Ewald Nowotny, membru în consiliul director al Băncii Centrale Europene (BCE), a cerut astăzi Ungariei să fie atentă la necesităţile economiei sale când va "împovăra" băncile cu o nouă rundă de pierderi, inclusiv subsidiarele creditorilor austrieci, informează Bloomberg.
Nowotny (în acelaşi timp, guvernatorul Băncii Naţionale a Austriei - OeNB) a identificat Ungaria drept una dintre "zonele cu probleme" pentru creditorii austrieci, printre cei mai mari în fostele state comuniste din Europa.  Oficialul austriac a avertizat că această "expunere majoră" a creditorilor, incluzând Erste Group Bank AG, Raiffeisen Bank International AG (RBI) şi UniCredit Bank Austria AG, ar putea face din Ungaria "o problemă mult mai sensibilă" chiar decât Ucraina. "Problemele sunt mai degrabă politice decât economice. Sperăm că Executivul de la Budapesta va înţelege că este în propriul său interes să aibă un sistem bancar solid", a mai spus Nowotny. Acţiunile Erste Group au scăzut astăzi cu 3% la bursa austriacă. Grupul estimează costuri de până la 300 milioane euro după aplicarea noilor reglementări. Săptămâna trecută, Erste avertiza că va înregistra pierderi-record în acest an, de până la 1,6 miliarde euro. La rândul ei, Raiffeisen a evaluat valoarea costurilor rezultate din noua legislaţie la 120-160 milioane euro. Bank Austria (divizia din Europa Centrală şi de Est a UniCredit) calculează încă impactul noii legislaţii, dar se aşteaptă să fie profitabilă în Ungaria anului 2014.  În ciuda acestor condiţii, Nowotny susţine: "Expansiunea băncilor austriece în Europa de Est, în state dintre care cele mai multe au făcut parte din Imperiul Austro-Ungar înainte de Primul Război Mondial, este benefică pe termen lung. Încă mai cred că angajamentul creditorilor austrieci în Europa de Est este o poveste de succes. În toţi aceşti ani, băncile din Austria, per ansamblu, au fost profitabile în Europa Centrală şi de Est, ceea ce nu se poate spune despre alte regiuni de pe glob".
     Creditele în valută acordate de băncile austriece în regiune continuă să se ridice la peste 74 miliarde euro (101 miliarde dolari), dar instituţiile de credit încep să modifice această tendinţă, a explicat recent Ewald Nowotny.
     Pe de altă parte, în această săptămână, Andreas Ittner, adjunctul guvernatorului Nowotny, a dezminţit speculaţiile potrivit cărora ar fi mai bine dacă bănci precum Erste, Raiffeisen Bank International sau Bank Austria (divizie a UniCredit) ar părăsi regiunea.
Oficialul a adăugat: "Nu cred că a sosit momentul pentru majoritatea băncilor să ia în considerare astfel de scenarii; poate doar în puţine ţări. Din contră: în multe ţări, ratele de creştere ar urma să fie mai ridicate decât cele din Europa Occidentală".
Raportul de stabilitate financiară publicat de OeNB transmite că indicele de adecvare a capitalului la principalii trei creditori austrieci se ridică la 11,4%, în timp ce la competitorii europeni rata este de 13,6%, iar la cele active în Europa Centrală şi de Est se cifrează la 12,7%.  Andreas Ittner consideră că Erste Bank pare cea mai expusă dintre băncile austriece la măsurile ce urmează să fie adoptate în Ungaria, deşi susţine că impactul acestora nu va fi atât de sever ca deciziile similare adoptate de Budapesta în 2011.
În decembrie, băncile din Ungaria va trebui să convertească în forinţi creditele ipotecare în valută, a anunţat sâmbătă preşedintele grupului parlamentar al formaţiunii guvernamentale Fidesz, Antal Rogan, adăugând că Guvernul ar putea împărţi cu sectorul financiar costurile acestei operaţiuni.
Parlamentul ungar a adoptat recent un proiect de lege destinat sprijinirii persoanelor care au luat un credit în valută. Banca Centrală estimează că iniţiativa legislativă ar putea provoca sectorului financiar costuri de 600-900 miliarde forinţi (2,6-3,9 miliarde dolari). Legea anulează practica folosirii unor cursuri de schimb diferite pentru eliberarea şi rambursarea creditelor în valută. Băncile vor fi nevoite să recalculeze spread-urile pe baza cursului de schimb al OeNB. În plus, legea declară ilegală creşterea în mod unilateral a dobânzilor şi a comisioanelor din contractele de credit.  Băncile austriece (în special Bank Austria, Erste Group şi RBI) sunt cei mai mari creditori ai fostelor state comuniste din Europa de Est şi au o prezenţă importantă inclusiv în România.(sursa bursa) 

Verificarea telefoanelor mobile de către poliţişti este "în general" neconstituţională, în lipsa unui mandat în acest sens emis de justiţie, în cadrul unei arestări neprevăzute, a stabilit Curtea Supremă americană, motivând că afectează în mod excesiv viaţa privată, informează AFP.

Cei nouă judecători, care în cursul audierii păreau împărţiţi între necesitatea demascării unui suspect şi protecţia vieţii private, au tranşat în unanimitate în favoarea a doi americani care au fost găsiţi vinovaţi de comiterea unor infracţiuni grave cu ajutorul unor elemente compromiţătoare de pe telefoanele mobile ale acestora.

"Telefoanele mobile sunt diferite, atât calitativ, cât şi cantitativ, de celelalte obiecte pe care o persoană arestată le poate avea asupra ei. Telefoanee celulare moderne au o capacitate de stocare imensă şi (...) există în joc mult mai multe interese private în privinţa datelor electronice", scrie preşedintele Înaltei Curţi, John Roberts, în decizia unanimă.

Potrivit acestei lecturi moderne a Constituţiei, Curtea Supremă a apreciat că verificarea telefoanelor mobile "implică în esenţă mai multe interese referitoare la viaţa privată a unui individ decât o scurtă percheziţie corporală" şi necesită, ca atare, un mandat prealabil emis de justiţie.

"Telefoanele mobile pot stoca milioane de pagini de text, mii de imagini şi sute de înregistrări video", se mai arată în decizie. Iar "percheziţia se poate extinde dincolo de documentele şi efectele din imediata apropiere a persoanei arestate", existând posibilitatea consultării datelor stocate pe un server aflat la distanţă, şi-au exprimat ei îngrijorarea.

Două rachete lansate miercuri din Fâşia Gaza au căzut în apropiere de oraşul israelian Dimona (sudul ţării), unde se află o centrală nucleară, a anunţat armata într-un mesaj pe Twitter, transmite AFP.
"Acum câteva minute, terorişti palestinieni din Gaza au tras trei rachete asupra oraşului Dimona. Două au căzut, iar Iron Dome a interceptat-o pe a treia", a precizat armata israeliană, referindu-se la sistemul de apărare antirachetă israelian.
Brigăzile Ezzedin Al-Qassam, aripa militară a Hamas, mişcarea islamistă care controlează Fâşia Gaza, au afirmat într-un comunicat că au "lansat trei rachete M75 asupra Dimona". Aceste rachete au o rază de acţiune de aproximativ 80 de kilometri.

Bulgarii speculează în prezent puternic pe marginea legăturilor dintre criza politică şi cea bancară. Potrivit analistului Stoicev, instabilitatea cronică a Bulgariei e intenţionat creată în vederea menţinerii "sistemului unor dependenţe tenebroase". Şi din perspectiva lui Steve Hanke corupţia e, pentru Bulgaria, călcâiul lui Ahile. E vorba de creditele "rele", care nu se mai rambursează, afirmă doi economişti. Profesorii Nansen Behar şi Crasen Stancev bănuiesc că îndărătul turbulenţelor se ascund anumiţi mari datornici aflaţi în plină tentativă de a-şi "arde" datoriile, speculând declanşaraea unui crash bancar.

Din acest motiv majoritatea oamenilor politici bulgari lansează în prezent apeluri populaţiei, cerându-i să-şi păstreze calmul şi să nu se atingă de banii depuşi în bănci. La o întâlnire de criză la preşedintele statului, Rosen Plevneliev, desfăşurată duminică, toţi liderii politici au insistat că moneda naţională şi sistemul bancar ar fi stabile. La aceiaşi întâlnire s-au fixat şi termenele în vederea dizolvării parlamentului şi derulării alegerilor anticipate.

Conform fostului diplomat şi expert german, Klaus Schrameyer, un bun cunoscător al Bulgariei, mai nimeni în această ţară nu e interesat de o stabilizare a situaţiei. "Toţi vor doar să-şi asigure o felie din cozonacul puterii". Pe moment, în Bulgaria domneşte haosul, a spus Schrameyer, care a riscat şi o predicţie pesimistă, devreme ce a estimat că problemele vor continua şi după alegeri, întrucât oligarhii, fie cei de până acum, fie alţii, vor reveni la cârmă. Până la dizolvarea parlamentului rămâne în funcţie Oleşarski. Ulterior, preşedintele ţării va învesti un guvern de tranziţie.

"Consiliul fiscal apreciază că adoptarea propunerii legislative de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, deşi în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condiţiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (de amploare), reprezentate de majorări/extinderi de bază de impozitare si/sau de reducerea unor cheltuieli", se arată într-un comunicat al Consiliului.... Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

În opinia sursei citate, o reducere de amploare a cotelor legale de CAS, dezirabilă din perspectiva reducerii poverii fiscale pe muncă, poate fi realizată cu impact bugetar neutru în măsura în care se reduc/elimină diferenţele actuale foarte mari de tratament fiscal între diverse forme de venituri (salarii, drepturi de autor, persoane fizice autorizate, microîntreprinderi etc.) care discriminează contribuabilii.

De asemenea, Consiliul fiscal îşi reiterează recomandarea făcută anterior cu privire la alternativa unui angajament ferm pentru o traiectorie multianuală de implementare graduală a unor reduceri de contribuţii sociale, care ar putea fi mai uşor compensate cu măsuri discreţionare echivalente ori eventual, acoperite expost de o îmbunătăţire a gradului de colectare, reflectat în încasări bugetare mai mari (şi implicit în deficite mai mici decât cele programate).... "Un astfel de plan multi-anual ar avea avantajul de a ancora aşteptările agenţilor economici şi, în ipoteza acumulării de credibilitate, ar putea produce efecte favorabile în economie încă înainte de implementarea efectivă a măsurilor", se mai arată în comunicat.

În plus, în opinia Consiliului fiscal, o reducere de CAS ar trebui însoţită în mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contribuţii sociale care să pornească de la principiul tratamentului echitabil
al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistrează şi de formularea şi implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii.

O astfel de strategie trebuie să aibă ca obiectiv creşterea numărului de contribuabili în special prin reducerea muncii "la negru", dar şi o transparentizare totală a cheltuielilor bugetare în ansamblul lor pentru a stimula creşterea conformării voluntare la plata taxelor şi impozitelor.

"Reducerea CAS va avea un impact semnificativ asupra poziţiei financiare a sistemului de pensii publice. În prezent, aceasta este una foarte precară, caracterizată de un deficit structural consistent,
cheltuielile bugetare cu pensiile fiind nesustenabile în raport cu contribuţiile încasate. (...) În anul 2013, deficitul sistemului de pensii publice a fost de 11,7 mld. de lei (1,86% din PIB), iar proiecţiile pentru perioada 2015-2017 au în vedere un deficit situat între 19 şi 21,1 mld de lei în condiţiile materializării reducerii CAS cu 5 pp., respectiv cu circa 7 mld. de lei mai ridicat decât în ipoteza menţinerii cotelor actuale de CAS", menţionează Consiliul Fiscal.

Reforma sistemului de colectare a taxelor apare absolut necesară în contextul actual, caracterizat de o eficienţă scăzută a sistemului de taxe şi impozite, iar Consiliul fiscal apreciază că acest proces are potenţialul de a genera spaţiu fiscal pe termen mediu.

"Totuşi, adoptarea unor decizii legate de eventuale reduceri de taxe sau de majorare a unor cheltuieli în baza potenţialelor creşteri de eficienţă trebuie să aibă loc expost, după ce procesul de reformă se dovedeşte ireversibil şi capabil să genereze rezultate pe termen lung, cu atât mai mult cu cât măsura fiscală propusă este una cu caracter permanent", mai arată Consiliul.

Astfel, Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, apreciind că forma curentă a propunerii nu este de natură să nu afecteze respectarea ţintelor de deficit pe termen mediu.

Guvernul a aprobat în luna iunie proiectul de lege care prevede reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS la angajator de la 1 octombrie. Numărul actual al salariaţilor din România este de aproximativ 4,6 milioane. Proiectul a fost ulterior adoptat de Senat şi Camera Deputaţilor.