sâmbătă, 28 decembrie 2013

Credeti ca ar trebui să ne aşteptăm la o revoltă populară? În orice caz, ea nu va veni "nici din partea partidelor politice, nici din partea sindicatelor", ci mai degrabă din partea unor persoane obişnuite "care nu s-au gândit vreodată că vor face aşa ceva", comenta recent cotidianul grec Kathimerini, referindu-se la situaţia din Grecia. Acest comentariu ilustrează însă ameninţarea care apasă asupra democraţiilor europene, unde mai multe ţări trăiesc un paradox: indicatorii lor economici incită la optimism, dar şomajul şi sărăcia afectează viaţa zilnică a locuitorilor.
Această "criză după criză" alimentează corporatismul şi populismul, cu câteva luni înaintea alegerilor europene.
Chiar în Franţa, unde nu a fost necesar să se recurgă la un plan de ajutor european, contrar Greciei, Spaniei, Italiei, Irlandei sau Ciprului, creşterea şomajului, planurile sociale şi creşterea impozitelor au generat recent mişcări de contestare spontane şi cu forme multiple. Eforturile preşedintelui François Hollande de a reforma în linişte ţara sunt atacate din toate părţile - unii considerându-le insuficiente (ca agenţia Standard & Poor's care a redus din nou ratingul ţării), iar alţii ca mergând prea departe. Ca urmare a acestei situaţii, popularitatea preşedintelui a scăzut drastic, în timp ce Frontul Naţional al lui Marine Le Pen a crescut în sondaje. În Spania, unde partea cea mai rea a crizei pare să fi trecut odată cu ieşirea, anunţată pentru ianuarie, din planul de ajutor european - la fel ca şi pentru Irlanda - şi cu o reluare timidă a creşterii, şomajul, mai ales în rândul tinerilor, rămâne foarte ridicat.
"O ameliorare? Nu se vede", asigură Manuel Moreno, în vârstă de 34 de ani, care tocmai şi-a pierdut locul de muncă într-o organizaţie umanitară din Madrid.
"După criza din anii '90, a fost nevoie de 15 ani pentru a vedea o ameliorare. Cu această criză, care este şi mai rea, este posibil să nu vedem nimic înainte de 20 sau 25 de ani", se teme el.
De fapt, nu este aşteptată nicio scădere a numărului de şomeri (în prezent mai mult de o persoană din patru active) înainte de 2015 în Spania, potrivit Comisiei Europene, iar 21,6 la sută dintre spanioli riscă să fie afectaţi de sărăcie. O descindere în infern silenţioasă, deoarece mobilizarea în stradă este tot mai slabă.
Descurajarea se simte şi în Grecia, unde la 6 noiembrie, în ziua de grevă generală, sindicatul GSEE din domeniul privat a luat decizia, inedită, de a-şi anula marşul de la Atena, din cauza numărului redus de participanţi.
Cele două mari sindicate din public şi privat sunt desconsiderate pentru că sunt percepute drept "reprezentanţii Pasok", partidul socialist aflat la putere alături de conservatori, analizează politologul Ilias Nikolakopoulos.
Pentru prima dată în ultimii şase ani, Atena prevede o ieşire din recesiune în 2014. Acest rezultat este atribuit creditorilor internaţionali (UE, BCE şi FMI), care au impus Greciei măsuri de austeritate: reducerea salariilor şi pensiilor, creşterea impozitelor. Dar cu un şomaj în creştere cu 27,6 la sută (55 la sută în rândul tinerilor), pentru greci nu se întrevede nicio ameliorare.
"Când datoria a explodat în 2010, nimic nu s-a mişcat timp de un an. Concedieri puţine, plafonarea şi chiar creşterea salariilor! Este acelaşi lucru cu această pretinsă ameliorare economică. Pe când nişte efecte pozitive pentru populaţie?", se întreabă jurnalistul Polydefkis Papadopoulos. "Grecii se adaptează, mai bine decât alţii, dar există riscuri de explozie", potrivit lui.
Guvernul de coaliţie nu are decât patru voturi care îi garantează majoritatea în Parlament. Iar un succes al partidului neonazist Zori Aurii, în creştere în sondaje (la 10 la sută), la alegerile municipale şi europene din primăvară, va destabiliza clasa politică.
În Italia, care ar putea ieşi molcom din recesiune anul viitor, populiştii sunt şi ei în alertă pentru alegerile europene. În particular, mişcarea Cinci Stele a lui Beppe Grillo, din ce în ce mai critic faţă de o Europă acuzată de neputinţă în privinţa imigraţiei şi şomajului.
În ceea ce priveşte Portugalia, constrânsă la sacrificii enorme de troică, ea afişează o creştere economică şi o scădere a şomajului, în orice caz pe hârtie: numeroase persoane rămase fără loc de muncă au renunţat să se mai înregistreze.
În 2014 vor avea loc noi reduceri de salarii pentru funcţionari.
"Se dă o mare bătălie: cea a unei Europe a popoarelor împotriva unei Europe a populismului", a avertizat preşedintele Consiliului italian, Enrico Letta, înaintea alegerilor europene din mai.
"Lupt pentru o Europă care înţelege că se poate muri de austeritate şi că doar linia austerităţii îi va face câştigători pe «Le Pen» (în Franţa) şi pe eurosceptici ca Grillo, la noi".

vineri, 27 decembrie 2013

"Având în vedere recenta declaraţie a comisarului european Viviane Reding despre lupta împotriva corupţiei din România, aş dori să-i reamintesc modul în care şi anul trecut s-a inflamat fără să aibă la dispoziţie toate informaţiile şi modul periculos pentru un oficial european în care a preluat fără ezitare formula fabricată de propaganda lui Traian Băsescu de  lovitură de stat.
Noi, Uniunea Social Liberală, nu favorizăm corupţia, spre deosebire de regimul de dinaintea noastră, care a avut tot sprijinul popularilor europeni şi ale cărui abuzuri nu au stârnit niciun fel de reacţii din partea unor oficiali precum Viviane Reding. Declaraţia de acum a comisarului Reding este una de campanie electorală!.
Guvernul a anunţat deja că toate modificările vor fi discutate inclusiv cu Comisia Europeană, deci doamna comisar Reding nu are de ce să fie îngrijorată. România este un stat de drept, iar lupta împotriva corupţiei va continua.

joi, 26 decembrie 2013

Efectul amânării majorării accizelor la carburanţi va fi analizat după primele trei luni, însă eventualele pierderi la buget nu pot fi reglate decât prin rectificare, care poate fi efectuată numai în semestrul al doilea, rectificare bugetară care, în aceste condiţii, poate fi negativă, a apreciat premierul Ponta.
"O să facem calculele după primele trei luni şi o să vedem dacă este vorba de venituri suplimentare, preşedintele României aprecia că o să avem venituri suplimentare din alte taxe. Dacă se va constata că nu există venituri suplimentare, prima rectificare este în luna iulie şi doar atunci pot fi realocaţi banii", a spus Ponta.
Domnia sa a reiterat că şeful statului a transmis că nu va fi creat un gol de venituri în buget prin amânarea majorării accizelor deşi lui, ca premier, cifrele îi indică exact contrariul.
"Să sperăm că are dânsul dreptate. Eu, pe cifre, mi-a rezultat că se creează, dar preşedintele, care le ştie pe toate mai bine, să sperăm că de data asta a avut dreptate. A fost, însă, o miză strict politică, nu are nicio legătură cu cifrele pentru preşedinte. Dar nu există decât două variante după 1 iulie: ori constatăm încasări suplimentare sau cheltuieli mai mici, ori facem o rectificare negativă", a afirmat Ponta.  Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că sunt necesare măsuri care să compenseze veniturile pierdute de stat prin amânarea creşterii accizei la carburanţi, arată sursele de presă. Astfel, o misiune a Fondului va veni în Capitală, în luna ianuarie, pentru discuţii cu autorităţile, vizând combinarea primelor două evaluări ale acordului stand-by.
     "Pentru a asigura atingerea ţintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB, va fi necesară adoptarea unor măsuri care să compenseze veniturile pierdute în urma amânării cu trei luni a majorării accizei la carburanţi. Autorităţile au cerut discutarea unor astfel de măsuri în luna ianuarie cu echipa FMI, fiind vizată combinarea primelor două evaluări ale programului economic susţinut prin acordul stand-by. O misiune FMI a planificat o vizită la Bucureşti în luna ianuarie", potrivit unei declaraţii de presă transmisă azi de reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, informează sursele de presă. FMI a salutat, de asemenea, promulgarea bugetului de stat pe 2014 de către preşedintele Traian Băsescu, considerată "un pas binevenit".
Ponta, întrebat de unde va acoperi banii pierduţi prin amânarea majorării accizei: "De la Preşedinţie" - Veniturile pierdute prin amânarea creşterii accizei la carburanţi vor fi acoperite din bugetul Administraţiei Prezidenţiale, potrivit premierului Victor Ponta, care argumentează măsura prin faptul că preşedintele Traian Băsescu a afirmat că există bani prin care amânarea accizei să fie compensată. Întrebat cum va acoperi golul de venituri rezultat din amânarea majorării accizei la carburanţi, conform recomandării FMI, premierul a răspuns: "De la Administraţia Prezidenţială, că domnul preşedinte a spus că sunt bani", transmit sursele de presă. Legea bugetului pe 2014 a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial. Premierul Victor Ponta a anunţat că introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi va fi amânată cu trei luni, până la 31 martie 2014.
 

miercuri, 25 decembrie 2013

JOS DIKTATURA NAZISTA DE LA BRUXELLES - Cerem iesirea Romaniei din UE !!!

Comisarul Vivianne Reding are principala responsabilitate pentru oprirea publicaţiei online Presseurop. Acest proiect, început acum patru ani şi jumătate, este blocat de comisarul UE Reding pe motivul lipsei de fonduri . Reding nu a mai dat nicio şansă publicaţiei de a continua activitatea după 20 decembrie 2013 , blocând licitaţia pentru o noua finanţare.Presseurop asigura zilnic apariţia în zece limbi, inclusiv în română, a celor mai interesante articole din presa europeană, fiind cea mai vizualizată platformă media din interiorul UE. La asigurarea recenzării, traducerii şi vizualizării articolelor din circa 200 de titluri din presa europeană au participat din 2009 până acum, o sută de jurnalişti.
Editorialui din ultima ediţie este intitulat "La revedere".
Reding este cunoscută pentru adversitatea pe care o manifestă faţă de părerile critice ale presei, propunând măsuri de reglementare suplimentare în media din Romînia. Comisarul pentru Justiţie şi libertăţi cetăţeneşti refuză de două luni să răspundă întrebărilor pe care JURNALUL NAŢIONAL i le-a adresat într-o scrisoare deschisă.

marți, 24 decembrie 2013

CEREM IESIREA ROMANIEI DIN U.E. - Jos dictatura nazista de la Bruxelles !!!

Articol semnat de Viviane Reding și Olli Rehn, vicepreședinți ai Comisiei EuropeneFinalul unui an este întotdeauna un moment de bilanț. La sfârșitul lui 2013 putem privi în urmă la anul în care UE a început să iasă din recesiune. Încă fragili, dar perfect vizibili, primii „muguri” au început să apară. Este clar că vremurile sunt în continuare grele pentru mulți cetățeni europeni. La intrarea în noul an însă, europenii au mai multe motive să se simtă încrezători și să răsufle ușurați.

Nu cu mult timp în urmă, numeroși erau cei care credeau că pericolul destrămării zonei euro era unul real. De fapt, nu doar că nu vor exista mai puține țări care folosesc moneda euro, ci, de la 1 ianuarie 2014, țărilor din zona euro li se va mai alătura una: Letonia. Ea va deveni astfel a optsprezecea țară care adoptă moneda noastră comună. În urmă cu numai doi ani, Letonia depășea, cu sprijinul unui program UE-FMI, o foarte gravă recesiune. Astăzi, economia sa prezintă cea mai rapidă rată de creștere din UE.
O altă țară care a ieșit mai puternică cunoscut dintr-o perioadă foarte dificilă de ajustare este Irlanda. La 15 decembrie, țara a ieșit din programul de sprijin pe trei ani, după ce a rezolvat în mod decisiv problemele care, în 2008, au cauzat catastrofala prăbușire a sectorului său bancar și a pieței sale imobiliare. În al treilea trimestru al acestui an, crearea de locuri de muncă în Irlanda a atins cel mai rapid ritm din 2007.

Exemplele Letoniei și Irlandei sunt deosebit de semnificative. Ele demonstrează cu tărie că strategia aleasă de Europa pentru depășirea crizei funcționează. În esență, această strategie s-a bazat pe extinderea solidarității în schimbul solidității. Statele membre aflate într-o situație financiară dificilă au primit sprijin din partea celorlalte. Acest sprijin este condiționat de angajamentul ferm al statelor membre care beneficiază de el de a-și remedia dezechilibrele acumulate, de a introduce reforme și de a-și aduce finanțele pe un făgaș durabil.

Procesul a fost și continuă să fie unul foarte dificil pentru mulți cetățeni. Și totuși, existența unui sprijin din partea Europei a făcut ca impactul crizei în țări precum Grecia sau Portugalia să fie mult mai puțin abrupt și dureros decât ar fi fost fără acest sprijin.

Semne încurajatoare există și în alte părți ale Europei. Programul de asistență de care beneficiază Spania se va încheia la 23 ianuarie. Sectorul său bancar este în curs de restructurare, iar o serie de reforme economice importante creează condițiile pentru o redresare durabilă a creșterii și a creării de locuri de muncă.

În sens mai larg, Europa se află, începând din vară, sub semnul redresării economice. Ne așteptăm ca această relansare să capete un ritm mai susținut anul viitor. Cele mai recente cifre în materie de șomaj arată că tendința se inversează și, în mod încurajator, cele mai mari rate de creștere a ocupării forței de muncă din Europa în al treilea trimestru s-au înregistrat în Irlanda și Portugalia.

Profeții declinului s-au înșelat. Este sigur însă că nu trebuie să ne culcăm pe lauri. În mare parte a Europei, șomajul se menține la cote inacceptabil de ridicate.
Există trei răspunsuri la întrebarea cum să ieșim întăriți din criză.

Primul este acela că Europa trebuie să continue reformele structurale
și să creeze astfel condițiile necesare pentru a culege roadele liberului schimb, pentru a spori productivitatea și inovarea, și, prin urmare, pentru a se menține la un nivel ridicat de bunăstare economică și socială.
Al doilea răspuns este că Europa are nevoie de un sistem bancar care să funcționeze bine
și care să îi permită astfel să sprijine investițiile și să finanțeze schimbările structurale necesare. Acum se pun bazele uniunii bancare a Europei. Se va asigura astfel că băncile noastre sunt solide și că ele se află în slujba economiei europene, sprijinind creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
În fine, al treilea răspuns este că politica economică și bugetară la nivel european are nevoie de un cadru robust
. În această toamnă, Comisia a evaluat pentru prima dată proiectele de planuri bugetare pentru 2014 ale țărilor din zona euro – un salt major spre coordonarea politicilor economice. Am beneficiat, de asemenea, de celelalte instrumente care au fost introduse de la începutul crizei pentru coordonarea reformelor economice. Slovenia este un bun exemplu în acest sens: în urmă cu opt luni, Comisia a lansat o avertizare la adresa Sloveniei, conform căreia această țară trebuia urgent să își pună finanțele publice în ordine și să își rezolve problemele din sectorul financiar. În noiembrie am ajuns la concluzia că planul său bugetar pentru 2014 era conform cu normele UE, iar în urma testelor de rezistență la care au fost supuse băncile din Slovenia a reieșit că țara își poate continua procesul de restructurare a sectorului său bancar fără asistență financiară.

Pe scurt, toate eforturile depuse de europeni pentru depășirea crizei sunt răsplătite. Desigur că nu trebuie să ne mulțumim cu atât. Rămân multe de realizat, mai avem de făcut alegeri dificile și va trebui să dăm dovadă de perseverență. Dar, dacă nu ne abatem de la calea reformei, Europa poate spera la o consolidare a procesului de redresare economică începând cu anul viitor.

luni, 23 decembrie 2013

Introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi la carburanţi a fost negociată cu FMI şi Comisia Europeană în luna noiembrie.
Pe 9 decembrie, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul intenţionează să aplice acciza de 7 eurocenţi doar la benzină şi să amâne introducerea acestei taxe la motorină pentru o perioadă de trei luni, interval în care să fie căutate soluţii. Şeful guvernului a adăugat că au avut loc discuţii informale cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene pe această temă, iar ministrul Bugetului, Liviu Voinea a plecat la Bruxelles să negocieze cu Comisia Europeană măsura.  Premierul a adăugat că l-a informat de preşedintele Băsescu şi pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu despre această decizie.
”Domnul Voinea a plecat la Bruxelles cu o anumită misiune din partea mea, de a avea un acord final al CE pentru ca acciza de 7 cenţi să o aplicăm doar la benzină. Vrem să amânăm cu trei luni introducerea accizei astfel încât efectul asupra bunurilor de consum să nu fie imediat, urmând să găsim soluţii dacă putem în continuare doar pentru motorină să avem un regim fiscal special. Nu e nevoie să redeschidem legea bugetului prin recalcularea anumitor parametri de deficit. Putem acoperi cele trei luni, după care la începutul anului vedem care e efectul”, a spus Ponta, adăugând că ”primele semnale sunt că va fi de acord Comisia”.
Premierul a spus că acciza la benzină va fi menţinută. ”Acciza la benzină rămâne, nimeni nu transportă marfa pe benzină”, a arătat el referindu-se la protestele transportatorilor.
Şeful guvernului a comentat totodată că, în ceea ce-l priveşte, nu şi-ar dori deloc introducerea accizei suplimentare la carburanţi. ”Să vă spun cinstit: dacă pot să nu o introduc, n-aş introduce-o deloc”, a spus Ponta.

Republica Moldova care vrea să se unească cu România va fi o fundătură a Uniunii Europene. De această părere este vice-premierul rus, Dmitri Rogozin, într-un interviu pentru postul de radio Eho Moskvî, citată de UNIMEDIA.
„Eu am lucrat patru ani la Bruxelles. Eu îi cunosc pe acești oameni. Politicienii europeni sunt duri și reci. Pentru dânșii România nu este în centrul atenției, ci se află undeva departe la periferie. Iar Republica Moldova care vrea să se unească cu România, îi am în vedere pe liberali, de fapt, niște outsideri, va fi o provincie îndepărtată, o fundătură a Uniunii Europene. Mi-e groază să mă gândesc la așa ceva”, a declarat Dmitri Rogozin.