Record neegalat, DE TREI ORI PÂRÂT: PROCUROR, DOCTOR ŞI PREMIER. (urmează probabil şi...preşedinte!?)

Justiţia Pârâtului

Victor Ponta este, la bază, procuror. Un fapt aproape uitat în comentariile la adresa actelor şi declaraţiilor actualului premier.

Indiferent ce funcţie ocupi în viaţă, meseria pentru care te-ai pregătit şi ai practicat-o în tinereţe ar trebui să lase asupra ta o amprentă de neşters. Iliescu a fost la Ape, Băsescu pe mare, Constantinescu la pietre. Niciunul dintre aceşti preşedinţi ai României nu şi-a călcat în picioare breasla odată ajuns în fruntea statului. Iliescu nu s-a dezis de hidrotehnicieni, Băsescu de vaporeni sau Constantinescu de geologi. Dimpotrivă, i-au evocat cu mândrie. Până şi Elena Ceauşescu, la Târgovişte, i-a spus procurorului: „O să te-audă colegii mei, intelectualii...”.

Posibilul preşedinte al României, procurorul Ponta, este un adevărat duşman al propriei meserii. Şi, totodată, un avocat al potenţialilor infractori, la concurenţă cu Paula Iacob. Dl premier a avut grijă întotdeauna să nu se dezică de cei pe care îi cercetează procurorii sau îi condamnă judecătorii – pesediştii de frunte Duicu şi Prioteasa sunt cele mai recente exemple. În schimb, s-a dezis sistematic de colegii lui, procurorii, pe care i-a insultat şi denigrat de câte ori a avut ocazia.

Cum e posibil ca un fost procuror să afirme sus şi tare că şefii CJ Medehinţi şi Dolj, cercetaţi de procurori pentru corupţie, „au probleme doar pentru că sunt din judeţe unde PSD stă foarte bine”? Fără niciun temei, Ponta îşi acuză din start colegii că sunt doar nişte unelte politice antiPSD. Şi dacă judecătorii vor stabili că cei doi martiri olteni sunt vinovaţi, atunci juristul, omul legii, V. Ponta, va spune, cum a mai spus în cazul Năstase, că întreaga Justiţie face aport la Băsescu.

Cum e posibil? – întrebam. Răspunsul e unul singur: V. Ponta nu e procuror, n-a fost niciodată. Locul lui în sistemul judiciar este altul. Nu cel de judecător, grefier sau avocat. În sala de judecată, V. Ponta este Pârâtul. Procuror pârât, doctor pârât, premier pârât.

Nu poţi să nu te întrebi cum ar arăta Justiţia sub preşedintele pârât Ponta.

SUNTEM SATUI DE U.E. - al 4-lea Reich in fapt !

Proteste anti-austeritate organizate la Bruxelles de sindicatele pentru comerț au luat o turnură violentă când manifestanții s-au apropiat de sediul Comisiei Europene și de alte instituții europene. Protestele se desfășoară cu mai mult de o lună înainte de alegerile europarlamentare, unde este de așteptat ca popularii europeni, promotorii austerității, să cunoască o scădere electorală.

Aproximativ 25.000 de oameni, potrivit purtătorului de cuvânt al poliției din Bruxelles, Ilse Van de Keere, au manifestat împotriva austerității și a șomajului. Sindicatele estimau inițial că străzile Bruxellesului vor fi luate cu asalt de 40.000 de persoane.

Protestatarii au aruncat în forțele de ordine cu portocale și saci de gunoi. Poliția a răspuns cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva oamenilor îmbrăcați în portocaliu, potrivit Euronews, televiziunea care a simțit pe pielea ei furia protestatarilor, care au lovit un cameraman al postului paneuropean.

Violențele s-au desfășurat în proximitatea ambasadei SUA din Bruxelles, care a luat unele măsuri de teamă ca protestatarii să nu arunce cu pietre în geamurile clădirii. 

Efecte pentru europarlamentare

• Artizanii mult-contestatei politici de austeritate în Europa sunt popularii. Cele mai tăioase măsuri bugetare din ultimii ani s-au luat cu Jose Manuel Barroso (PPE) la șefia Comisiei Europene, cu Angela Merkel (PPE) de facto la timona Uniunii Europene și cu un aport important al lui Wolfgang Schäuble, ministrul de Finanțe al Germaniei și un apropiat al cancelarului. 

Măsurile de austeritate ar putea rezulta într-un vot de sancțiune împotriva popularilor și o majoritate pentru socialiști în Parlamentul European, prima oară după 25 de ani.  Totuși, sondajele paneuropene realizate până în prezent arată că P&S are un avans ușor în fața PPE, care poate dispărea complet în rezultatele finale ale alegerilor din 25 mai.

• Efectul nepopularității PPE nu va fi însă un scor mare pentru socialiști, ci capital politic și de simpatie pentru partidele de extremă-dreapta. Frontul Național al Franței, condus de Marine La Pen, a confirmat deja trendul ascendent în alegerile municipale de duminică, când a obținut șefia a 11 municipalități. UKIP, formațiunea eurosceptică condusă de Nigel Farage, se pregătește să ocupe și ea un număr fără precedent de scaune în legislativul de la Strasbourg. 

Nici olandezii de la Partidul Libertății nu au o poziție joasă în sondaje, deși cunosc o descreștere electorală după afirmațiile controversate ale liderului Geert Wilders, care le-a promis susținătorilor săi că va reduce numărul de marocani din Olanda.

Noua confirgurație a Parlamentului European este de așteptat să prezinte un număr record de eurosceptici și anti-europeni, care vor forța o implozie a structurii UE.

• Ieșirea pe hârtie din recesiune nu cântărește mare lucru și nu se simte viața de zi cu zi a europenilor. Statistici publicate săptămâna viitoare determinau cifre record ale șomajului în luna ianuarie, aproximatic 26 de milioane de europeni căutând o slujbă. Cele mai îngrijorătoare cifre vizează situația din Grecia și pe cea din Spania.

Zeci de mii de persoane au defilat joi, la apelul sindicatelor, la Madrid şi în aproximativ 50 de oraşe din Spania, cu o zi înainte de desfăşurarea unei manifestaţii europene, la Bruxelles, împotriva austerităţii şi pentru o Europă socială, relatează AFP, citată de Mediafax.  Mii de manifestanţi au defilat la apelul a aproximativ o sută de organizaţii şi al celor două principale sindicate, UGT şi CCOO, în spatele unei pancarte potrivit căreia "politicile de austeritate trebuie să înceteze". "Pentru o Europă mai socială", scria pe pancartă.  Instalaţi la putere la sfârşitul anului 2011, conservatorii Guvernului lui Mariano Rajoy s-au angajat, sub presiunea partenerilor europeni, într-o luptă pentru reducerea deficitului ţării, odată cu anunţarea, în 2012, a unor măsuri de austeritate de 150 de miliarde de euro pe trei ani.  Aceste măsuri prevăd tăieri în bugetele destinate sănătăţii şi educaţiei, creşterea TVA-ului şi chiar îngheţarea salariilor, care, în opinia a numeroase persoane, au cauzat "o pierdere bruscă a puterii de cumpărare", a afirmat Maria Cruz Otero, o pensionară de 67 de ani. "Rajoy, elimină frauda şi corupţia şi Spania îşi va găsi soluţia" pentru a ieşi din criză, scria pe o altă pancartă desfăşurată de manifestanţi. Spania, care a fost nevoită să primească un ajutor european de peste 40 de miliarde de euro pentru băncile sale, a înregistrat o creştere timidă în al treilea trimestru al anului 2013 (+0,2%). Guvernul prevede de-acum creşteri ale PIB-ului cu 1% în 2014 şi 1,5% în 2015, considerate totuşi insuficiente de către numeroşi experţi.  Banca Spaniei anticipează o scădere a ratei şomajului la 25% în 2014, apoi la 23,8% în 2015.  Potrivit unui raport al organizaţiei Caritas publicat la 27 martie, excluziunea socială a afectat 1,5 milioane de gospodării din Spania în 2013, faţă de 900.000 în 2007, înainte ca ţara să plonjeze într-o criză care a dus la o creştere semnificativă a ratei şomajului.

Partidul conservator al premierului Viktor Orban a castigat alegerile legislative de duminica, potrivit sondajelor la iesirea de la urne, transmite AFP.  

Rezultate exit-poll:

Fidesz - 48%

Alianta de stanga - 27%

Partidul de extrema dreapta Jobbik - 18%

Aproximativ 56,7% dintre cei peste opt milioane de alegatori isi exprimasera optiunea politica pana la ora locala 17.30 (18.30, ora Romaniei), in cele 10.000 de sectii de votare, potrivit MTI, citat de Mediafax. 

Cea mai mare prezenta s-a inregistrat in judetul Heves (est), unde au votat 59,1% dintre alegatori, iar cea mai scazuta in Bacs-Kiskun (sud), unde si-au exprimat optiunile 52,6% dintre alegatori.

La Budapesta, prezenta la vot era de 62,08%, potrivit aceleiasi surse. 

Un scrutin intr-un singur tur se desfasoara in Ungaria, in urne fiind introduse doua buletine de vot, si anume unul pentru un candidat din cele 106 circumscriptii, iar celalalt pentru o lista prezentata de un partid, la nivel national, in vederea alegerii a 93 de deputati.

Comisia Europeană solicită restituirea unei sume totale de 318 milioane de euro, reprezentând fonduri din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) cheltuite în mod incorect de 11 state membre. România trebuie să dea înapoi 4,51 milioane de euro.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, din valoarea sumei totale, s-a recuperat deja o parte de la statele membre, astfel că impactul financiar al deciziei va fi de aproximativ 315 milioane de euro. Pentru România impactul corecţiei va fi de 4,24 de milioane de euro. 

Banii revin la bugetul Uniunii Europene deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare.

Corecţiile au fost aplicate pentru nedefinirea anumitor condiţii agricole şi de mediu, pentru controale efectuate în mod parțial și pentru deficiențe ale sistemului de sancțiuni.

 GUVERNUL PONTA SA-SI DEA DEMISIA - CEREM IMPUTAREA PAGUBELOR CREATE ECONOMIEI NATIONALE !!! Sunt pagube de peste un miliard de Euro plus dezastrul din economia privata care a adus prejudicii serioase atit bugetului de stat cit si Romaniei . Au adus prejudicii de peste 1 miliard si bugetului UE ...asta se va vedea peste vre-o citeva luni, cind din nou, Comisia Europeana va cere despagubiri !!! AFARA CU NEAVENITII INCOMPETENTI !

 

Socialista Anne Hidalgo, de 54 de ani, a fost aleasă sâmbătă, în mod oficial, primar al Parisului, după şase zile de la victoria pe care a obţinut-o în alegerile municipale.

Ea a devenit, astfel, prima femeie care conduce Parisul, informează AFP.

Singura candidată, Hidalgo, a fost aleasă de către Consiliul Parisului cu 91 de voturi din 163.

Ea îi succedă astfel în funcţie lui Bertrand Delanoë, a cărui mână dreaptă a fost timp de 13 ani.

Devansată în primul tur, pe 23 martie, de către rivala sa Nathalie Kosciusko-Morizet (dreapta), candidata socialistă, care a fost susţinută de ecologişti şi comunişti, a obţinut în turul doi aproape 53% din voturi la nivelul capitalei, într-un context defavorabil stângii, aflate la putere.