Dacă Uniunea Europeană vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Ungaria ar trebui să ia în considerare ieşirea treptată din Uniune, iar dacă Bruxellesul îi spune unei ţări cum ar trebui să se guverneze, atunci se aseamănă cu Moscova înainte de schimbarea regimului, a declarat Laszlo Kover, preşedintele parlamentului maghiar şi membru al partidului de guvernământ Fidesz.

Însă Kover şi-a descris scenariul drept unul de „coşmar” şi a precizat că are îndoieli că acesta va deveni realitate, potrivit origo.hu. El a spus, de asemenea, că nu UE şi NATO sunt problema, ci mai degrabă faptul că „lumea euro-atlantică este zdruncinată din punct de vedere moral”. Kover consideră că de la căderea comunismului guvernele şi liderii financiari din unele ţări vestice cred că pot face tot ceea ce vor. Discursul a atras imediat tirul opoziţiei politice. Un parlamentar i-a cerut premierului Viktor Orbán să-l „disciplineze” pe Kover deoarece opiniile sale lezează interesele internaţionale ale tuturor ungurilor . Politicianul a spus că a venit timpul ca premierul să anunţe dacă viitorul Ungariei stă într-o alianţă cu Moscova sau într-una cu Bruxellesul. Partidul Liberal a catalogat declaraţiile lui Kover ca fiind „o greşeală serioasă”, mai ales după ce SUA au sancţionat şase oficiali maghiari prin interdicţii de călătorie.

 

 

 

 

 

Un număr de 25 de bănci nu au trecut testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană (BCE), potrivit unui proiect de comunicat al instituţiei referitor la rezultatele finale ale evaluărilor care vor fi anunţate mâine, obţinut de Bloomberg.
Între băncile analizate, 105 bănci au trecut evaluarea, iar dintre cele care nu au reuşit să facă acest lucru, 10 au nevoie de capital suplimentar, potrivit unei persoane aproapiate situaţiei, citate de Bloomberg. Situaţia s-ar putea încă schimba, întrucât negocierile continuă înainte de anunţarea rezultatelor finale, pe 26 octombrie, a precizat sursa citată de Bloomberg. "BCE nu poate comenta în legătură cu rezultatele evaluării. Orice concluzii trase înainte de anunţarea rezultatului final ar fi extrem de speculative", a avertizat BCE într-un comunicat. Potrivit analiştilor de la Berenberg care sunt citaţi de CNBC, se previzionează 10-14 bănci care nu vor trece de testele de stres, "bănci nelistate din Germania, cele italiene mai mici, portugheze, din Grecia şi băncile est europene" fiind cele mai expuse la riscuri având în vedere locaţia lor. Băncile cele mai frecvent menţionate ca fiind în pericol includ banca irlandeză Permanent TSB şi banca austriacă Volksbank, ambele fiind deja salvate prin bail out de către guverne.
HSH Nordbank, parte a băncii germane Landesbank care are o afacere mare de livrări, este în pericol dacă vor fi depreciate activele sale de livrări. Portofoliile de creditare imobiliară a unor bănci olandeze ar putea fi, de asemenea, puse în pericol, potrivit unui analist de credit din partea Lloyds. Banco Popular Espanol din Spania, Commerzbank din Germania şi Unicredit, cea mai mare bancă din Italia după active, sunt într-o postură dificilă, deşi opinia este împărţită dacă acestea vor trece cu bine testele de stres. Commerzbank şi Unicredit şi-au vândut din activele mai riscante în acest an, înaintea testelor.

Vladimir Putin a avertizat ţările europene că există "riscuri majore" privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev. "Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor" prin Ucraina, a declarat Putin într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. "Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras", a avertizat Putin. Rusia a sistat, din iunie, livrările de gaze către Ucraina, în contextul în care Kievul refuză să achite gazul la tarifele impuse de Gazprom, Kievul acumulând restanţe de 5,3 miliarde de dolari. Comisia Europeană a admis că există riscul unor întreruperi de scurtă durată a gazelor în această iarnă, precizând că problemele pot fi depăşite dacă statele membre UE cooperează mai strâns în domeniul energetic. Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar de 2 miliarde euro pentru plata gazelor ruseşti.

Ucraina a cerut UE un împrumut suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro, sumă cerută de Rusia până la sfârşitul lunii octombrie pentru reluarea livrărilor de gaze suspendate în iunie, a anunţat marţi Comisia Europeană. Această cerere trebuie să fie analizată în timpul consultărilor cu FMI şi autorităţile ucrainene, a precizat un purtător de cuvânt al Comisiei, Simon O'Connor, în timp ce la Bruxelles continuă o întâlnire UE-Ucraina-Rusia, pentru garantarea aprovizionării Ucrainei şi Europei cu gaze, în timpul iernii.

"Comisia va face o propunere Parlamentului European şi Consiliului, în baza acestei analize, şi rămâne angajată în susţinerea Ucrainei", a spus O'Connor. Autorităţile de la Kiev şi Moscova discută, cu ajutorul UE, un acord interimar care prevede plata de către Ucraina a unor facturi restante de 3,1 miliarde de dolari grupului rus Gazprom, din care 2 miliarde de dolari înainte de sfârşitul lunii octombrie. La negocieri participă comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, ministrul rus al Energiei Alexandr Novak şi omologul ucrainean Iuri Prodan. Pentru a facilita acordul, preşedinţii celor două state, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, au cerut vineri UE să ajute Kievul să depăşească dificultăţile financiare. Uniunea Europeană şi FMI au aprobat deja Ucrainei o finanţare de 17 miliarde de euro, din care 11 miliarde de euro din partea UE.

Suprapunerea măsurilor de ajustare fiscală cu un proces necontrolat de retragere a capitalului străin de către bănci ar îngreuna realizarea unei creşteri economice susţinute, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, adăugând că şi ieşirile de 9 miliarde de euro, în 5 ani, au încetinit avansul PIB.

El a arătat că, în privinţa finanţării s-a ajuns la "un capăt al drumului", subsidiarele locale finanţându-se în special de pe piaţa internă. La rândul său, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, spune că Guvernul are ca ţintă să ajungă la o creştere economică pe termen mediu de 5%-6% pe an, prin menţinerea disciplinei fiscale, astfel încât România să recupereze decalajele faţă de alte state europene. Guvernul anticipează un avans economic de 2,5% în acest an, după o creştere de 3,5% în 2013. Fondul Monetar Internaţional estimează un PIB mai mare cu 2,4% în acest an şi cu 2,5% anul viiitor.

Un număr de 25 de bănci din Europa nu au trecut examenele destinate măsurării capacităţii lor de a face faţă unei noi crize economice, având un deficit de capital cumulat de 25 de miliarde de euro, a anunţat duminică Banca Central Europeană (BCE) cu prilejul publicării rezultatelor testelor de stres la care au fost supuse a anunţat principalele 130 de bănci europene, informează Reuters.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Camera Deputaţilor şi "Oameni şi Companii", organizează în data de 28 octombrie 2014, începând cu orele 10:15, la Palatul Parlamentului, Sala Al.I.Cuza, "Topul Naţional al Firmelor Private din România - TOP 2013", potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.
Evenimentul este inclus în campania "Săptămâna europeană a IMM-urilor", ediţia 2014, coordonată de către Direcţia Generală Întreprinderi şi Industrie a Comisiei Europene.
"Topul Naţional al Firmelor Private din România" este un eveniment dedicat mediului de afaceri, asigurând recunoaşterea meritelor întreprinzătorilor şi promovarea întreprinderilor performante, transpunând bunele practici internaţionale în domeniu. Sunt invitaţi să participe prim-ministrul României şi Secretarul General UE al Artizanatului şi a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (UEAPME), Peter Faross. Vor fi premiate cu diplome şi trofee cele mai performante întreprinderi ale anului 2013.
Partenerul principal al evenimentului este Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR).