Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat miercuri că majoritatea membrilor Consiliului său Director, incluzând toate statele membre dar şi mai mulţi acţionari non-UE, a informat echipa managerială de la BERD că, pentru moment, nu va mai putea aproba noi proiecte de investiţii în Federaţia Rusă.  Decizia BERD este o lovitură pentru Rusia, cel mai mare beneficiar de finanţare din partea instituţiei. În primele şase luni ale acestui an, aproximativ 19% din investiţiile BERD au fost realizate în Rusia iar restul de 81% în celelalte 34 de ţări în care BERD are operaţiuni. În prima jumătate a acestui an, BERD a investit o sumă record de 3,6 miliarde de euro în ţările unde are operaţiuni.  BERD a precizat, într-un comunicat de presă, că va continua să-şi gestioneze portofoliul de proiecte existente precum şi relaţia cu clienţii din Rusia. De asemenea, instituţia va continua să aibă un birou în Rusia.  La finele săptămânii trecute, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI) a anunţat şi el că instituţia pe care o conduce nu va mai asigura finanţarea programată pentru proiectele din Rusia, atât în acest an cât şi în următorii ani, în condiţiile în care liderii europeni au decis să extindă sancţiunile împotriva Moscovei.  Reuniţi miercurea trecută la Bruxelles, liderii europeni au decis îngheţarea programelor derulate în Rusia de Banca Europeană de Investiţii şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.  BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanţare. Agerpres

 

'Presa occidentală ştie deja cine este responsabil de prăbuşirea avionului de linie. În mod evident, aceasta este Rusia', scrie cotidianul popular Komsomolskaia Pravda, acuzând Occidentul că trage concluzii pripite înainte ca ancheta să fi început.

'Cei vinovaţi au fost numiţi', titrează la rândul său cotidianul de mare tiraj Moskovski Komsomoleţ, evocând că SUA au minţit deja o dată când l-au acuzat pe (fostul lider irakian) Saddam Hussein că ar deţine arme de distrugere în masă.

'Este greu de spus dacă va fi posibil să distingem adevărul de minciună în această nouă lume minunată a informaţiei', adăugă ziarul citat. La rândul său, Rossiiskaia Gazeta acuză autorităţile de la Kiev pentru refuzul de a coopera cu Moscova.

'Kievul nu se grăbeşte să răspundă celor '10 întrebări' cu privire la Boeing', scrie acesta, referindu-se la seria de zece întrebări formulate la sfârşitul săptămânii trecute de Ministerul rus al Apărării şi adresate autorităţilor ucrainene pentru a face lumină în cazul catastrofei aeriene. 'Dezastru este nu doar în cer, ci şi în relaţiile dintre Rusia şi Occident', estimează cotidianul Nezavissimaia Gazeta. 'Fragmente ale Boeing-ului pe cale să cadă în Rusia', titrează cotidianul economic Kommersant, estimând că rezultatele anchetei vor influenţa major viitorul relaţiilor dintre Moscova şi Occident. 'Dacă ancheta va stabili responsabilitatea Rusiei în catastrofă, Moscova va fi din nou percepută de Occident ca Imperiul Răului', estimează expertul Aleksandr Golţ, citat de Kommersant. 'Rusia ar trebui să înceapă să reconstruiască încrederea în relaţiile sale cu Europa', scrie şi cotidianul de afaceri Vedomosti. 'O mare parte din ceea ce s-a întâmplat este ireversibil, dar iniţiative punctuale şi coerente ar putea duce totuşi la o înţelegere reciprocă', mai adaugă acesta. AGERPRES

MAE a transmis o atenţionare de călătorie în urma anunţului autorităţilor norvegiene că au primit "informaţii credibile dar nespecifice despre ameninţarea cu un posibil atac terorist".
Ministerul recomandă celor ce călătoresc în Norvegia să manifeste prudenţă şi vigilenţă până la ridicarea alertei.
"Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau care călătoresc în Norvegia asupra faptului că la data de 24 iulie 2014 autorităţile norvegiene au anunţat că au primit informaţii credibile dar nespecifice despre ameninţarea cu un posibil atac terorist în Norvegia. Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care călătoresc în această ţară să manifeste prudenţă şi vigilenţă până la ridicarea alertei", se arată în comunicatul MAE.
 Norvegia a anunţat joi că a luat măsuri de securitate excepţionale după ce a primit informaţii în legătură cu un posibil "atac terorist" iminent pe teritoriul său, plănuit de militanţi care au luptat în Siria, relatează AFP.
 Serviciul de informaţii interne (PST) "a primit recent date potrivit cărora un grup extremist din Siria ar intenţiona să comită un act terorist în Norvegia", a declarat şeful PST, Benedicte Bjoernland. "Avem, de asemenea, informaţii care arată că un eventual atac terorist împotriva Norvegiei este planificat să aibă loc în curând, presupunem că în câteva zile", a adăugat Bjoernland.

La nivelul Uniunii Europene, între 2009 şi 2013, numărul neregulilor în cheltuirea fondurilor europene a crescut cu 22%, în timp ce valoarea fondurilor afectate de fraudă s-a majorat cu 48%, arată raportul PIF. Fraudele vizând bugetul UE care au fost identificate de autorităţile naţionale au scăzut uşor în 2013 faţă de 2012, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind protejarea intereselor financiare (raportul PIF). În ceea ce priveşte cheltuielile, au fost afectate de fraudă 248 de milioane de euro din fondurile UE, ceea ce reprezintă 0,19% din bugetul pentru cheltuieli. Comparativ cu anul precedent (315 milioane de euro) s-a înregistrat o scădere de aproximativ 21%. În ceea ce priveşte veniturile, fraudele suspectate sau confirmate s-au ridicat la 61 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 0,29% din resursele proprii tradiţionale colectate pentru anul 2013. Comparativ cu anul precedent (77,6 milioane de euro), s-a înregistrat de asemenea o scădere de 21%. Deşi impactul financiar global al fraudelor vizând fondurile UE a scăzut anul trecut, numărul cazurilor raportate în ceea ce priveşte cheltuielile UE a crescut în comparaţie cu anul precedent. Această scădere poate fi rezultatul unor măsuri mai ferme pentru detectarea într-un stadiu incipient, care au condus la reducerea valorii globale a fondurilor afectate, relevă raportul citat. De asemenea, poate indica o mai bună raportare a fraudelor de către unele state membre. La o prima analiza constatam ca România ocupă locul 3 in topul rușinii. Ce nu ne spune presa in schimb: Raportat la numărul de locuitori, România se afla undeva pe locul 6-7. Tarile baltice si Slovenia conduc plutonul indiscutabil!!

YESSSS---- Afara cu incompetentii !!!!

Coaliția guvernamentală din Parlamentul ucrainean s-a desființat, joi, în vederea organizării de alegeri legislative anticipate, lucru ce a atras demisia premierului  Arseni Iaţeniuk.
"Coaliţia parlamentară «Opţiunea europeană» a încetat să mai existe în Parlament", a declarat președintele legislativului, Oleksandr Turcinov, în faţa deputaţilor, relatează Reuters.
Două partide politice ucrainene, Udar (de centru-dreapta), condus de fostul campion mondial la box Vitali Kliciko, și Svoboda (dreapta naționalistă), condus de Oleg Tiagnibok, au anunțat anterior joi retragerea din coaliția aflată la putere la Kiev.
Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a solicitat în mod public organizarea unui scrutin legislativ anticipat.

Creştin-democratul luxemburghez Jean-Claude Juncker a fost confirmat în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene

Jean-Claude Juncker, noul preşedintele al Comisiei Europene şi-a anunţat programul de guvernare în timpul mandatului său, care se va încheia în 2019. Cele mai aşteptate puncte au vizat agenda economică, extinderea Uniunii Europene şi acordul comercial de liber-schimb cu SUA.

Luxemburghezul s-a pronunţat pentru un plan de investiţii în valoare de 300 de miliarde de euro, în cadrul luptei împotriva şomajului. Juncker a pledat pentru investiţii în proiecte de infrastructură, în domeniul reţelelor energetice, infrastructurilor de transport. „Este necesară o reindustrializare a Europei“, a subliniat el.  „Nu vom reuşi acest lucru în detrimentul domeniului social“, a continuat el, adăugând că „economia trebuie să servească omul şi nu invers“ şi că domeniul social este necesar să se afle, de asemenea, în centrul acţiunii europene.

Aşa cum se vehicula pe culoarele instituţilor de la Bruxelles, Juncker a confirmat că nici un stat nu va mai adera la Uniunea Europeană în cei cinci ani ai mandatului său, deşi statele din Balcanii de Vest, precum Serbia, Albani sau Macedonia, au făcut progrese remarcabile în întrunirea standardelor de integrare în spaţiul european. De cealaltă parte, Juncker a anunţat că va pleda pentru  pentru intensificarea eforturilor de cooperare, de asociere şi de parteneriat“ cu ţările din vecinătatea estică, în speţă Ucraina, Moldova şi Georgia.

Jean-Claude Juncker a declarat că Acordul de liber-schimb dintre UE şi Statele Unite, aflat în curs de negociere, „nu va fi încheiat cu orice preţ“ şi a pledat pentru mai multă „transparenţă“ în negocierile dintre Bruxelles şi Washington, în contextul unui scepticism tot mai mare în rândul statelor europene faţă de acest tratat.