susține adoptarea de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, creșterea gradului de colectare și încurajarea conformării voluntare“, susţine Daniel Anghel. Predictibilitatea, o cerinţă exprimată de companii, a fost spulberată. În lipsa Codului fiscal şi a bugetului, care e expresia completă a politicii fiscal-bugetare, firmele nu pot să-şi întocmească bugetele care vizează, printre altele, planurile de investiţii şi costurile salariale. Dacă va crește,  fiscalitatea se va reflecta în cheltuielile firmelor, putând duce la sistarea unor proiecte, reduceri de  sau chiar concedieri. „Ce bugete îşi pot face companiile pentru anul viitor, dacă nu ştiu nici care sunt taxele principale?“, se întreabă, retoric, Ionuţ Dumitru.
În ciuda pesimismului din business, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu susţine că, prin activitatea sa, a stimulat afacerile, deşi evită sistematic să răspundă oricăror întrebări privind perspectivele anului următor. Singurul indiciu dat de premierul Victor Ponta: bugetul pentru 2015 va fi responsabilitatea următorului executiv.