Datele preliminare privind creşterea economică din Europa au venit ca un duş rece pentru autorităţile continentale, care nu şi-au îngăduit niciun fel de pauză în a lăuda progresele şi proclama ieşirea din criză. Suprize mari s-au înregistrat pentru flancul sudic al zonei euro, în special Portugalia, Italia şi Franţa, dar şocul cel mare a fost reprezentat de Olanda şi Finlanda, membre permanente, deocamdată, ale aşa-zisului nucleu dur (vezi grafic).

Scăderea trimestrială de 1,4% a economiei Olandei a avut loc pe fondul unui declin cu 32 de mii a numărului locurilor de muncă faţă de trimestrul precedent, după cum arată datele oficiale de la Biroul Central de Statistică. În Finlanda, tendinţa accentuată de scădere a producţiei industriale şi restrângerea pieţelor pentru exporturi indică o recesiune semnificativă în 2014, acesta fiind, probabil, şi motivul pentru care premierul Jyrki Katainen şi-a anunţat demisia cu un an înainte de alegerile generale, pentru a urmări o funcţie europeană. Compania italiană de consultanţă Nomisma a fost laconică în evaluarea sa. "Redresarea a dispărut", au declarat reprezentanţii companiei, conform unui articol al lui Ambrose Evans-Pritchard din The Telegraph. Aici apare şi afirmaţia "creşterea din Spania nu a fost decât un miraj statis¬tic" a lui Simon Tilford, de la Centre for European Reform. Tilford îşi susţine opinia pornind de la valoarea suspectă a deflatorului PIB, care a fost de -0,4% în T1 2014 (n.a. diferenţa dintre creşterea în temeni nominali a PIB-ului şi deflator reprezintă creşterea reală).

Contracţia economiei Portugaliei a fost anunţată în aceeaşi zi în care un articol Bloomberg spunea rămas bun crizei din ţara iberică, pe fondul reluării creditării. Autoarea, Anabela Reis, descrie cum băncile încep să caute clienţii pentru a le oferi noi produse, în condiţiile în care programul internaţional de susţinere financiară, prin care s-au acordat Portugaliei credite de 78 de miliarde de euro, se apropie de final.(sursa, bursa)

Articol excelent - de C.R. - Bursa

Victoria împotriva crizei a fost declarată în urmă cu ceva timp de guvernul de la Londra. Dar este cu adevărat victorie? Dacă răspunsul este afirmativ, de ce pregăteşte guvernul cadrul legal pentru intrarea, fără hotărâre judecătorească, în conturile bancare ale cetăţenilor care sunt acuzaţi că nu îşi plătesc taxele?
Conform unui articol recent din The Telegraph, "cetăţenii inocenţi se pot confrunta cu retragerea directă a banilor din conturile bancare, ca urmare a puterilor draconice asumate de instituţia fiscală", cu toate că parlamentarii din Camera Comunelor şi-au exprimat îngrijorarea faţă de riscul semnificativ de fraudă şi cel al confiscărilor eronate. Estimările guvernamentale arată că noua lege va conduce la suplimentarea veniturilor bugetare cu circa 100 de milioane de lire sterline.
Opoziţia faţă de noua lege, care trebuie să intre în vigoare anul viitor, nu se regăseşte doar la nivelul unor grupuri parlamentare. "Puterea de a confisca bani fără permisiunea unui judecător poate submina un principiu fundamental al legii şi al societăţii noastre democratice", se arată în opiniile experţilor contabili din Anglia, după cum mai scrie The Telegraph.
Autorităţile guvernamentale nu par deloc îngrijorate de efectele noilor măsuri asupra integrităţii unui sistem juridic care s-a dezvoltat pornind de la Magna Carta din 1215, document prin care se urmărea, printre altele, tocmai limitarea arbitrariului în deciziile monarhului.
În condiţiile în care puterile monarhiei actuale sunt limitate, oare încearcă guvernul de la Londra să închidă cercul după aproape 800 de ani şi să revină la domnia arbitrariului în relaţia cu "supuşii"?
Justificarea utilizată de George Osborne, ministrul de finanţe, am întâlnit-o de atâtea ori şi la autorităţile noastre. "Oferim HMRC (n.a. HM Revenue & Customs, autoritatea fiscală din Marea Britanie) puterile moderne de a colecta datoriile din conturile bancare ale celor care pot să plătească, dar au refuzat să o facă, la fel ca în majoritatea ţărilor vestice", a declarat Osborne. Puteri moderne? Din păcate, arbitrariul nu are nimic de a face cu modernitatea, fiind, mai degrabă, o caracteristică a suzeranilor feudali. Scuza folosită de premierul David Cameron a inclus şi o ameninţare prea puţin voalată. "Dacă nu se pot ridica banii din conturi, atunci vom fi nevoiţi să majorăm impozitele", a declarat Cameron conform articolelor din presa britanică.
Dincolo de justificările oficiale, există numeroase semne de întrebare cu privire la aplicarea transparentă şi corectă a noii legi. Frank Haskew, director în cadrul Institute of Chartered Accountants in England & Wales (ICAEW), a declarat în faţa unei comisii parlamentare că legea poate deschide calea unor abuzuri grave, în condiţiile în care bazele de date de la HMRC nu sunt tocmai exacte. "ICAEW a observat, recent, multe cazuri în care HMRC vânează datorii inexistente, inclusiv încercări de confiscare a activelor", a precizat Haskew, conform unui articol din The Telegraph.  Dar ce mai contează mijloacele, când scopul este aşa de nobil? Un purtător de cuvânt al Trezoreriei britanice a declarat că măsura face parte din programul pe termen lung de reducere a datoriei publice, după cum mai scrie The Telegraph. Din păcate, se va dovedi curând că suplimentarea anuală a veniturilor bugetare cu 100 de milioane de lire sterline nu este decât o speranţă deşartă, eclipsată complet de acţiunile celor vizaţi.
Şi chiar dacă planurile guvernamentale funcţionează perfect, cum se va reduce, într-un orizont rezonabil de timp, imensa datorie publică a Marii Britanii? Conform date lor oficiale, aceasta a fost de 1,46 de trilioane GBP în anul calendaristic 2013 (n.a. anul fiscal din Marea Britanie începe în aprilie), după o creştere de peste două ori faţă de 2007, iar ponderea datoriei publice în PIB a fost de 90,6%.
ONS (n.a. Office for National Statistics, institutul oficial de statistică) raportează, însă, şi un indicator suplimentar al datoriei publice, care include sumele alocate pentru salvarea sistemului bancar. Datoria publică totală este, de fapt, de 2,75 trilioane GBP, după o creştere de aproape patru ori faţă de 2007 (vezi grafic), iar ponderea datoriei publice totale nete în PIB a fost de peste 133% la sfârşitul anului trecut.
Aşa-zisa creştere economică a Marii Britanii, derulată pe fondul unei bule imobiliare care îngrijorează Banca Angliei, nu a reuşit să determine o scădere semnificativă a deficitului bugetar, care a fost de 5,8% din PIB în 2013, după o scădere de la 6,1% în anul precedent. După cum se observă, Londra este foarte departe de ţintele din pactul european de stabilitate, iar distanţa nu dă semne de reducere. În opinia consultantul financiar Martin Armstrong, abuzul de putere al guvernului britanic reflectă doar incapacitatea politicienilor de a înţelege funcţionarea mecanismului economic. "Guvernele sunt conduse de avocaţi-politicieni care cred că este suficientă o lege nouă pentru a rezolva problemele", scrie Armstrong pe blogul său, care se mai întreabă, retoric, "de ce ar mai ţine cineva bani într-o bancă din Marea Britanie". "Aceşti oameni au depăşit orice limită şi au scăpat de sub orice control", deoarece "singurul lor obiectiv este supravieţuirea de la o zi la alta", mai scrie Armstrong. Deocamdată, guvernul condus de David Cameron trebuie să menţină iluzia depăşirii permanente a crizei măcar până la alegerile generale din primăvara anului viitor. O eventuală revenire la putere a laburiştilor nu va schimba datele problemei în ceea ce priveşte căutarea unor mijloace tot mai "sofisticate" pentru creşterea veniturilor bugetare. Dar acestea nu vor fi de ajuns, indiferent cât de mult se va strădui Banca Angliei să menţină dobânzile oficiale la minimele istorice, iar realitatea supraîndatorării va lovi necruţător. Iar atunci Magna Carta va fi doar un paragraf uitat din cărţile de istorie. (sursa Bursa - Calin Rechea)

Criza economică, care va dura pînă în 2020, în cele din urmă va remodela harta politică a lumii și va schimba radical echilibrul geopolitic. SUA se vor confrunta cu vremuri grele, iar UE și Ucraina vor înceta să mai existe. O astfel de previziune a făcut celebrul astrolog rus Pavel Globa.  El a menționat că președintele SUA va avea o soartă de neinvidiat, prezisă încă de un astrolog medieval rus. "Încă din 1999 am spus că lumea se va confrunta cu o criză fără precedent, care va începe după venirea celui de-al 44-lea președinte al Statelor Unite", - a spus Globa.  Potrivit acestuia, indicații asupra acestui fapt sînt încă în lucrările din secolul al XVI-lea ale astrologului rus Vasilii Nemcin, care vorbea despre șocurile care vor veni de dincolo de ocean, cînd în țara de peste mări va fi la putere al 44-lea conducător. Nemcin îl numește "omul negru".  "În 1999 eu credeam că "omul negru" este menționat într-un sens alegoric, dar s-a dovedit că "negru" a fost folosit în sens literal. Ca rezultat, am greșit cu cîteva luni, căci criza s-a început cu puțin timp înainte de venirea lui Obama, dar este o eroare permisă", - a spus astrologul.  După cum a menționat astrologul, la general vorbind, " Statele Unite ca principala putere a lumii nu au un mare viitor".  Potrivit lui, un viitor și mai trist așteaptă Uniunea Europeană.  "În locul unei Europe unice vor apărea mai multe asociații. Scandinavia și țările baltice vor forma Uniunea de Nord, care va fi succesoarea Ligii Hanseatice. Franța, Italia și Spania se vor uni în Uniunea Sud-Europeană etc. UE ar putea să rămînă ca formațiune, însă doar pe hîrtie", - a spus Pavel Globa.  În conformitate cu prognoza astrologului, se vor dezintegra și alte alianțe militare și politice. "Blocul NATO nu va ajunge pîna la finalul crizei, inițial consolidîndu-se, dar apoi va înceta să mai existe", - a spus Globa.  Pavel Globa a prezis scindarea Ucrainei în trei părți, spunînd că două dintre ele vor intra în noul Imperiu Rus. "Nu va supraviețui crizei nici Ucraina, care se va dezintegra în trei părți - a spus Globa. – În anul 2014 în Ucraina vor exista două administrații reciproc independente, menținînd în același timp integritatea formală a teritoriului, aproximativ în același format ca și în Republica Moldova. Federația est-ucraineană nu va asculta de Kiev și de facto va deveni parte din Imperiul Rus, iar Crimeea va fi un fel de Cecenia ucraineană".  În conformitate cu prognoza astrologului, 2014 va fi anul în care umanitatea se va apropia de al Treilea război mondial.  "Anul 2014 este periculos, deoarece Uranus este în Berbec, iar această combinație este foarte războinică, - a explicat Pavel Globa. - Mă tem de un război permanent în Orient. Doamne ferește, dacă acest lucru va fi legat cu Iranul, atunci în orice caz, vom obține o adevărată explozie a unui terorism total necontrolat".

Rusia va reacţiona într-o manieră dură la acţiunile şi declaraţiile României în legătură cu incidentul avionului delegaţiei ruse la sfârşitul săptămânii trecute, a declarat luni seara vicepremierul Dmitri Rogozin, în contextul scandalului iscat după ce oficialul rus a acuzat România că a interzis accesul în spaţiul său aerian pentru avionul ce transporta de la Chişinău o delegaţie guvernamentală rusă, informează agenţia oficială de presă din Rusia, ITAR-TASS.

'Ministerul rus de Externe pregăteşte şi se gândeşte la o reacţie, o reacţie care ar trebui să fie dură', a spus Rogozin, în urma unei întâlniri între premierul Dmitri Medvedev şi vicepremierii cabinetului său. În acest context, el a evocat declaraţia premierului Victor Ponta că situaţia ar fi putut degenera, astfel încât să fie necesară intervenţia avioanelor româneşti de vânătoare pentru interceptarea aeronavei în care se afla el.

'După aceasta chiar nu mai avem ce vorbi cu ei', a spus Rogozin, citat de ITAR-TASS. În opinia sa, 'să forţezi aterizarea unui avion la bordul căruia se află mai mulţi membri ai guvernului, folosind avioane de vânătoare, apărarea antiaeriană, este dincolo de glume, dincolo de orice discuţii serioase şi mai puţin serioase'.

'Problema nu constă în securitatea fizică a unei persoane, ci în faptul că se pune la îndoială dreptul cetăţenilor ruşi, din organismele de conducere ale ţării, care reprezintă guvernul Federaţiei Ruse, să traverseze spaţiul aerian în tranzit', a explicat el. Zborul vicepremierului rus înspre şi dinspre Republica Moldova în 8 şi 9 mai a fost însoţit de peripeţii, după ce oficialul rus a declarat că mai întâi Ucraina i-a impus interdicţie de zbor, iar apoi şi România a interzis accesul în spaţiul său aerian pentru avionul care îl transporta.

Statele Unite ale Americii şi-au exprimat luni dezaprobarea, prin vocea purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat, Jen Psaki, faţă de o postare de pe Twitter a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care, după ce a susţinut că România a închis spaţiul aerian pentru avionul său, a avertizat că se va întoarce în România la bordul unui bombardier strategic, relatează agenţia de presă RIA Novosti. O astfel de retorică provocatoare nu este de niciun folos, a declarat reprezentanta Departamentului de Stat.

Pe de altă parte, Rogozin a acuzat serviciile secrete moldovene că i-au confiscat un bagaj cu obiecte personale, în timpul percheziţiei la bordul avionului cu care se întorcea din Transnistria. 'A fost o descindere la bordul avionului, unde nu i-a fost permis să vină nici măcar ambasadorului Rusiei în Moldova şi funcţionarilor consulari. Mi-a fost luat un bagaj personal - lenjerie de corp murdară. Sper că serviciile secrete moldovene o vor spăla şi că o voi primi înapoi', a spus el.  Politicianul rus declarase anterior că listele cu semnături ale populaţiei din Transnistria pentru recunoaşterea independenţei au fost înregistrate ca bagaj personal, acestea fiind de fapt căutate şi au fost confiscate de serviciile de securitate de la Chişinău. Rogozin s-a deplasat la Tiraspol, unde a celebrat ziua victoriei asupra nazismului la 9 mai, în cadrul unei vizite ce nu fusese coordonată cu autorităţile moldovene.

Într-o reuniune cu vicepremierii luni după-amiază, premierul rus Dmitri Medvedev l-a însărcinat pe Rogozin să elaboreze împreună cu MAE măsuri de răspuns în legătură cu respectivul incident, menţionând că Rusia va ţine cont de acest episod în cooperarea sa economică cu Republica Moldova.

Cele mai multe dintre băncile europene au fost afectate de creşterea volumului creditelor neperformante, anul trecut, potrivit unui studiu realizat de agenţia de rating Fitch, preluat de Financial Times. Conform Fitch, volumul creditelor neperformante din Europa a crescut cu 8,1% în 2013, comparativ cu anul anterior, depăşind uşor 1.000 de miliarde euro. Analiza agenţiei de evaluare s-a bazat pe rezultatele financiare ale băncilor pentru anii fiscali încheiaţi în 2012 şi 2013.  "Este o doză de realism", declară, referindu-se la această analiză, Robert Montague, senior analist la ECM, societate de administrare a investiţiilor. În opinia sa, studiul Fitch "reflectă faptul că băncile nu au recunoscut valoarea reală a creditelor neperformante şi a provizioanelor, în special în ţările de la periferia zonei euro, dar nu numai acolo".
Autorităţile de reglementare de la nivel european vor să adopte, înaintea verificării calităţii activelor pe care o va derula anul acesta Banca Centrală Europeană, o clasificare strictă la nivelul sistemului financiar, care încearcă să elimine diferenţele naţionale cu privire la ceea ce constituie un credit "problemă".
În studiul său, Fitch a cuprins o sută de bănci care vor fi analizate şi de Autoritatea Bancară Europeană. Dintre acestea, 29 au fost afectate de creşterea cu peste 20% a volumului creditelor neperformante, anul trecut, în condiţiile în care calitatea activelor lor s-a deteriorat. În cazul unei treimi din instituţiile de credit analizate, nivelul creditelor neperformante s-a menţinut sau a scăzut. "Creşterea creditelor neperformante a fost cauzată, pe de o parte, de trecerea la o clasificare mai conservatoare a creditelor, iar pe de altă parte, de deteriorarea calităţii activelor băncii", a afirmat Michal Bryks, director pentru instituţii financiare în cadrul Fitch.
În pofida creşterii creditelor neperformante, costul finanţării pentru băncile europene a scăzut cu 38% anul trecut, potrivit publicaţiei britanice, care citează indicele financiar iTraxx. Financial Times menţionează că acest declin a continuat şi în 2014.
Analiza Fitch mai notează că rezervele băncilor pentru creditele neperformante au sporit cu 7,5% anul trecut, la 570 miliarde euro. 

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat pregătit să întrerupă livrările de gaze către Europa via Ucraina dacă Kievul nu îşi plăteşte factura, a declarat joi, la Bratislava, premierul slovac, Robert Fico, după întrevederea cu secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
 "L-am informat pe Rasmussen în legătură cu cea mai recentă ameninţare: oprirea livrărilor de gaze via Ucraina. Astăzi (joi), mai multe state membre UE, între care Slovacia, au fost informate de preşedintele Putin că nu vor exista livrări către Europa dacă Ucraina nu îşi plăteşte factura până la 1 iunie", a declarat Fico pentru presă.
La rândul său, Vladimir Putin a declarat joi că Rusia nu a primit nicio "propunere concretă" din partea UE cu privire la plăţile Ucrainei pentru livrările de gaze ruseşti şi a făcut apel la o implicare "mai activă" a Bruxelles-ului. 
Moscova a ameninţat că va întrerupe începând de la 3 iunie aprovizionările către Ucraina dacă aceasta nu va plăti în avans factura pentru iunie, în valoare de 1,66 de miliarde de dolari, existând astfel riscul perturbării livrărilor către UE, aşa cum s-a întâmplat pe vremea "războaielor gazelor", între 2006 şi 2009.