duminică, 8 decembrie 2013

MINCIUNILE LUI PONTA (Naum de fapt)

NOUA minciuni ale guvernului Ponta:

1. Daca nu este aprobat bugetul, atunci nu vor creste pensiile
Banii pentru pensii vin deja din incasarile realizate in anul 2013. Si din alte surse, cum ar fi imprumuturile interne si cele externe, pe care le contracteaza Guvernul Romaniei.
 
2. Daca nu este aprobat bugetul, nu va creste salariul minim, salariile rezidentilor, etc.
Acelasi comentariu: Banii pentru salarii vin deja din incasarile realizate in anul 2013. Si din alte surse, cum ar fi imprumuturile interne si cele externe, pe care le contracteaza Guvernul Romaniei.
 
3. Aceasta acciza nu va scumpi carburantii intrucat pretul petrolului va scadea la nivel international (Ilie Sarbu – PSD, Victor Ponta, Liviu Voinea)
Cum pot liderii PSD sa isi fundamenteze o decizie fiscala pe un factor international, care nu poate fi controlat de acestia? Pretul petrolului e fluctuant, nu poate fi estimat pentru un an intreg. Astfel, acest argument al pretului petrolului care va scadea e mincinos.
 
4. Pretul petrolului este in scadere in ultima perioada (Ilie Sarbu – PSD)
Daca Ilie Sarbu ar fi intrebat despre cotatia petrolului din acest moment, in mod cert nu ar sti ce sa raspunda. Si nici multi alti parlamentari USL. Pentru informarea acestora, petrolul s-a mai scumpit usor in ultimul timp, situandu-se la circa 95 dolari pe baril in acest moment (la bursa de la New York).
 
5. Presedintele statului Traian Basescu nu are nicio atributie sa se pronunte pe buget (Mihaita Calimente – PNL)
Presedintele poate ataca bugetul pe teme de constitutionalitate. Si nu are limite de atacuri, poate ataca mutari de sume din buget de la un sector la altul.
 
6. Presedintele pune doar bete in roate Guvernului si Parlamentului, parlamentarii vor trebui sa vina de Craciun la serviciu (Mirel Palada, Victor Ponta, etc.)
Acesta este un argument ad hominem. Altfel spus, este un atac la persoana si nu la subiectul discutiei. Mai exact, liderii USL nu s-au referit la subiectul discutiei, ci la persoana presedintelui. In plus, e de preferat ca parlamentarii sa munceasca trei zile in plus pentru a nu scumpi benzina si a face astfel o bucurie romanilor.
 
7. Presedintele Traian Basescu loveste in popor prin opozitia fata de aceasta acciza
Dimpotriva, daca stam sa ne uitam, dincolo de actorii acestei dispute, avem urmatoarele pozitii. O parte sustine scumpirea benzinei, care ne afecteaza mereu si foarte puternic. Iar o alta parte nu doreste aceasta scumpire. Nu trebuie confundata aici simpatia/antipatia fata de o tabara sau alta cu sustinerea sau respingerea unei taxe. O astfel de taxa trebuie respinsa indiferent de cine o sustine. Mai ales daca se pot gasi resurse care sa compenseze usor anularea acestei taxe.
 
8. Nu se pot lua bani de la ministere, acestea fiind deja mai mici ca in anii precedenti
Acest lucru este, din nou, eronat. Fondurile pentru ministerele cheie sunt mai mari fata de anii anteriori, scaderi sunt la Sanatate, Educatie, Cultura, eternele Cenusarese. Dar se pot lua bani de la alte ministere si din alte sectoare bugetare, deja au fost identificate resurse. Se poate face un efort pentru a nu mai impune inca o taxa asupra romanilor, s-ar face si ceva pentru acestia.
 
9. Daca nu este aprobata acciza, pica acordul cu FMI. Sau e suspendat
Acordul cu FMI nu pica si nici nu se suspenda. Acciza la carburanti reprezinta o ‘clauza’ a acestui acord, care poate fi negociata si renegociata, la fel ca orice alta clauza. Mai mult, FMI a declarat in dese randuri ca nu impune nimic, Guvernul alege liber sursele de finantare ale bugetului. Altfel spus, Guvernul poate renunta fara nici o implicatie la aceasta taxa si poate alege sa obtina sumele aferente (care ar fi castigate prin taxa) din alte surse bugetare.(surse de presa)
Din 2010, autorităţile din Riga eliberează permise de şedere străinilor care doresc să investească în economia locală. Mulţi chinezi au achiziţionat astfel bunuri imobiliare care le permit să obţină preţioasa ştampilă pentru Europa, scrie Le Monde, citat de Presseurop.eu.
Letonia, o mică ţară baltică de 2 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene din 2004 şi a spaţiului Schengen din 2007, este oare pe cale să devină o poartă de intrare a chinezilor în Europa? Datorită unei legi asupra imigraţiei, votată în 2010, pot fi atribuite permise de şedere în Letonia, şi deci în UE, străinilor care investesc în economia letonă sau care achiziţionează bunuri imobiliare.
În majoritatea ţărilor europene, câţiva chinezi în plus sau în minus ar fi trecut neobservaţi. Dar Letonia nu este un tărâm de imigraţie. Sutele de chinezi sosiţi din 2010 încoace au iscat multe întrebări, acestea ajungând până în Parlament.
În primele opt luni ale anului 2013, erau în număr de 235, fie 10% din numărul total de străini care au cerut un permis de şedere. În comparaţie cu anul 2013, tranzacţiile imobiliare încheiate de către cetăţeni chinezi pe lângă compania Rent in Riga au crescut de opt ori faţă de 2012. Statisticile acestei companii arată că doar un sfert dintre clienţii săi chinezi au intenţia să trăiască în Letonia. Ceilalţi închiriază apartamentele cumpărate.
Societatea letonă Baltic Cotton Road îşi propune astfel asistenţa chinezilor care doresc să se stabilească în ţara baltică. O spune de altfel clar pe site-ul său: "Cumpăraţi o proprietate în Letonia, primiţi un permis de şedere de cinci ani şi călătoriţi liber în întreaga Europă".

sâmbătă, 7 decembrie 2013

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că băncile din zona euro vor achita, săptămâna viitoare, 7,235 miliarde de euro din împrumuturile pe trei ani acordate de BCE, potrivit Reuters.
BCE a redus, luna aceasta, rata dobânzii la un nivel record de 0,25%, automat fiind redusă şi rata dobânzii pe care trebuie să o achite băncile pentru împrumuturile pe trei ani, precizează sursa citată. Totodată, Banca Centrală Europeană a anunţat că va furniza nelimitat lichidităţi pentru băncile din zona euro, cel puţin până în luna iulie a anului 2015, mai arată agenţia de ştiri.
BCE a demarat, în luna aprilie, a doua operaţiune de refinanţare pe 36 de luni, prin care a acordat împrumuturi în valoare de 530 miliarde de euro unui număr de 800 de bănci din zona euro, pentru a stimula acordarea de credite companiilor şi a reduce costurile de creditare ale guvernelor.
Anterior, la finele lunii decembrie 2011, banca acordase unui număr de 523 de bănci împrumuturi pe trei ani, în valoare de 489 miliarde de euro, la o dobândă de 1%.
Instituţia a decis, săptămâna trecută, să suspende posibilitatea rambursării anticipate a fondurilor de urgenţă pe care le-a acordat băncilor în timpul crizei datoriilor din zona euro. 

vineri, 6 decembrie 2013

O instanţă din Germania a stabilit că toţi cetăţenii români au dreptul la indemnizaţii sociale în conformitate cu principiul nediscriminării între cetăţenii europeni, o decizie ce intervine pe fondul dezbaterii din state precum Marea Britanie, Franţa şi Germania privind accesul la beneficii sociale.
Potrivit presei germane, citată de site-ul de ştiri Sofia Globe, o instanţă din landul german Renania de Nord-Westfalia a decis zilele trecute că toţi imigranţii români au dreptul la indemnizaţii sociale, invocând principiul nediscriminării între cetăţenii europeni. "Imigranţii din cadrul UE care rămân pe teritoriul german şi nu au loc de muncă au dreptul un ajutor social minim", a motivat tribunalul german.
Decizia intervine în contextul în care premierul britanic, David Cameron, a propus o serie măsuri dure împotriva aşa-numitului "turism pentru beneficii sociale", afirmând că imigranţii din cadrul UE nu vor putea să pretindă sprijin din partea contribuabililor pe termen nelimitat.

joi, 5 decembrie 2013

Dacă ar avea înfățișare umană, Europa estică ar fi o fată cu o frumusețe de vis chiar și îmbrăcată in zdrențe, având ochi strălucind de pasiune și dragoste de viață și un zâmbet exprimând bunătatea sufletului, in timp ce vestul Europei ar fi un bătrân hidos, vopsit și fardat, îmbrăcat cu o mantie sclipicioasă de prost gust, având ochi reci și prefăcuți, de tălhar lacom și invidios, și un rictus cinic de om fără suflet care uneltește să-i fure fetei nu numai “fraga buzelor”, ci și zdrențele, momind-o cu mărgele din sticlă.
Altfel spus, Europa estică ar reprezenta renașterea vieții, in timp ce vestul ar fi moartea vie, de multă vreme cu un picior in groapă. Dacă ne-am depărta îndeajuns, vestul ar crăpa in sfârșit, după o lungă și grea suferință a ambelor părți. Nu ne trebuie mărgelele din sticlă, o capcană a vesticilor prin care speră să ne tragă după ei in mormânt, după epuizarea in curând a resurselor neregenerabile pe care vor să le jefuiască din frumoasa Europă estică…
===
Europa vestică ar mai putea fi reprezentată și ca o bătrână cocoșată, care îl roagă pe un tânăr naiv să o adăpostească într-o zi de toamnă ploioasă. El o acoperă cu haina lui și o duce acasă la el, traversând cu ea în brate pe partea cealaltă a unui torent învolburat. Ajunși la adăpost, bătrâna nu numai că nu-i mulțumește tânărului, dar îl alungă cu mătura în ploaie, demascând planul ei lacom și cinic de a-i lua nu numai haina, dar și casa…
Dacă bătrâna coană Europa își continuă cu iresponsabilitate planul de jefuire a resurselor României, de fărâmițare a țării și de alungare cu mătura a proprietarilor de drept, să nu se mire dacă milioane de români și țigani o vor invada, ajutați de prietenii tradiționali ai românilor (chinezii), de vecinii tradiționali ai românilor (turcii), de rudele țiganilor (indienii), având ca suport logistic pe emigranții din toată lumea care, prin munca lor, susțin în prezent populația vestică îmbătrânită…

marți, 3 decembrie 2013

Numarul firmelor care au intrat in insolventa in luna octombrie s-a dublat fata de septembrie, astfel ca in primele zece luni au fost inregistrate 23.543 de cazuri de intrare in incapacitate de plata, cu aproape 8% mai mult decat in aceeasi perioada din 2012, potrivit ONRC.  In primele zece luni ale anului 2012 s-au inregistrat 21.862 firme intrate in insolventa la nivelul intregii tari, arata datele Oficiului National al Registrului Comertului. In luna octombrie au intrat in insolventa 3.323 de firme, mai mult decat dublul celor care au ajuns in imposibilitatea de a-si plati datoriile in luna septembrie (1.536).  Bucuresti si Bihor conduc in topul judetelor cu cele mai multe insolvente in acest an, cu 2.959 (in crestere cu 13,46% fata de 2012), respectiv 1.366 (+25,67%), urmate de Galati cu 1.293 (+37%). Cele mai putine insolvente au fost consemnate in judetul Calarasi - 167 de cazuri si Harghita - 191 de cazuri in acest an. Cele mai multe firme care s-au confruntat cu dificultati financiare sunt in continuare cele din comert, peste 8.296 intrate in insolventa, cu 8,6% mai multe decat anul trecut, dar si cele din constructii - 3.128 (+3), hoteluri si restaurante - 2.667 (-21%) si industria prelucratoare - 2.575 (+5). La sfarsitul lunii octombrie erau active circa un milion de firme.