Compania Ford Motor cere eliminarea taxelor aplicate în relaţiile comerciale dintre Statele Unite şi Europa, şi adoptarea unor standarde comune pentru siguranţă şi mediu, în viitorul tratat de liber schimb aflat în negociere, conform Bloomberg.

Informaţiile clienţilor şi datele financiare din companii sunt cel mai frecvent pierdute de firme, în 36% din cazuri, potrivit unui studiu B2B International.
Cauzele pentru aceste scurgeri de informaţii pot fi externe şi interne, arată un comunicat de presă.
35% dintre specialiştii IT au confirmat că firmele lor s-au confruntat cu pierderea datelor din cauza unei infecţii malware, cele mai des întâlnite cauze fiind atacurile prin intermediul e-mail-ului (21%) şi acţiunile de phishing (17%).
"Varietatea de ameninţări cibernetice care cauzează pierderile de date ilustrează cât este de important ca fiecare companie să conştientizeze necesitatea de a utiliza o soluţie de securitate structurată pe mai multe nivele", a explicat Petr Merkulov, Chief Product Officer în cadrul Kaspersky Lab.

Interdictiile la exporturile de gaze au fost eliminate printr-un ordin comun al Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM). Acest ordin obroga un alt ordin din 2011 (Ordinul 1284/27/160/2011) care obliga operatorii sa livreze pe piata romaneasca intreaga cantitate de gaze din productia interna. Teoretic, in urma abrogarii acestui ordin, pot demara si exporturile. Practic, este mai dificil. Reamintim ca autoritatile de la Bruxelles au demarat, in noiembrie 2012, o procedura de infringement impotriva Romaniei, motivul fiind interdictiile impuse de autoritatile statului asupra exporturilor de gaze.

Veştile rele din sistemul bancar vin în lanţ. Trei ani de pierdere consecutivă semnalează o problemă gravă pentru orice piaţă. Ca şi când imposibilitatea redresării afacerilor o perioadă atât de îndelungată nu ar fi fost suficientă, pierderile au atins, în 2012, şi un nivel record - 2,1 mld. lei, de trei ori mai mare decât în 2011, iar rentabilitatea capitalului este negativă.

Situaţia devine şi mai serioasă în condiţiile în care grosul pierderilor (aproape trei sferturi din pierderea agregată) provine de la cei mai mari jucători - BCR şi BRD, băncile-etalon ale pieţei locale, care reuşiseră să se menţină până acum pe profit. BCR a raportat, în premieră de la începutul crizei, pierderi de 1,2 miliarde de lei, iar BRD un rezultat negativ de 332 mil. lei. Ambele bănci au fost nevoite să constituie provizioane uriaşe pentru creditele neperformante, dar şi pentru fraudele constatate la acordarea de împrumuturi, şi să reevalueze garanţii. Seria pierderilor anunţate în sistem este abia la început, mai multe bănci urmând să facă publice rezultate negative în lunile următoare: Volksbank, dar şi majoritatea băncilor greceşti. Pierderi pe care rezultatele pozitive de la bănci precum Transilvania, Raiffeisen sau Unicredit nu le vor putea compensa.

Restructurare în paşi mărunţi

• 4.000 de salariaţi au dispărut din sistemul bancar în 2012, din care doar 579 din centralele băncilor. Băncile intrau în noul an cu 61.769 salariaţi, în scădere cu 6% faţă de anul precedent.
• 104 lei este suma pe care au pierdut-o anul trecut salariaţii băncilor din salariul mediu net, scăderea faţă de decembrie 2011 fiind de doar 2,6%. În decembrie 2012, salariul mediu net în sistemul bancar ajunsese la 3.899 lei.
• 323 unităţi bancare au închis porţile în 2012, ceea ce corespunde unei reduceri a reţelei teritoriale cu 5,3%, până la 3.723 unităţi.
• 8.100 euro sau 34.300 lei este pierderea medie per angajat contabilizată de bănci în 2012, nivel care arată că reducerea de personal operată până acum este insuficientă

Bomba neperformantelor în 2012

• +33% este avansul creditelor restante totale, care a ajuns în 2012 la 28,2 mld. lei (6,3 mld. euro)
• +41% este nivelul cu care au avansat restanţele firmelor, acestea fiind vinovate şi pentru trei sferturi din restanţele totale la împrumuturi - 21,3 mld. lei (4,8 mld. euro)
• +16,6% este creşterea restanţelor populaţiei la credite, până la 6,87 mld. lei (1,54 mld euro)
• 7 mld. euro a trebuit să blocheze băncile în provizioane la finele anului trecut (pe standarde internaţionale IFRS). Pe standarde româneşti (RAS), nivelul provizioanelor era de 8,8 mld. euro, în creştere cu 27% faţă de finele lui 2011.
• -5,4% este rentabilitatea negativă a capitalului (ROE) înregistrată anul trecut în sistemul bancar
• 18,2% a fost rata de neperformanţă a creditelor (ponderea creditelor pierdere în total credite şi dobânzi la credite)
• 29,9% a fost rata riscului de credit care ia în considerare, pe lângă împrumuturile înregistrate ca pierdere, şi creditele clasificate „îndoielnic“ plus dobânzile acestora

Temerile că Grecia ar putea renunţa la euro şi reveni la drahmă i-a determinat pe cetăţenii eleni să-şi retragă economiile de miliarde de euro în ultimii trei ani. 'În timp ce mulţi vorbeau despre lipsa lichidităţilor în economie, numerarul circula (...) aşa cum nu s-a mai întâmplat niciodată în istorie', au declarat pentru ziarul elen oficiali de la Banca Centrală a Greciei.  Banii aflaţi în circulaţie au ajuns la 48 miliarde de euro (62,32 miliarde de dolari), aproximativ un sfert din PIB-ul Greciei, în iunie 2012, de la 20 miliarde de euro înainte de declanşarea crizei, în timp ce în economiile dezvoltate rata normală era de 6-8% din PIB.  Pentru a face faţă cererii ridicate de numerar, Banca Centrală a Greciei a adus în secret bancnote euro de peste hotare şi le-a distribuit instituţiilor de creditare, pentru a evita lipsa de lichidităţi şi o agravare a situaţiei ţării. Banca Centrală a Greciei tipăreşte doar bancnote de 10 euro. Băncile elene au pierdut aproximativ o treime din depozitele lor după declanşarea crizei în 2009 şi au devenit dependente de finanţarea oferită de Banca Greciei.
Bancherii greci s-au declarat optimişti că banii vor continua să revină în bănci în lunile următoare, pe fondul îmbunătăţirii situaţiei în Grecia. Principalele bănci din Grecia sunt prezente şi pe piaţa din România: National Bank of Greece (NBG) este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, alături de Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank (fosta Mindbank).

 Autorităţile intenţionează să modifice legea în vigoare cu o prevedere care să ajute statul să-şi recupereze taxele şi impozitele pe care firmele intrate în insolvenţă le datorează din activitatea curentă Ţara noastră va fi primul stat din Uniunea Europeană care va avea un Cod al Insolvenţei, după cum ne-a spus Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă.
Potrivit domniei sale, în acest moment, în niciuna dintre ţările UE nu exis­tă un Cod al Insolvenţei, fiind posibil ca, la noi, acesta să intre în vigoare în toamna anului în curs. În prezent, se lucrează la primul draft pentru Codul Insolvenţei, draft care va fi gata până la finalul acestei luni.
Arin Stănescu ne-a precizat: "Codul Insolvenţei va cuprinde tot ceea ce înseamnă legislaţie în domeniu, atât pe partea de preinsolvenţă, cât şi pe partea de insolvenţă, va cuprinde şi Legea Falimentului Bancar şi Legea Insolvenţei Societăţilor de Asigurare, mai puţin regulamentul 1346/2000 al Consiliului şi Comisiei Europene şi Legea insolvenţei persoanelor fizice".
Arin Stănescu ne-a spus că, în prezent, reglementările sunt divizate pentru fiecare tip de instituţii. Un lucru nou în domeniu va fi reglementarea insolvenţei grupului de firme. Au fost şi sunt situaţii în care intră în insolvenţă un grup de firme, însă nu avem reglementări în acest sens, ne-a spus domnul Stănescu.
Există un grup de experţi format dintr-un consorţiu (PricewaterhouseCoopers - Stănescu, Miloş, Dumitru & Asociaţii - David şi Baias - Universitatea din Timişoara), la care participă şi Ministerul Justiţiei, dar şi Ministerul Finanţelor, prin ANAF, şi Asociaţia Română a Băncilor, care lucrează la draftul Codului insolvenţei.
Astfel, un număr de 30 de specialişti din domeniu (avocaţi, judecători, practicieni în insolvenţă, profesori universitari etc.) lucrează la întocmirea Codului Insolvenţei, proiect solicitat de Ministerul Justiţiei, cu acordul Băncii Naţionale a României şi finanţat din fonduri de la Banca Mondială.

Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat ca vrea sa impiedice o aderare rapida a Romaniei si Bulgariei la Schengen. Daca cele doua tari vor insista la Consiliul JAI asupra unui vot de stabilire a unei date de aderare, Germania va face uz de dreptul sau de veto, a mai spus ministrul german intr-un interviu pentru Spiegel.  "Nici posibilitatea de aderare partiala cu frontierele aeriene si maritime nu mai este de actualitate", a declarat Friedrich pentru revista germana. "Extinderea spatiului Schengen va fi acceptata de cetatenii nostri numai daca vor fi indeplinite conditiile esentiale pentru acest pas, ceea ce acum nu este cazul".

Ministrul Friedrich a anuntat si masuri impotriva asa numitei imigratii a saraciei (un termen aparut in contextul ridicarii restrictiilor de pe piata muncii pentru romani si bulgari in 2014, n.r.). "Cine vine in Germania pentru a incasa beneficii sociale si a abuza de dreptul la libera circulatie trebuie sa fie impiedicat de la a face asta". O posibilitate ar fi introducera unor interdictii pentru cei care au fost deja expulzati", a precizat Hans-Peter Friedrich in interviul citat.

Desi Romania si Bulgaria sunt membre ale UE din 2007, ambele state sunt subiectul unui mecanism de monitorizare pe Justitie, combaterea coruptiei si a criminalitatii organizate. Comisia Europeana a constatat in continuare problemele la aceste capitole.

Italia refuza (ocupatia) administrarea germana (nazista)

"Italia neguvernabilă", scria la o zi după alegerile generale cotidianul La Repubblica. Să fie vorba de o comparaţie cu "stabilitatea" asigurată de gauleiterul Mario Monti, uns de Bruxelles după ce Banca Centrală Europeană l-a strâns cu uşa pe Berlusconi? Sau de comparaţia cu stabilitatea Germaniei, unde coaliţia de la guvernare încearcă să mituiască alegătorii cu reducerea temporară a tarifelor verzi din preţul electricităţii?
În timp ce cotidianul financiar Handelsblatt declara pe prima pagină că "Italia alege haosul", Les Echos din Franţa scria că "impasul italian reînvie spectrul crizei". Din păcate, reînvierea presupune un deces şi este greu de crezut că până şi cei mai optimişti dintre europeni au fost capabili să ignore faptul că "dară criza n-o murit, numa' un pic s-o hodinit".  Sub titluri de tabloid, Reuters şi Bloomberg deplângeau rezultatele alegerilor generale din Italia. Ba chiar editorii de la Bloomberg interpretează revenirea lui Berlusconi drept motivul pentru care "Europa are nevoie de o uniune mai adâncă". Dar nicăieri obrăznicia nu a depăşit-o pe cea dintr-o analiză de la Citigroup. "Acestea sunt primele alegeri europene în care alegătorii nu au făcut ceea ce trebuie", scria imediat după apariţia rezultatelor preliminare analistul Steven Englander. Se pare că, în opinia celor de la Citi, statele europene au nevoie acum doar de dictatori luminaţi, care să nu fie deranjaţi de alegeri în munca lor titanică pentru susţinerea necondiţionată a sistemului financiar. "Alegerile sunt mult mai problematice decât panicile de pe piaţă sau pierderea încrederii investitorilor, deoarece nu pot fi inversate prin tipărirea banilor", continuă Englander în analiza preluată de Zerohedge. Dacă prima afirmaţie te îndeamnă la exprimarea colorată a sentimentelor prin cuvinte care nu pot fi tipărite, a doua te lasă fără cuvinte.