Mugur Isarescu a tinut in 14 octombrie 2008 un discurs in fata Parlamentului Romaniei, prezentand evolutia situatiei financiare externe ca fiind o criza  financiara internationala fara precedent dupa cel de Al Doilea Razboi Mondial. Referindu-se la finantarea bancilor in vreme de criza, seful BNR mentiona ca institutiile trebuie sa aiba planuri de urgenta pentru situatii speciale, insa, oricum, ele pot apela si la Banca Nationala, ca imprumutator de ultima instanta. „Prin lege suntem, deci, obligati, daca apare vreo problema de lichiditate in sistem, sa asiguram lichiditatea necesara”, sustinea Isarescu in 14 octombrie 2014. Analistul Florin Citu considera insa ca BNR nu s-a achitat de aceasta obligatie.

Datele publicate de BNR arata ca piata interbancara a avut deficit de lichiditate incepand cu luna octombrie 2008, exact luna in care Isarescu spunea in Parlament ca piata internbancara are excedent. Florin Citu afirma pe blogul sau ca deficitul de lichiditate s-a accentuat pe tot parcursul anului 2009, iar BNR a oferit injectii de lichiditate in octombrie 2008 si aprilie 2009, la costuri egale cu dobanda de politica monetara. In lipsa altor injectii de lichiditate, sistemul bancar a trebuit sa se imprumute de la BNR, in schimbul obligatiunilor de stat, la o dobanda mult mai mare decat daca BNR ar fi injectat lichiditate. Catu sustine ca acest comportament al BNR a dus la cresterea dobanzilor doar prin faptul ca banca centrala a refuzat sa injecteze lichiditate, desi era obligata prin lege. „BNR se pare ca nu a respectat legea si nu a respectat ce a promis in Parlamentul Romaniei. Ar fi interesant sa vedem o comisie care sa investigheze deciziile din acel moment. In al doilea rand, avem mai multe dovezi care arata ca recesiunea din 2009 si criza care a urmat in Romania are cauze monetare”, a mai spus  Citu, plasand „pisica” recesiunii in curtea BNR.

Incet, incet, ies la iveala carentele monedei otravite ....euro

Trei bănci greceşti prezente şi pe piaţa din România, National Bank of Greece (NBG), Eurobank şi Piraeus Bank, nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană însă numai primele două vor trebui să strângă noi fonduri pentru a acoperi un deficit de capital de 2,960 miliarde de euro, transmite EFE. Potrivit rezultatelor testelor de stres, Eurobank (a treia mare bancă din Grecia) are un deficit de capital de 1,760 miliarde de euro în timp ce NBG (prima bancă din Grecia) are de acoperit un deficit de capital de 930 milioane de euro.  BCE a testat patru bănci din Grecia însă doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele referitoare la menţinerea un capital core Tier 1 de cel puţin 8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5% potrivit unui scenariu advers. Potrivit testelor BCE, Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers.   În ceea ce priveşte Piraeus Bank, a doua mare bancă din Grecia, aceasta a îndeplinit cerinţele de capital în cazul scenariului de bază cu un nivel de capital core Tier 1 de 9,03%, dar nu şi cele referitoare la scenariul advers cu un nivel de capital core Tier 1 de 4,39%.    Alături de NBG, Eurobank şi Piraeus Bank, pe lista băncilor din zona euro care au operaţiuni în România şi au picat testele de stres se mai regăsesc Volksbanken (865 milioane de euro), Veneto Banca, Banco Comercial Portugues - BCP (1,15 miliarde de euro) şi Bank Of Cyprus.   Băncile care au un deficit de capital trebuie să spună în următoarele două săptămâni cum intenţionează să acopere acest deficit. Ulterior vor avea la dispoziţie nouă luni pentru a acoperit deficitul de capital.

Europa si nu numai sufera de tumoare maligna, iar Draghi si acolitii lui o trateaza cu antiinflamatoare. "Organul" finaciar-bancar bolnav, pentru ca nu poate fi extirpat, ar trbui tratat cu chimioterapie sau radioterapie pana nu contamineaza intreg "organismulreședintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, le-a cerut vineri liderilor țărilor din zona euro să "facă un efort comun" pentru a evita o reintrare în criză și a avertizat că nu se pot limita la a aștepta efectul politicilor întreprinse de alții, informează agenția EFE. În cadrul Reuniunii șefilor de Stat și de Guvern din zona euro, ce a avut loc vineri, la Bruxelles, Draghi a reamintit că partenerii din zona euro se află într-un "punct critic", cu o notabilă încetinire a economiei și o inflație scăzută persistentă, potrivit unor surse din BCE. Președintele BCE nu a menționat posibilitatea ca zona euro să intre în deflație, au precizat sursele citate. Draghi a subliniat că cele 18 state membre trebuie să facă "un efort comun" și să se pună de acord asupra unor politici concrete în cadrul dezbaterilor, care au loc de luni de zile, privind necesitatea continuării reformelor și stimulării investițiilor. "Nu este momentul să-i întrebați pe alții ce pot face pentru voi", ci de a face "un efort comun", le-a spus Draghi liderilor prezenți. În diferite ocazii, BCE a avertizat statele membre că nu se pot limita la a aștepta efectele politicilor monetare expansive demarate de Banca Centrală Europeană, și că acestea trebuie combinate cu reforme structurale, pentru a stimula creșterea. Președintele BCE a insistat asupra acestui subiect și a cerut să se mențină reformele, semnalând totodată că acele țări care trebuie să-și reducă deficitul public, pentru a-l aduce sub limita europeană de 3% din PIB, ca de exemplu Franța, să continue să depună eforturi în acest sens. De asemenea, a transmis un mesaj acelor țări care au "spațiu fiscal", să demareze politici de stimulare a cererii și a dat asigurări că "trebuie să ia serios în considerare" adoptarea unor măsuri în acest sens. Draghi le-a mai cerut membrilor zonei euro ca, înaintea Reuniunii liderilor europeni din decembrie, să pregătească un calendar mai detaliat privind aplicarea reformelor.

Dacă Uniunea Europeană vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Ungaria ar trebui să ia în considerare ieşirea treptată din Uniune, iar dacă Bruxellesul îi spune unei ţări cum ar trebui să se guverneze, atunci se aseamănă cu Moscova înainte de schimbarea regimului, a declarat Laszlo Kover, preşedintele parlamentului maghiar şi membru al partidului de guvernământ Fidesz.

Însă Kover şi-a descris scenariul drept unul de „coşmar” şi a precizat că are îndoieli că acesta va deveni realitate, potrivit origo.hu. El a spus, de asemenea, că nu UE şi NATO sunt problema, ci mai degrabă faptul că „lumea euro-atlantică este zdruncinată din punct de vedere moral”. Kover consideră că de la căderea comunismului guvernele şi liderii financiari din unele ţări vestice cred că pot face tot ceea ce vor. Discursul a atras imediat tirul opoziţiei politice. Un parlamentar i-a cerut premierului Viktor Orbán să-l „disciplineze” pe Kover deoarece opiniile sale lezează interesele internaţionale ale tuturor ungurilor . Politicianul a spus că a venit timpul ca premierul să anunţe dacă viitorul Ungariei stă într-o alianţă cu Moscova sau într-una cu Bruxellesul. Partidul Liberal a catalogat declaraţiile lui Kover ca fiind „o greşeală serioasă”, mai ales după ce SUA au sancţionat şase oficiali maghiari prin interdicţii de călătorie.

 

 

 

 

 

Un număr de 25 de bănci nu au trecut testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit unui proiect de comunicat al instituţiei referitor la rezultatele finale ale evaluărilor care vor fi anunţate mâine, obţinut de Bloomberg.
Între băncile analizate, 105 bănci au trecut evaluarea, iar dintre cele care nu au reuşit să facă acest lucru, 10 au nevoie de capital suplimentar, potrivit unei persoane aproapiate situaţiei, citate de Bloomberg. Situaţia s-ar putea încă schimba, întrucât negocierile continuă înainte de anunţarea rezultatelor finale, pe 26 octombrie, a precizat sursa citată de Bloomberg. "BCE nu poate comenta în legătură cu rezultatele evaluării. Orice concluzii trase înainte de anunţarea rezultatului final ar fi extrem de speculative", a avertizat BCE într-un comunicat. Potrivit analiştilor de la Berenberg care sunt citaţi de CNBC, se previzionează 10-14 bănci care nu vor trece de testele de stres, "bănci nelistate din Germania, cele italiene mai mici, portugheze, din Grecia şi băncile est europene" fiind cele mai expuse la riscuri având în vedere locaţia lor. Băncile cele mai frecvent menţionate ca fiind în pericol includ banca irlandeză Permanent TSB şi banca austriacă Volksbank, ambele fiind deja salvate prin bail out de către guverne.
HSH Nordbank, parte a băncii germane Landesbank care are o afacere mare de livrări, este în pericol dacă vor fi depreciate activele sale de livrări. Portofoliile de creditare imobiliară a unor bănci olandeze ar putea fi, de asemenea, puse în pericol, potrivit unui analist de credit din partea Lloyds. Banco Popular Espanol din Spania, Commerzbank din Germania şi Unicredit, cea mai mare bancă din Italia după active, sunt într-o postură dificilă, deşi opinia este împărţită dacă acestea vor trece cu bine testele de stres. Commerzbank şi Unicredit şi-au vândut din activele mai riscante în acest an, înaintea testelor.

Vladimir Putin a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev. "Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin. Rusia a sistat, din iunie, livrările de gaze către Ucraina, în contextul în care Kievul refuză să achite gazul la tarifele impuse de Gazprom, Kievul acumulând restanţe de 5,3 miliarde de dolari. Comisia Europeană a admis că există riscul unor întreruperi de scurtă durată a gazelor în această iarnă, precizând că problemele pot fi depăşite dacă statele membre UE cooperează mai strâns în domeniul energetic. Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar de 2 miliarde euro pentru plata gazelor ruseşti.

Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat marţi Comisia Europeană. Această cerere trebuie să fie analizată în timpul consultărilor cu FMI şi autorităţile ucrainene, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei, Simon O'Connor, în timp ce la Bruxelles continuă o întâlnire UE-Ucraina-Rusia, pentru garantarea aprovizionării Ucrainei şi Europei cu gaze, în timpul iernii.

"Comisia va face o propunere Parlamentului European şi Consiliului, în baza acestei analize, şi rămâne angajată în susţinerea Ucrainei", a spus O'Connor. Autorităţile de la Kiev şi Moscova discută, cu ajutorul UE, un acord interimar care prevede plata de către Ucraina a unor facturi restante de 3,1 miliarde de dolari grupului rus Gazprom, din care 2 miliarde de dolari înainte de sfârşitul lunii octombrie. La negocieri participă comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, ministrul rus al Energiei Alexandr Novak şi omologul ucrainean Iuri Prodan. Pentru a facilita acordul, preşedinţii celor două state, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, au cerut vineri UE să ajute Kievul să depăşească dificultăţile financiare. Uniunea Europeană şi FMI au aprobat deja Ucrainei o finanţare de 17 miliarde de euro, din care 11 miliarde de euro din partea UE.