Uniunea Europeana şi Statele Unite ale Americii au revenit la ideea înfiinţării unei zone economice libere transatlantice în sprijinul economiilor lor greu încercate în ultimul timp. Experţii întrevăd în aceasta o încercare de a contrabalansa economiile în dezvoltare ale Chinei şi Indiei, dar apreciază că punerea în practică a acestui plan nu va fi uşoară, întrucât UE şi SUA sunt în competiţie una cu alta, comentează în ediţia sa de joi publicaţia economică rusă Vzgliad. Potrivit acesteia, într-o atmosferă de confidenţialitate absolută, UE şi SUA pregătesc un acord privind crearea unei zone economice libere transatlantice. 'Occidentul nu are de gând să predea o parte din poziţiile sale în noua economie globală ţărilor emergente, în special grupului BRICS' (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), a declarat o sursă bine informată, confirmând că se pregăteşte o iniţiativă fără precedent privind crearea unei zone economice libere transatlantice, din care vor face parte UE şi SUA. Deocamdată se ştie despre desfăşurarea unor runde de consultări destinate pregătirii unor acorduri privind comerţul agricol, investiţiile reciproce, impozitarea, recunoaşterea reciprocă a standardelor în medicină şi în alte domenii.

Viitorul nu sună deloc bine în viziunea specialiştilor de la Deutsche Bank. Schimbările accelerate ale climei vor avea implicaţii majore asupra pieţelor financiare. Dacă seceta va continua în Statele Unite, Rusia şi Brazilia, aşa cum au prognozat meteorologii, preţurile alimentelor vor sări în aer. Taifunurile şi uraganele vor atârna şi ele greu în evoluţia economiei mondiale. Perspectivele sumbre asupra anului viitor nu aparţin doar analiştilor financiari. Însuşi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avertizat că în Europa urmează vremuri grele. "Pentru anul viitor, aşa cum a spus şi preşedintele Băncii Centrale Europene, vom avea rate foarte scăzute de creştere, vom vedea chiar creştere economică negativă în unele state şi ne putem aştepta ca nivelul ridicat al şomajului să crească în continuare", a declarat Angela Merkel. Printre previziunile specialiştilor de la Deutsche Bank pentru anul viitor se mai numără căderea guvernului britanic, dar şi descoperirea de către Grecia a unor zăcăminte fabuloase de gaze naturale, în valoare de 600 de miliarde de dolari.

Conform datelor financiare inregistrate la Ministerul Finantelor pentru companiile care au depus Bilantul pentru anul 2011, numarul de companii active din Romania a fost de 590.033 de firme la sfarsitul lui 2011, in scadere cu 3% fata de anul 2010, cand numarul firmelor active a fost de 610.064, se arata intr-un studiu al ERA Romania. Din punct de vedere al cifrei de afaceri 81% dintre companiile romanesti au avut-o sub 100.000 de EURO, adica un numar 479,519 de firme. Dintre acestea, un numar de 178.020 de firme, adica 30% din total, au declarat o cifra de afaceri 0, in timp ce 301.499 de firme au avut o cifra de afaceri pozitiva insa sub nivelul pragului de 100 de mii de EURO.

Un numar de 72,491 firme au avut o cifra de afaceri cuprinsa intre 100 si 500 de mii de EURO, ceea ce ridica la 94% procentul din totalul companiilor active cu cifra de afaceri mai mica de 500.000 de EURO in Romania.
Doar 22.097 de firme au inregistrat o cifra de afaceri mai mare de 1 million de EURO, reprezentand un procent de 3,7% din totalul companiilor active in Romania in 2011, in crestere cu 10% fata de 2010.

• Companiile cu o cifra de afaceri in 2011 de peste 5 milioane de EURO sunt in numar de 5.304, cu 503 mai multe firme decat in 2010, iar numarul firmelor cu o cifra de afaceri de peste 10 milioane de EURO este de 2.669 de companii, adica 0,5% din totalul companiilor romanesti. Doar 10 companii au reusit performanta de a intra in clubul exclusivist al companiilor ce au o cifra de afaceri de peste 1 miliard de EURO, cu 2 mai multe decat in 2010.

Valoarea medie a cifrei de afaceri realizate de o companie romanesca in 2011 a fost de 383,914 EURO, in crestere cu 22% fata de 2010, cand cifra de afaceri medie a unei companii romanesti a fost de 313.763 EURO.

• Din perspectiva profitabilitatii nete, din totalul de 590.033 de companii active in 2011, un procent de 42% dintre acestea au inregistrat pierderi nete (250,791 de companii), 39% au inregistrat profit net pozitiv (228,326 de firme), in timp ce 19% dintre acestea (110.532 de firme) au depus situatii financiare cu profit 0 si cifra de afaceri 0. Acestea din urma sunt companii care nu au avut activitate in 2011, sau si-au declarat “inghetata” activitatea la Administratiile Fiscale unde sunt arondate, sau sunt companii inactive, dar care inca nu au fost inchise, pe fondul procedurii inca dificile si birocratice de inchidere a unei companii in Romania.

(sursa hotnews)

Creditele în lei însumau la finele lunii octombrie 85,510 miliarde lei, cu 4,717% mai mare decât volumul din luna ianuarie şi cu 4,713% faţă de cel înregistrat în octombrie 2011. În ceea ce priveşte creditarea în valută, în luna octombrie volumul împrumuturilor acordate se situa la nivelul de 145,59 miliarde lei, cu 2,59% mai mare decât în luna ianuarie a anului şi cu 3,75% mai mare decât în luna octombrie a anului 2011. Creditele în lei acordate populaţiei pe termen scurt însumau, la finele lunii octombrie, 4,887 miliarde lei, peste nivelul înregistrat în luna ianuarie, de 4,548 miliarde lei, cele pe termen mediu însumau 10,1 miliarde lei, în creştere cu 19,3% faţă de volumul din ianuarie. Creditele pe termen lung, în lei, acordate populaţiei însumau, la finele lunii octombrie, 19,472 miliarde lei, mai mic cu 10,47% faţă de nivelul din luna ianuarie. La capitolul credite în valută acordate populaţiei pe termen scurt volumul din luna octombrie se cifra la 493,4 milioane lei, mai mic cu 2,37% faţă de luna ianuarie 2012 şi cu 63,7% faţă de luna octombrie a anului precedent. Creditele pe termen mediu au avut o creştere în volum cu 1,93% faţă de nivelul din luna ianuarie, ajungând la 3,672 miliarde lei, iar faţă de octombrie 2011 volumul acestora este mai mare cu 32,9%. Creditele pe termen lung însumau 57,708 miliarde lei, volumul fiind cu 3,55% mai mare decât cel înregistrat în ianuarie şi cu 4,91% decât în luna octombrie 2011. În ceea ce priveşte creditele pentru consum şi alte scopuri acordate gospodăriilor populaţiei, acestea se situau în luna octombrie 2012 la 69,087 miliarde lei, nivelul fiind mai mic decât în luna ianuarie cu 2,58% şi cu 4,06% decât în octombrie 2011. Creditele pentru locuinţe accesate de către populaţie însumau, la finele celei de-a zecea luni din acest an, 37,254 miliarde lei, în creştere cu 11,7% faţă de ianuarie 2012 şi cu 16% faţă de octombrie 2011. Creditul guvernamental însuma, la finele lunii octombrie, peste 77,751 miliarde lei, fiind mai mic cu 5,75% faţă de nivelul din ianuarie şi cu 22,8% decât cel din octombrie.

Una, alta...de toate...

Coalitia de guvernare si-a impartit afacerile cu asfalt. Guvernul a decis spargerea infrastructurii rutiere, in doua parti. Autostrazile vor merge la pesedistul Dan Sova, iar drumurile nationale la liberalul Relu Fenechiu. Este o brambureala cauzata de interese politico-financiare care ne va lovi puternic, spun specialistii. Premierul Victor Ponta a decis sambata, in prima sedinta a noului Guvern, trecerea Companiei Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) din subordinea Ministerului Transporturilor in cea a ministrului delegat pentru proiecte de infrastructura, Dan Sova, urmand ca ulterior Executivul sa infiinteze o companie nationala pentru autostrazi. Modul in care Guvernul vede reorganizarea sectorului pare a fi haotic, informeaza Romania Libera.

Dezamorsarea bombei cu ceas a economiei americane. Barack Obama si-a intrerupt vacanta de Craciun spre a incerca sa rezolve contenciosul bugetar dintre democrati si republicani care ameninta sa arunce SUA si lumea in recesiune. Presedintele Obama, aflat cu familia in vacanta, in Hawai, s-a vazut nevoit sa revina la Washington pentru a incerca sa dezamorseze ceea ce e, fara discutie, o bomba cu ceas, a carei explozie ar avea repercusiuni extrem de pernicioase nu doar pentru americani ci si pentru restul economiei globale. E vorba de asa numitul "fiscal cliff￯, de varful fiscal, cum i s-a spus in Romania. Daca cele doua partide americane nu reusesc sa ingroape securea razboiului bugetar pana la revelion, se vor produce automat si simultan doua evenimente extrem de neplacute. Se vor majora brusc si abrupt taxele americanilor. Concomitent, se vor reduce, tot automat, cheltuielile publice, scrie Deutsche Welle.

 

Nae Lazarescu si Vasile Muraru, doi actori de comedie care joaca de 30 de ani impreuna: "Am avut doar doua vedete: Dan Spataru si Ion Dolanescu". Amintiri despre Faramita Lambru, colonei de Securitate si experienta a cinci neveste, toate intr-o intalnire cu artistii Nae Lazarescu si Vasile Muraru. Peste cateva zile, in noaptea de Revelion, cei doi va vor binedispune pe micul ecran I-am intalnit pe celebrii Nae Lazarescu si Vasile Muraru la Savoy, cu cateva minute inainte de a intra pe scena. N-au lasat sa se vada ca timpul ii preseaza. Prieteni, atat pe scena, cat si in viata de zi cu zi, si-au "furat" vorbele unul altuia, au facul poante si au depanat amintiri. Vasile Muraru (56 de ani), directorul artistic al Teatrului de Revista "Constantin Tanase" e un moldovean cuminte si impaciuitor. Nae Lazarescu (71 de ani) are limba ascutita si n-a menajat pe nimeni. L-a avut profesor pe George Bacovia si a fost vecin cu Tudor Arghezi. Asa a ramas Nae cu iubirea pentru carti. "Olimpic la bautura" si un mare iubaret, actorul a schimbat cinci sotii. De vreo 30 de ani insa, spune ca s-a facut cuminte. Integral in EVZ.

Dan Dungaciu: Rusia isi permite cu Romania ceea ce nu si-ar permite cu alte state europene. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romaniei (44 de ani) considera ca 2013 ar putea fi un an decisiv pentru Romania, daca UE hotaraste sa ridice vizele pentru cetatenii Republicii Moldova. In acest caz, cel mai probabil Chisinaul se va desparti de Transnistria, iar Romania va trebuie sa fie pregatita pentru toate scenariile, atat pentru cele pozitive, in care ar putea prelua, de pilda, aprovizionarea cu alimente a Republicii Moldova, in detrimental Ucrainei, cat si in cele negative, in care raspunsul Tiraspolului si al Moscovei ar putea fi surprinzatoare, iar Bucurestiul ar fi nevoit sa asigure frontiera euro-atlantica, scrie Romania Libera.

Investitorii străini nu vor mai avea dreptul să cumpere terenuri agricole în Ungaria, prevede o lege votată săptămâna trecută de parlamentul ungar şi calificată drept "istorică" de guvernul de la Budapesta, transmite AFP, conform Agerpres.
"În viitor, numai cetăţenii unguri vor putea să cumpere terenuri agricole în Ungaria", se precizează într-un comunicat emis de Ministerul Dezvoltării. "Constituţia garantează că pământul ungar este un tezaur naţional, o moştenire a noastră comună (...) şi îl protejează de speculatori", mai menţionează comunicatul, concluzionând că votul din parlament este o "decizie istorică" şi "începutul unei noi ere pentru agricultură".
Actul normativ prevede atât interdicţia pentru străini de a achiziţiona terenuri agricole ungare, cât şi angajamente pentru protejarea resurselor forestiere şi de apă ale ţării.
Executivul primului ministru conservator Viktor Orban susţine că terenurile agricole ale Ungariei trebuie protejate de bancheri şi de marii speculatori pentru a-i sprijini pe agricultorii şi proprietarii funciari mici şi medii.

 

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 856/18.12.2012, a fost publicat Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) nr. 1.951/2012, pentru modificarea şi completarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.294/2007 privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic.

Actul normativ modifică poziţiile 7, 9, 22 şi 28 din Nomenclatorul obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat, care se plătesc în contul unic 20.47.01.01 „Venituri ale bugetului de stat – sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire”, astfel:

- 7 „Impozit pe profit/plăţi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorat/datorate de persoane juridice române, altele decât cele prevăzute la punctul 6, precum şi de persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene”;

- 9 „Impozit pe profit datorat de persoane juridice străine, altele decât cele prevăzute la punctul 6, sau plăţi anticipate în contul impozitului pe profit anual datorate de către persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România”;

- 22 „Impozit pe veniturile din premii”;

- 28 „Vărsăminte din profitul net al regiilor autonome”.

Nomenclatorul va cuprinde două noi poziţii, respectiv 29 şi 30, care vor avea următorul cuprins:

- 29 „Impozit pe veniturile din jocuri de noroc;

- 30 „Dividende de virat de către societăţile şi companiile naţionale şi societăţile cu capital majoritar de stat”.

 Fondul Monetar Internaţional (FMI) cere Franţei moderaţie în privinţa salariilor, reformarea pieţei muncii şi mai multă concurenţă în sectorul serviciilor, în condiţiile în care economia, a doua ca mărime în Europa, a pierdut din cotă pe piaţa exporturilor şi are o perspectivă de creştere fragilă, transmite Bloomberg, citat de Mediafax. "Creşterea economică se menţine slabă, iar perspectiva pe termen scurt este expusă riscurilor de scădere", se arată în raportul anual al FMI referitor la Franţa. Principala provocare va fi consolidarea redresării, în paralel cu reducerea decalajului faţă de partenerii comerciali în privinţa competitivităţii şi protejarea stabilităţii financiare. FMI a analizat şi situaţia sectorului financiar, exprimând îngrijorări legate de dependenţa băncilor de finanţarea wholesale, care le plasează într-o poziţie vulnerabilă în cazul unei crize de lichidităţi sau de încredere în regiune. Economia franceză se află în pragul recesiunii, iar preşedintele Francois Hollande a avertizat că 2013 va fi un an foarte dificil, şomajul, aflat la maximul ultimilor 14 ani, fiind în creştere. FMI anticipează că economia Franţei va avansa anul viitor cu doar 0,4%, jumătate din ritmul prognozat de Guvern. Instituţia consideră că Executivul nu va reuşi să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB, de la 4,5% în acest an.