Sistemul bancar din ţara noastră a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea Băncii Naţionale a României (BNR) şi cedarea de avuţie din partea statului român, iar băncile ce operează la noi au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, "sub atenta supraveghere" a Băncii Centrale, scrie, pe blogul său, Lucian Isar, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în guvernul Ponta. "Una din temele predilecte ale retoricii BNR este aceea că, deşi au ratat propriul obiectiv în 11 din ultimii 12 ani, au gestionat sistemul de stat fără ajutor de la statul român. Fals. Sistemul bancar a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea BNR şi cedarea de avuţie din partea statului român. Băncile ce operează în România au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, sub atenta supraveghere a BNR", spune fostul ministru.  Potrivit lui Isar, "găurile" au fost acoperite prin mai multe canale, unul dintre cele mai transparente fiind acela al titlurilor de stat.  "Toată lumea realizează acum, după 8 ani, că politica monetară şi de credit a generat, declanşat şi agravat criza din România. Cursul de schimb la 3,1, creditare în valută cu mesaje de leu tare, dobânzi la lei extrem de ridicate inclusiv când toate celelalte bănci centrale coborau dobânzile", precizează Isar.  Acesta mai susţine că ascunderea pierderii băncilor de către statul român nu e nouă, iar în cazul Bancorex pierderea a fost acoperită de toţi românii "care făceau plinuţ de benzină, timp de 10 ani". De asemenea, fostul ministru spune că injectarea de bani în sistemul bancar prin canalul titlurilor a fost "orchestrată de BNR" şi achitată de populaţie şi firme prin taxe şi impozite. "BNR a ţinut dobânzile sus în piaţă inclusiv după declararea oficială a crizei în România. Acest «mic» amănunt a afectat negativ economia reală, dar a permis finanţarea datoriei publice la dobânzi ridicate, de care au profitat băncile. Cea mai mare deţinere de titluri o au băncile comerciale, iar ca şi proxy după ajustarea cu dimensiunea bilanţului, cele cu probleme. Mai pe şleau, cu cât mai problematică banca, cu atât mai multe titluri în bilanţ (proporţional)", susţine Lucian Isar.

Miniştrii de externe german şi francez, Frank-Walter Steinmeier şi respectiv Jean-Marc Ayrault, au redactat un document de nouă pagini intitulat "O Europă puternică într-o lume a incertitudinilor", în care propun politici europene comune privind securitatea, migraţia şi întărirea convergenţei economice, informează Reuters. Televiziunea poloneză TVP - postul de stat - a făcut public documentul pe care Frank-Walter Steinmeier urmează să îl prezinte la Praga reprezentanţilor ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Polonia Cehia, Slovacia, Ungaria), potrivit site-ului inliniedreapta.net. Documentul are 9 pagini şi a fost publicat în întregime, în limba engleză, pe site-ul TVP. Pe scurt, el prevede ca, în urma Brexitului, UE să devină un superstat.   Astfel, ţările membre vor renunţa la armata proprie şi la serviciile speciale, vor adopta un cod penal comun şi un sistem fiscal comun, vor renunţa la valuta proprie (cei care nu au renunţat deja) şi la banca naţională a fiecărui stat.  De asemenea, politica în privinţa imigraţiei şi graniţelor va fi comună, "refugiaţii" urmând să fie distribuiţi ţărilor membre, iar politica internaţională faţă de terţe ţări şi organizaţii internaţionale va fi şi ea comună. Cea mai intersantă parte a documentului o reprezintă viziunea germano-franceză privind securitatea şi politica de apărare în UE.   În acest sens, documentul de poziţie al Franţei şi Germaniei nu menţionează nicăieri NATO, definind în schimb UE drept o "uniune de securitate".  Viziunea de apărare este precedată de o laudă a "negoţului" cu Iranul şi o altă laudă privind un "rezultat" UE în domeniul securităţii - Acordul de la Minsk, notează site-ul inliniedreapta.net. Din document se poate înţelege că tot ce ţine de apărare şi securitate va trebui tratat la nivel european, în cadrul unui Acord european de securitate, iarăşi fără vreo menţionare a NATO sau a vulnerabilităţilor specifice ale unei ţări. 

Cancelarul german Angela Merkel a cerut sâmbătă "negocieri lucide", fără grabă, cu "partenerul apropiat" Marea Britanie asupra ieşirii din Uniunea Europeană, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.  Miniştrii de externe ai celor şase membri fondatori ai UE au declarat mai devreme că Marea Britanie ar trebui să părăsească blocul cât mai curând posibil după ce britanicii au votat joi pentru a ieşi din blocul de 28 de membri.   Cu toate acestea, Merkel a adoptat un ton mai conciliant.
"Negocierile ar trebui să aibă loc într-un climat bun, profesional", a declarat Merkel după o reuniune a partidului ei conservator la Hermannswerder, în afara oraşului Potsdam, la vest de Berlin. "Marea Britanie va rămâne un partener apropiat, cu care suntem legaţi din punct de vedere economic", a spus ea, adăugând că nu există nicio grabă ca Marea Britanie să invoce articolul 50 din Tratatul UE - primul pas pe care trebuie să-l ia pentru a pune în mişcare procesul de ieşire, mai notează Reuters.  "Este adevărat că nu ar trebui să dureze o veşnicie, dar eu nu mă lupt acum pentru un interval de timp scurt", a mai declarat Merkel, în contrast cu un apel mai urgent lansat de miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei, Italiei, Olandei, Belgiei şi Luxemburgului care s-au întâlnit în nordul capitalei Germaniei.  Ei au insistat ca Marea Britanie să declanşeze procesul pentru ieşirea din bloc după ce britanicii au votat cu 52%, contra 48%, pentru a ieşi din UE, la care a aderat în urmă cu peste 40 de ani. 

Guvernul irlandez trebuie să găsească un plus de 6 miliarde euro pentru a menţine, în următorii cinci ani, nivelul actual al serviciilor publice, conform unei evaluări a Consiliului Fiscal Consultativ Irlandez (IFAC), potrivit datelor transmise Ministerului Economiei de Biroul de Promovare Comercială Economică (BPCE) din Dublin, potrivit Agerpres. "Conform celei mai recente evaluări a Consiliului Fiscal Consultativ Irlandez (IFAC), guvernul trebuie să găsească un plus de 6 miliarde euro doar pentru a menţine, în următorii cinci ani, nivelul actual al serviciilor publice. Estimarea sa reflectă presiunile probabile asupra cheltuielilor generate de inflaţie, de schimbările de salarii din sectorul public şi de o populaţie îmbătrânită. În evaluarea respectivă, IFAC a apreciat că previziunile economice pe termen mediu ale Guvernului au «subevaluat semnificativ» aceste presiuni şi nu a reuşit să dea o imagine clară a finanţelor publice după anul 2016", menţionează BPCE Dublin.  Potrivit acesteia, în raportul său, IFAC a apreciat ca impresionantă redresarea economiei irlandeze, cu o combinaţie de creare rapidă de locuri de muncă şi rate scăzute ale dobânzilor care au contribuit la atenuarea moştenirii crizei.  "Acesta a salutat, de asemenea, angajamentul menţionat în programul de guvernare de a respecta normele fiscale ale UE. Cu toate acestea, Consiliul a declarat că documentului îi lipsesc detalii esenţiale în ceea ce priveşte calcularea costurilor măsurilor şi modul în care iniţiativele politice se încadrează în spaţiul fiscal disponibil", informează BPCE Dublin. 

Teorie - sau nu -  la doar câteva ore după ce Marea Britanie a votat ieşirea din din Uniunea Europeană. Se pare că parlamentarii britanici nu îşi vor asuma Brexitul.  Dacă toată omenirea vorbeşte despre costurile şi efectele extrem de mari ale acestui Brexit, aleşii din Marea Britanie se pregătesc să detoneze bomba. Nu isi vor asuma o asemenea votare si vor decide ca Marea Britanie sa ramana in UE, anunță wall-street.ro. Intrucat referendumul are statut consultativ, Parlamentul poate invoca acest lucru si poate decide ca iesirea Marii Britanii din Uniune ar avea consecinte mult prea mari pentru a putea fi posibila. Mai multe surse spun că aceasta varianta este intens discutata si ca ar fi, din punct de vedere economic, cea mai buna alegere:"Tot mai multi realizeaza ca votul a fost unul emotional si a avut la baza argumente populiste, intens promovate in campania pro-exit."  Nigel Farage, seful partidului extremist UKIP si un vehement sustinator al iesirii din UE, a declarat ca unul dintre cele mai puternice argumente pentru exit a fost o greseala, conform Metro.co.uk. Dupa ce in campania pro-Brexit s-a sustinut ca Marea Britanie da 350 milioane lire saptamanal Uniunii, desi ar putea sa ii directioneze catre sistemul de sanatate, Farage a declarat ca a fost o greseala facuta de campanie si ca nu ar fi facut niciodata aceasta afirmatie.

Statul ar putea plăti chiria în locul chiriaşilor. La recomandarea Băncii Mondiale, România ar trebui să înfiinţeze un program de vouchere pentru închirierea de locuinţe de pe piaţa liberă, în absenţa unui fond suficient de locuinţe de stat, se arată într-un raport întocmit la cererea Guvernului României, potrivit Digi24.ro.  Recomandările Băncii au fost cerute de Guvernul României şi au fost obţinute în vara anului trecut, sub forma unui raport extins la nivelul politicilor de locuire din România, de care se va ţine cont în elaborarea strategia naţională de locuire, proiect care va veni cu un pachet de măsuri legislative şi un program de investiţii. Strategia ar trebui să intre în dezbatere publică în maxim două luni, potrivit reprezentanţilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP).