„Comisia Europeană a transmis României un avertisment cu privire la existenţa unei abateri semnificative în 2016 de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu. Consiliul UE a adoptat ulterior o recomandare în care confirmă nevoia ca România să adopte măsurile necesare pentru a se asigura că avansul nominal al cheltuielilor guvernamentale nu va depăşi 3,3% în 2017, ceea ce corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. Pe baza estimărilor de primăvară publicate recent de CE, există riscul unei devieri semnificative de la ajustarea recomandată în 2017.  În 2018, ţinând cont de situaţia sa fiscală, România ar urma să facă ajustări suplimentare pentru a atinge obiectivul său bugetar pe termen mediu, de realizare a unui deficit structural de 1% din PIB. Conform Pactului de Creştere şi Stabilitate, ajustarea se va translata în cerinţa unei rate nominale de creştere a cheltuielilor guvernamentale primare care să nu depăşească 4,3%, care ar corespunde unei ajustări structurale de 0,5% din PIB. În absenţa modificării politicilor, există riscul unei abateri semnificative de la acea cerinţă în 2018. În plus, estimările de primăvară publicate recent de CE previzionează un deficit guvernamental general de 3,5% din PIB şi 3,7% din PIB pentru 2017 şi 2018, peste plafonul de 3% din PIB acceptat în Uniunea Europeană.

Conform unui document UE consultat de Reuters, Brexitul forţează Uniunea Europeană să regândească Uniunea Pieţelor de Capital prin extinderea supervizării şi a accesului la pieţele financiare globale.  UE consideră: "Aceste evoluţii necesită acţiuni mai dure, o supervizare mai eficientă şi asigurări că beneficiile CMU sunt resimţite în întreaga Uniune Europeană. În mod tradiţional, City of London a furnizat lichidităţi şi servicii de risc al managementului pentru restul UE. Ieşirea Marii Britanii de pe piaţa unică europeană întăreşte necesitatea şi urgenţa dezvoltării şi integrării suplimentare şi a Pieţelor de Capital. Este necesară o reconstruire a sistemului financiar şi extinderea accesului la pieţele financiare globale". Anul trecut, comisarul european pentru servicii financiare a anunţat un "plan de acţiune" ce conţine 33 de măsuri şi iniţiative legislative, care vor duce până în 2019 la înfiinţarea Uniunii Pieţelor de Capital (CMU), ce presupune alinierea la reglementări şi costuri a tuturor statelor membre ale UE. Oficialul a prezentat o propunere ce vizează crearea unor produse "simple, transparente şi standardizate'", eligibile pentru atenuarea cerinţelor de capital. Prin focalizarea activelor şi vinderea lor ca titluri de valoare, băncile îşi pot curăţa bilanţurile pentru a acorda noi credite companiilor, ceea ce va sprijini 'crearea de locuri de muncă şi revenirea unei creşteri sustenabile', se arată în planul comisarului european pentru servicii financiare.  Uniunea Europeană vrea să atenueze reglementările privind capitalul impuse băncilor şi companiilor de asigurări după criza financiară mondială, pentru a ajuta pieţele să obţină mai multe fonduri, în vederea revitalizării creşterii economice.  Organismele financiare au salutat planurile privind înfiinţarea Uniunii Pieţelor de Capital, iar Asociaţia Bancherilor Britanici, care reprezintă creditorii din cea mai mare piaţă europeană, a apreciat că este un proiect pragmatic, cu termen limită clar.

Senatorii PSD, ALDE si chiar PNL din Comisia economica si Comisia pentru dezvoltare regională au decis marti sa introduca, intr-un proiect de modificare a OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa, o lunga lista cu societati si regii de stat care trebuie exceptate de la managementul profesionist. Pe lista se afla Tarom, companiile de apa, Regia Autonoma "Monitorul Oficial", Regia Autonoma "Administratia Protocolului de Stat" si mai multe din industria de aparare. Tarom este deja supusa principiilor OUG 109/2011, insa aceste modificari legislative o vor aduce in situatia de a avea management complet politizat. Avand in vedere ca Senatul este prima camera, nu este exclus ca in Camera Deputatilor sa fie incluse si alte companii.

Initiativa legislativa viza, initial, doar Administratia Nationala de Meteorologie, care urma sa fie adaugata la cele doua exceptii prevazute deja in OUG 109/2011: Regia Autonoma "Rasirom" si Compania Nationala "Romtehnica". Practic, ar fi urmat ca numarul exceptiilor sa creasca la trei. Motivul pentru includerea Administratiei Nationale de Meteorologie este ca "desfasoara activitati de interes national si activitati cu specific pentru aparare si securitate nationala, avand ca scop asigurarea protectiei meteorologice a vietii si bunurilor". Initiatorii sunt Daniel Constantin (deputat ALDE), Ioan Munteanu (deputat PSD), Doina Silistru (senator PSD), Constantin- Ciprian Serban (deputat PSD), Alexandru Rotaru (deputat PSD), Ioan Dirzu (deputat PSD), Ioan Stan (senator PSD) si Florica Ica Calota (deputat ALDE).  Punctul de vedere al Guvernului asupra acestei initiative legislative este favorabil, insa acesta se refera la forma initiala a textului.

Diplomaţii UE susţin că Germania, cel mai mare producători auto european, nu vrea ca Bruxelles-ul să aibă atribuţii suplimentare, în pofida Dieselgate.  "Ei nu sunt prea încântaţi de propunerile prin care Comisia Europeană primeşte noi atribuţii", a declarat un diplomat, pentru Reuters.  Reglementarea va fi discutată în data de 29 mai de miniştrii Economiei din UE.  Germania vrea menţinerea sistemului actual, conform căruia producătorii auto sunt cei care plătesc agenţiile care efectuează testarea automobilelor.  O anchetă a Parlamentului European a acuzat guvernele mai multor state membre, printre care Italia, Franţa şi Spania, că au întârziat în mod repetat amânarea unor teste mai stricte privind emisiile poluante, în pofida dovezilor care arată că normele mai relaxate permit ca poluarea să depăşească limitele legale.  Bruxelles-ul este nemulţumit de ceea ce numeşte înţelegeri între guverne şi producătorii auto şi în luna decembrie 2016 a lansat acţiuni în justiţie împotriva Germaniei, Marii Britanii şi altor cinci state membre.  În timp ce statele membre UE discută în continuare propunerea Comisiei, în speranţa că vor ajunge la o poziţie finală până la finele lunii mai, Parlamentul European şi-a exprimat sprijinul pentru proiectul Executivului comunitar. Însă forma finală a actului normativ va fi stabilită în urma negocierilor între entităţile legislative ale UE.

Paris Franta - „Sunt un om de dreapta”, se prezintă Edouard Philippe, noul premier ales de Emmanuel Macron pentru a conduce guvernul Franței. Unii comentatori îl numesc chiar „conservator”.  Pentru a ne lămuri cine este cu adevărat Philippe, să ne amintim un episod din cariera sa de primar la Le Hâvre.  Decembrie 2012. În jur de 8500 de șarlote de ciocolată, care trebuiau puse ca desert pe mesele din 67 de cantine, pentru copiii din grădinițe și școlile primare, au fost aruncate la gunoi din ordinul primarului orașului.  Motivul este halucinant: potrivit rețetei, șarlotele conțineau gelatină de porc, fapt care încălca legea islamică, Sharia, care interzice musulmanilor consumul de carne de porc și derivate. Întâmplarea a stârnit un scandal uriaș, astfel că un site precum cel al televiziunii BFM a fost nevoit să închidă comentariile „ca urmare a derapajelor și a incitărilor la ură”....Anticipez UN DEZASTRU !!!!

Statele Uniunii Europene (UE) au fost de acord cu noile propuneri de reglementare a modului în care sunt testate şi autorizate autovehiculele, în pofida opoziţiei Germaniei, au declarat, pentru Reuters, surse din UE, în ideea evitării repetării scandalului Volkswagen (Dieselgate), se arată într-un document intern al UE, consultat de Reuters.  În luna septembrie 2015, grupul auto german Volkswagen a recunoscut că a manipulat emisiile poluante ale automobilelor echipate cu motoare diesel, ceea ce a determinat Comisia Europeană să propună norme mai stricte pentru testarea autovehiculelor. Printre propunerile Executivului comunitar se numărau obligarea guvernelor să plătească pentru testarea emisiilor în locul producătorilor auto, precum şi autorizarea Bruxelles-ului să amendeze producătorii auto pentru orice încălcări ale normelor, transmite Agerpres.  Conform unui proiect acceptat de statele membre şi consultat de Reuters, Comisia Europeană va putea impune amenzi de până la 30.000 de euro (21.613 dolari) per vehicul producătorilor auto care încalcă normele.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, se va întâlni în următoarele zile cu liderii Franţei, Italiei, Estoniei, Cehiei, Poloniei, Austriei, Bulgariei, Croaţiei, Slovenia, Olandei, Danemarcei şi Suediei. România lipseşte de pe această listă, deşi circa 400.000 de români lucrează în Marea Britanie.  Angela Merkel se va reuni luni cu premierul italian Mateo Renzi şi cu preşedintele francez Francois Hollande pe insula italiană Ventotene, un loc simbol al construcţiei europene. Într-o fostă închisoare de pe această insulă a fost deţinut pe vremea regimului fascist Altiero Spinelli, om politic considerat unul dintre părinţii fondatori ai UE.  Apoi cancelarul german se va deplasa miercuri în capitala Estoniei, Tallinn, joi la Praga şi vineri la Varşovia. Pe lângă întrevederile bilaterale, în capitala Poloniei va participa şi la o reuniune a premierilor ţărilor Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria).

Mai mulţi oficiali de rang înalt din zona euro s-au întâlnit vineri cu Christine Lagarde, cu ocazia reuniunii de la Bari a miniştrilor de Finanţe din G7, pentru a discuta măsurile de reducere a datoriei Greciei promise de Eurogrup în luna mai a anului trecut.  "Vom continua să lucrăm asupra acestui pachet de măsuri destinat reducerii datoriei. Nu există suficientă claritate la acest moment. Partenerii noştri europeni trebuie să fie mai clari cu privire la termenii reducerii datoriei, care constituie un imperativ", a declarat Lagarde cu ocazia reuniunii G7, potrivit Agerpres.  Fondul Monetar Internaţional condiţionează participarea sa la cel de-al treilea plan de asistenţă acordat de creditorii europeni Greciei, de un angajament al europenilor în favoarea reducerii datoriei Greciei, care se apropie de 180% din PIB. În schimb, o serie de guverne din zona euro, în frunte cu Germania, vor ca FMI să se alăture ultimului plan de asistenţă chiar dacă nu sunt de acord că Grecia are nevoie de o reducere a datoriei. În plus, Germania, ţară în care vor avea loc alegeri parlamentare în septembrie, susţine că o decizie cu privire la datoria Greciei ar trebui luată abia în 2018, când expiră actualul acord de asistenţă.
 În schimb, FMI vrea mai multe detalii concrete cu privire la intenţiile europenilor. De exemplu Fondul vrea să ştie cât de mult sunt dispuşi europenii să prelungească maturităţile pentru împrumuturile acordate Greciei, chiar dacă aceasta este doar o măsură posibilă. "Măsurile de reducere a datoriei nu trebuie calibrate până la ultima zecimală sau introduse înainte de sfârşitul programului", dar promisiunile trebuie să fie însoţite de mai multe detalii decât cele prezentate până acum a declarat oficialul FMI. Cu toate acestea, oficialii prezenţi la reuniunea de la Bari susţin că zona euro şi FMI sunt hotărâţi să ajungă la un acord până la data de 22 mai adăugând că discuţiile se poartă într-o manieră constructivă, chiar dacă mai mult multe lucruri de făcut înainte de a ajunge la un acord.