Prinţul Charles a vorbit cu pasiune despre „admiraţia profundă” pe care o poartă ţării noastre, „pentru rezistenţa şi spiritul poporului român”, care îşi au rădăcinile în „bogata identitate culturală, religioasă şi etnică ce au făcut ca această ţară să fie unică în Europa”.

„Acestea sunt motivele care au adus România aproape de inima mea, dar, dincolo de asta, am ajuns să iubesc România pentru frumuseţea ei naturală, unică şi nepervertită, pentru peisajele şi comunităţile rurale fascinante”, a spus prinţul, numind frumuseţile României „un tezaur european şi internaţional”.

Membrul casei regale britanice a mărturisit că „speră şi se roagă” ca România să îşi poată păstra aceste comori, dând exemplul Italiei şi Elveţiei ca două ţări care au înţeles că pot fi moderne şi să-şi păstreze valorile rurale în acelaşi timp.

„Românii au multe motive de mândrie”, a mai spus Prinţul Charles în discursul său, „iar această mândrie ar trebui să vă determine să faceţi tot posibilul pentru a vă păstra stilul tradiţional de viaţă şi arhitectura istorică”. Următorul în linie la tronul britanic a dat şi câteva exemple de zone din România care se remarcă prin arhitectura şi peisajele lor: Bucovina, Maramureş, satele din Transilvania, dar şi cele din Oltenia.

„Toate aceste locuri vă definesc ca popor”, a punctat fiul Reginei Elisabeta a II-a, încheind cu o perspectivă din ipostaza de proaspăt bunic: „Fiind acum bunic şi având în vedere afecţiunea mea pentru această ţară şi pentru acest popor, sunt foarte preocupat de viitorul tuturor nepoţilor români şi de moştenirea lor unică din punct de vedere cultural, spiritual, natural”....Prinţul Charles a devenit oaspete regulat al României, vizitând chiar de mai multe ori pe an regiunea Transilvaniei, care îi place foarte mult. El este unul dintre cei mai de marcă promotori ai pădurilor transilvănene, el apărând şi în cadrul deja celebrei miniserii „Wild Carpathia”, lansată în toamna lui 2011 şi difuzată la nivel internaţional de Travel Channel. „Wild Carpathia” are trei părţi, care promovează diverse zone din România, precum Maramureşul, Bucovina, Săpânţa, Munţii Făgăraş şi Valea Zălanului. Ultima parte conţine şi un interviu cu Prinţul Charles.

SPRE DEOSEBIRE DE :

Imigranţii vinovaţi de abuz în sistemul social german ar putea fi expulzaţi pentru o perioadă de până la 5 ani. Acestea sunt prevederile unui nou proiect de lege, care va fi semnat probabil la începutul lunii iunie.
“Germania nu e o uniune socială”, declara cancelara Angela Merkel înainte de alegerile europarlamentare. “Nu dorim să oferim ajutoare de şomaj unor cetăţeni europeni în căutare de locuri de muncă în Germania. Vrem să eliminăm abuzul”, a adăugat şefa executivului de la Berlin.
Controversatul proiect de lege a ajuns pe agenda politică de la Berlin, după ce Curtea Europeană de Justiţie respinsese plângerea unei românce din Leipzig, care a solicitat ajutor social, fără să fi lucrat vreodată pe teritoriul statului german. Dar schimbarea legislativă vine şi pe fondul campaniei “Cine abuzează zboară”, iniţiată recent de Creştin-Socialii din Bavaria (CSU) şi îndreptată în special împotriva aşa-numitei imigraţii a sărăciei din România şi Bulgaria.

Câştigurile băncilor americane au scăzut cu 7,6% în primul trimestru din 2014, din cauza declinului semnificativ al veniturilor din credite imobiliare şi a reducerii profitului din tranzacţionare, transmite Reuters.

Fondul de garantare a depozitelor bancare din SUA (FDIC) a anunţat că industria bancară din Statele Unite a înregistrat un profit de 37,2 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, faţă de 40,3 miliarde de dolari înregistrat în primul trimestru din 2013.

Ratele mai ridicate ale dobânzilor au descurajat consumatorii să refinanţeze ipotecile. Veniturile din vânzarea creditelor ipotecare şi valori mobiliare au scăzut în perioada ianuarie-martie 2014 cu 53,6%, sau patru miliarde de dolari.

'De la majorarea ratelor dobânzilor pe termen lung, în a doua jumătate a lui 2013, veniturile din ipoteci în ultimele trei trimestre au fost aproape la jumătate din nivelul înregistrat în precedentele şase trimestre', a declarat preşedintele FDIC, Martin Gruenberg.

Veniturile industriei bancare au scăzut cu 4%, la 163,7 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, comparativ cu primul trimestru din 2013, iar veniturile din tranzacţionare au înregistrat un declin de 18,3%.

Băncile din SUA au pus deoparte 7,6 miliarde de dolari în primul trimestru din 2014 pentru creditele neperformante, o scădere de 3,3 miliarde de dolari faţă de perioada similară din 2013.

Pe lângă funcţia de asigurarea depozitelor bancare, FDIC are şi rolul de a controla şi reglementa aproape 7.000 de instituţii bancare din SUA.

Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat luni că există riscul confirmării aşteptărilor referitoare la un nivel ultrascăzut al inflaţiei, care să determine amânarea achiziţiilor de către consumatori şi companii, opinie care sugerează că instituţia este pregătită să ia măsuri de relaxare monetară, informează Mediafax.

Comentariile lui Draghi, făcute la o conferinţă a BCE din Sintra, Portugalia, semnalează că oficialii instituţiei analizează o gamă largă de măsuri, de la reducerea dobânzilor şi până la noi împrumuturi către bănci sau achiziţii de active, pentru a preveni ca inflaţia prea scăzută să submineze redresarea economică din zona euro, relatează MarketWatch.

"Trebuie să fim atenţi în mod special la o posibilă spirală negativă, a unei inflaţii scăzute şi a unor aşteptări de inflaţie şi creditare scăzute, în special în ţările cu probleme economice", a afirmat Draghi.

El a avertizat că există riscul de instalare a aşteptărilor pentru un proces dezinflaţionist care să determine populaţia şi companiile să amâne achiziţiile şi investiţiile, într-un ciclu dezinflaţionist clasic.

"Nu suntem resemnaţi să permitem inflaţiei să rămână la un nivel scăzut o perioadă lungă de timp", a spus şeful BCE.

Draghi a declarat după şedinţa de politică monetară de pe 8 mai că oficialii băncii sunt pregătiţi să ia măsuri de relaxare monetară la reuniunea din 5 iunie, dar că aşteaptă mai întâi datele actualizate referitoare la inflaţie şi creştere economică.

Ulterior, şi alţi reprezentanţi ai BCE au adoptat o poziţie similară, astfel încât reducerea dobânzilor pare hotărâtă, în opinia analiştilor de pe pieţele financiare.

În luna aprilie, inflaţia din zona euro a fost de 0,7%, cu mult sub ţinta BCE, de aproape 2%.

Opoziţia conservatoare a fostului premier Boiko Borisov a obţinut o victorie detaşată în alegerile europene de duminică, în Bulgaria, potrivit rezultatelor oficiale aproape definitive, relatează AFP, informează Mediafax.

Partidul GERB, care reclamă alegeri legislative anticipate, obţine 30,47% din voturi, socialiştii 19,05%, iar liberalii din cadrul partidului minorităţii turce MDL 17,14%, la numărarea a 97,5% din buletinele de vot.

Bulgaria va trimite la Strasbourg 17 deputaţi. GERB urmează să obţină unul-două mandate în plus faţă de alegerile pentru actualul Legislativ european.

Partidul PSB al lui Serghei Stanişev, preşedintele Partidului Socialist European, va obţine patru mandate, ca în 2009. Însă rezultatul său este interpretat în Bulgaria ca o înfrângere dură, PSB susţinând Guvernul minoritar al tehnocratului Plamen Oreşarski.

Un nou partid populist, care se defineşte ca fiind "de centru", intitulat "Bulgaria fără cenzură" (BBC), se clasează al patrulea, cu 10,64% şi obţine două mandate. Formaţiunea nu a anunţat încă la ce familie politică se va afilia.

Ultranaţionaliştii eurosceptici din cadrul Ataka, care şi-au bazat campania pe susţinerea politicii ruse în Ucraina, au obţinut doar 1,89% din voturile exprimate şi nu vor intra în Parlamentul European (PE).

Nivelul prezenţei la urne a fost de 35%, mai mic decât în 2009 (37,73%).

Victoria GERB în alegerile europene va pune în dificultate Guvernul minoritar susţinut de către socialişti şi MDL. Executivul a fost supus unei puternice presiuni din partea străzii pentru a demisiona, în urmă cu un an, după ce a preluat puterea în mai 2013.

Uniune economică care nu afectează suveranitatea statelor participante

Rusia a semnat joi cu Belarus şi Kazahstan un acord privind crearea unei Uniuni economice eurasiatice, destinate să amplifice integrarea între cele trei foste republici sovietice deja legate în cadrul Uniunii vamale, relatează France Presse.

Documentul a fost semnat la Astana (capitala Kazahstanului) de către preşedinţii rus, Vladimir Putin, belarus, Aleksandr Lukaşenko, şi kazah, Nursultan Nazarbaev.

'Această uniune este economică şi nu afectează suveranitatea statelor participante', a subliniat preşedintele kazah, după ceremonia semnării tratatului de constituire a Uniunii euarasiatice, căruia Kremlinul îi atribuie o importanţă crucială pentru aprofundarea proceselor integraţioniste în spaţiul postsovietic.

Urmând să fie lansată la 1 ianuarie 2015, aceasta urmează să favorizeze o integrare mai strânsă între cele trei state legate deja din 2010 în cadrul unei Uniuni vamale.

Armenia şi Kârgâzstanul, alte două foste republici sovietice, şi-au anunţat intenţia de a adera la această uniune până la sfârşitul anului. În schimb, preşedintele rus a trebuit, în cele din urmă, să accepte neparticiparea Ucrainei, o ţară cu 46 de milioane de locuitori şi cu un real potenţial industrial, care traversează o criză fără precedent de la sfârşitul lunii noiembrie, ca urmare a refuzului preşedintelui Viktor Ianukovici, destituit ulterior, de a semna un acord de asociere cu UE.

 Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a estimat că Ucraina trebuie 'mai devreme sau târziu' să adere la Uniunea economică eurasiatică, instituită joi de Belarus, Kazahstan şi Rusia.'Am pierdut participanţi pe drum, mă gândesc la Ucraina', a spus Lukaşenko într-o alocuţiune susţinută la conferinţa de presă comună, din finalul ceremoniei semnării Tratatului. 'Sunt sigur că, mai devreme sau mai târziu, conducerea ucraineană va înţelege că acesta este destinul său', a spus el, adăugând că dreptul la aderarea la Uniunea eurasiatică 'aparţine poporului ucrainean'.

Noul preşedinte ucrainean, miliardarul prooccidental Petro Poroşenko ales duminică, a declarat că prioritatea sa este intrarea în timp a Ucrainei în Uniunea Europeană, contrar ambiţiilor Moscovei care a încercat la sfârşitul anului 2013 să ademenească Kievul cu avantaje economice dacă va rămâne pe orbita sa şi va adera la Uniunea vamală.AGERPRES

Tezaurul Romaniei: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea sa le aflati
  Prin anii '60-70, cand Ceausescu il intreba pe Brejnev (prin Al. Barladeanu) despre
 Tezaur, rusul raspundea ca nu stie;
  - in anii '90, o carte a lui Grigore Mihail Romascanu ("Tezaurul de la Moscova") aduce prima lumina, prin prezentarea de documente franceze, care dovedeau ca Tezaurul Romaniei era o garantie pt. Romania Mare, deci asta era pretul...;
 - materialul de fata merge mai departe si arata
 destinatia finala a Tezaurului: Paris si Londra! Cum era de asteptat!

 Tezaurul Romaniei: lucruri pe care Bruxelles-ul nu ar vrea sa le aflati
 19 februarie 2014
Un secol de zvonuri peste o tacere de aur: soarta Tezaurului Romaniei este, probabil, unul dintre cel mai bine pastrate secrete ale istoriei secolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii in care curge mult sange decat cerneala. Insa, atat cat a spus cerneala in tratatele de pace din ragazul dintre razboaie, ar fi suficient pentru un cercetator atent ca sa reconstituie traseul aurului, cu totul neasteptat, pe care il veti regasi in cronologia din ancheta pe care am initiat-o.

Studiind problema datoriei istorice a Germaniei fata de Romania de 18 miliarde de euro, am gasit in arhive o conexiune cu totul neasteptata  in alt dosar nerezolvat al istoriei: profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh(1875-1959) scrie in Memoriile sale „DergoldenePflug Lebensernteeine Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti din 7 mai 1918.
Iata, raspunsul poate fi gasit, nu exclusiv la Moscova, ci chiar in inima Europei, la Bruxelles.

Daca ne-am afla intr-un roman de Agatha Christie, poate chiar in „Orient Express”,am exclude din start ipoteza
 ca cele 93.400 kg aur incarcate in vagoane intr-un decor de iarna, ar putea fi, in continuare, la Moscova. Voi demonstra, intr-o serie de articole, care completeaza si duc mai  departe datele prezentate aici, povestea reala a traseului Tezaurului: Rusia – Germania –Franta.

O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca romanii sa o cunoasca.

Problema tezaurului a fost resapata periodic, asemeni unei povesti cu zane, adica fara vreo finalitate concreta, de politicienii Romaniei.
Pentru ca suna bine. Pentru ca 90% dintre romani cred ca  problema tezaurului este importanta. Pentru ca un secret nu este niciodata suficient de bine ascuns daca asupra  subiectului se asterne o tacere absoluta.  Pentru  inceput, iata traseul cronologic al istoriei Tezaurului.

23 noiembrie 1916:
Capitularea Bucurestilor, Capitala Romaniei, in fata trupelor de ocupatie germana.In zilele urmatoare, Statul Major si Comandatura germana au ocupat Hotel Bulevard, Capsa  si Athéné Palace.


12-14 decembrie 1916:
 Tezaurul este incarcat, la Iasi, in vagoane, cu directia
 Moscova. Transportul viza exclusiv aurul Romaniei (o cantitate de 93.400kg aur) detinut sub forma de lingouri, monede diverse si  bijuterii.Porneste catre Moscova al doilea transport cu valorile Bancii Nationale a Romaniei din care, aur efectiv in valoare de doar 574.000 lei aur (echivalentul a circa 170 de kg aur). In total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, in cele doua transporturi. Au disparut exact 93.540 kg de aur.
Retineti cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regasi, cu o precizie uluitoare, in paienjenisul armistitiilor si tratatelor de pace de dupa Primul Razboi Mondial: transportata de la Moscova la Berlin si apoi in somatia Antantei catre Germania de a restitui „aurul Romaniei sau al Rusiei”.


18 decembrie  1916 (1 ianuarie dupa calendarul Gregorian):

Alexandru Marghiloman scrie, in Notele sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupatie) este urmatorul: ei emit indefinit, pentru a plati soldele si tot restul. Pe masura ce se emite, tezaurul acopera la Berlin in marci.

 — Eu: „Dar reglementarea cu Romania?”. El (n.r. generalul Petersen, seful delegatiei germane la Bucuresti):
 „Vom vedea la pace”.

Cu alte cuvinte, administratia germana tiparea moneda in Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul Romaniei, pe care Guvernul roman refugiat la Iasi il evacuase din tara.

5 ianuarie 1917: Banca Nationala e pusa sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”, noteaza politicianul roman. Dupa care adauga ca, Banca Nationala a  fost redeschisa a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.

5 martie 1917: O alta ordonanta a administratiei de ocupatie anunta ca Banca Nationala a fost pusa sub sechestru si inchisa pana la noi ordine. „Ordonanta vizeaza faptul ca Tezaurul si majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.

6 martie 1917: Liderul conservator afla continutul imputernicirilor semnate de Col. Hentsch, noul sef de Stat-Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-sechestrii trebuie sa se puna  in posesia Bancii Nationale; sunt autorizati sa exercite toate actiunile pe care Banca le poate exercita si sa dispuie de tot avutul Bancii”(…)

Spiess crede ca germanii vor sa se puna la adapostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iasi” (http://de.scribd.com/doc/207736456/Document-e-1).


Octombrie 1917: Marea Revolutie in Rusia. Comunistii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul si angajamentul Germaniei cu intentia sa incheie Frontul din Est.

13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotararea de a rupe relatiile diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: „Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana”.

3 martie 1918:  Rusia si Germania semneaza Tratatul de la Brest-Litovsk, marcand astfel iesirea Rusiei din primul razboi mondial, ca sa inlature astfel de pe Frontul de Est.

7 mai 1918: Romania semneazaTratatul de Pace de la Bucuresti, un document umilitor,dintre Romania pe de o parte si Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de alta parte. Dincolo de cedarile teritoriale impuse, Romania a cedat controlul activelor Bancii Nationale catre trupele de ocupatie germane.
Din interpretarile asupra acestui tratat rezulta ca Romania ar fi renuntat la Tezaur, o data cu documentele referitoare la acesta aflate in custodia BNR.

Profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie in Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Se pare ca Romania ar fi renuntat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului. (http://de.scribd.com/doc/207736450/Document-e-2).

27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat in continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de razboi si compensari pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea si sechestrarea averii germane in Rusia. Compensarile in aur facute de Rusia in contul Germaniei se efectueaza, conform tratatului, in doua transe: prima de 42.860 kg aur si a doua de 50.676 kg aur. In total: 93.540 kg aur.Sunt singurele transe prevazute concret in tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat sa o trimita catre Berlin (circa 245.500 kg aur) si, totodata cantitatile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.

10 septembrie 1918: se efectueaza primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin

30 septembrie 1918: al doilea transport de 50.676 kg aur ajunge la Berlin (http://de.scribd.com/doc/207736448/Document-e-3).

11 noiembrie 1918: Armistitiul de la Compiegne marcheaza infrangerea Germaniei si anuleaza Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german
  si Tratatul de Pace de la Bucuresti. Conform armistitiului semnat intre Germania, Franta si Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei care au declarat ca-l vor tine in custodie pana la semnarea unui acord de pace. Formularea exacta din armistitiu este: „Restituirea aurului rusesc sau romanesc capturat sau in aflat custodia Germaniei”. Este clar ca textul din armistitiu se refera la cele  93.536kgaur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie (cantitate echivalenta cu cea a Tezaurului Romaniei trimis, spre pastrare, la Moscova). (http://de.scribd.com/doc/207736453/Document-e-4).

5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistitiului din 29 noiembrie, o cantitate formata din doua transe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536kg aur) pornesc, in doua vagoane,  pe linia ferata Mainz – Saarbrücken catre caile ferate controlate de Aliati, pe riscul Guvernului francez. (http://de.scribd.com/doc/207736445/Document-e-5).

ianuarie 1919: In memoriul delegatiei romane de la Conferinta de Pace de la Paris, se arata ca, in ce priveste chestiunea Tezaurului,

 „Poate n-ar fi de dorit sa i se ceara Germaniei, ca o categorie de despagubiri, dar dl. Danielopol considera ca faptul de a face Germania garanta a acestei restituir ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri si asigurarea lor”.


23 iunie 1919: I.I.C.Bratianu se intereseaza intr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim ministru al Frantei), ministrului francez de Finante Klotz si maresalului Foch daca aliatii au primit de la germani vreo cantitate de aur  in contul Romaniei. Raspunsul ministrului francez de finante este negativ. (http://de.scribd.com/doc/128701886/48980343-Tezaurul-Romaniei-de-La-Moscova-de-Andreea-Tutunaru)


28 iunie 1919: se semneaza Tratatul de la Versailles, iar Rusia, desi NU participa la semnare, are conform art. 116 a acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretentii de despagubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodata inapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie,in baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistitiul din noiembrie 1918. (http://de.scribd.com/doc/207736444/Document-e-6).

16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo,Germania recunoaste Rusia sovietica. Totodata Germania renunta conform art. 2 al tratatului la orice pretentie de despagubire impotriva Rusiei (Atentie: pretentii admise la Brest-Litowsk si anulate ulterior de Aliati) cu conditia ca nici Rusia sa nu despagubeasca tari terte pentru  confiscarile si nationalizarile pe urma revolutiei din Rusia.Reamintim ca, initial, Romania a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat initial la Moscova in urma sechestrarii acestuia de catre regimul instaurat deLenin.

Dupa ce tot Germania ar fi trebuit conform tratatelor in vigoare(Tratatul de la Versailles) sa despagubeasca Rusia cu aurul 93.540 kg aur primit dupa Brest-Litowsk, tot Germania indirect renunta conditionat la pretentii de despagubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de catre Rusia tarista si bolsevica. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din Rusia erau germane, firesc ca Rusia nu ar fi intentionat sa ne restituie tezaurul si sa se oblige din nou la plata fata de Germania cu sumele fabuloase stabilite la Brest-Litowsk .

Mai multi delegati ai statelor participante, printre care si  Bratianu, condamna acest tratat pentru ca favorizeaza Rusia.
A platit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germana cu aurul  romanesc? (http://de.scribd.com/doc/207736443/Document-e-7)

Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Maresalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai inversunati adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, pana la Odessa, insa nu scoate nici un cuvant despre restituirea Tezaurului de catre Moscova.


1956: Rusia a trimis catre autoritatile comuniste din Romania, aproximativ 33 kg aur, singura cantitate de aur returnata vreodata din Tezaurul care a luat drumul Moscovei in decembrie 1916. Si, cel mai probabil, singura care mai era depozitata, la acea, data, la Moscova. Daca scadem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns initial la Moscova, in cele doua transporturi, obtinem exact cele 93.540 kg aur care au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantitatii stipulate in Acordul financiar germano-rus si cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania catre Franta, conform documentelor aferente armistitiului de la Compiegne.

ASADAR, AURUL ROMANIEI SE AFLA IN GERMANIA!!!

Nu intamplator la data de 02 octombrie 2012  Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei hotaraste: Romania
NU va primi Tezaurul inapoi de la Rusia! Ei stiu de ce!!
Hotărârea Consiliului Europei: România NU va primi TEZAURUL înapoi de la Rusia!