Premierul Marii Britanii, Theresa May, care s-a întâlnit vineri seară cu Donald Trump, a declarat că vrea o „relaţie specială" între Londra şi Washington. „Marea Britanie a fost în echilibru cu Europa. Dar acum devine un stat vasal, un partener de rang inferior al Statelor Unite", a afirmat Emmanuel Macron, potrivit site-ului FranceCulture.fr.   Primele măsuri luate de Donald Trump indică asumarea unui rol „destabilizator" la nivel mondial, consideră Emmanuel Macron, fost ministru francez al Economiei şi candidat la funcţia de preşedinte al Franţei...Marea Britanie nu are dreptul de a semna acorduri comerciale de tip bilateral atât timp cât încă este membră a Uniunii Europene, avertizează Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene...."Este vorba de o situaţie juridică foarte simplă. Toată lumea poate discuta cu toată lumea, dar poţi semna acorduri bilaterale cu un stat terţ abia după ieşirea din UE. Până atunci, nu se poate", a declarat Frans Timmermans, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Echipa noului preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, va analiza studiile EPA (”Environmental Protection Agency”), inclusiv cele legate de încălzirea globală, toate proiectele fiind momentan blocate.  Directorul de comunicaţii intermediar pus de Donald Trump la EPA (Environmental Protection Agency), Doug Ericksen, a spus miercuri, 25 ianuarie, că toate cercetările de pe site-ul agenţiei vor fi investigate, inclusiv cercetările ştiinţifice cu privire la emisiile de carbon şi încălzirea globală, scrie ABC News.  Acesta a venit cu o completare referitoare la o declaraţie anterioară, conform căreia, investigatori numiţi politic vor analiza lucrările înainte de a fi publicate.  Deocamdată, nu există mai multe menţiuni cu privire la eventualele modificări, dar cei care au lucrat pentru EPA atât sub administraţii republicane cât şi democrate spun că nu a existat niciodată ceva asemănător în materie de restricţii.

Atunci când Ericksen a fost întrebat de datele culese de cercetători, precum monitorizarea polurării aerului şi a apei, acesta a răspuns că „orice este subiectul verificării”.  Scott Pruitt, nominalizatul lui Trump pentru administraţia EPA, a susţinut în Senat că nu este de acord cu declaraţiile preşedintelui actual conform cărora încălzirea globală este o farsă pusă la cale de chinezi pentru a afecta economia Statelor Unite. Dar la fel ca Trump, Pruitt a pus la îndoială validitatea ştiinţei din spatele schimbării climatice.  Aceste măsuri nu sunt privite cu ochi buni de mulţi oameni de ştiinţă, chiar şi de foşti administratori ai EPA. Spre exemplu, Eilliam K. Reilly, care a condus agenţia în timpul preşedintelui republican George H.W. Bush, subliniază că ceea ce pare să se întâmple cu ştiinţa la EPA „merge pe un drum foarte întunecat”. Această măsură contravine documentului de integritate de 14 pagini al EPA, printre care se menţionează că lucrările ştiinţifice trebuie să rămână necompromise de politică sau de alţi factori externi.

NIS, subsidiară a Gazprom, începe operaţiunile de foraj în perimetrele concesionate în vestul României

Lucrările de forare la prima sondă de explorare a ţiţeiului şi gazelor naturale în perimetrul EX-7 Periam din Bazinul Panonic, din vestul României, au început pe 21 ianuarie 2017. Sonda va fora la o adâncime de 2.500 de metri, iar lucrările de forare şi testare a sondei vor dura între 50 şi 60 de zile, în conformitate cu standardele ecologice, se arată în anunţul companiei.  Firma NIS, subsidiară a gigantului rusesc Gazprom, împreună cu firma canadiană East West Petroleum, are în concesiune patru perimetre petroliere în Bihor şi Timiş (EX-2 Tria, EX-3 Baile Felix, EX-7 Periam şi EX-8 Biled) cu o suprafaţă de peste 4.000 de km pătraţi în Bazinul Panonic. Arealul a fost anterior controlat de Petrom, dar nu a fost activ explorat în ultimii 20 de ani. Perimetrele sunt deţinute în proporţie de 85% de NIS şi 15% de compania canadiană  NIS va finanţa 100% din cheltuieli şi va duce East West prin fazele 1 şi 2 ale explorării, în schimbul a 85% din perimetru, spune East West Petroleum, companie listată pe Bursa de la Toronto.  În octombrie 2011, East West Petroleum a intrat într-un acord cu Naftna Industrija Srbije (NIS), subsidiară a gigantului Gazprom, care va finanţa în totalitate costul primei faze a programului, estimat de canadieni la 60 de milioane de euro. Această primă fază include date seismice 3D şi forarea a 12 sonde, pe o perioadă de doi ani.  Dacă partenerii extind lucrările la oricare dintre cele patru perimetre în cea de-a doua fază, NIS va continua să finanţeze costurile de explorare, estimate tot la 60 de milioane de euro.  Sârbii de la NIS a început 2014 operaţiunile de explorare petrolieră în perimetrele Periam şi Biled şi au realizat lucrări de prospectare seismică.NIS mai deţine în România, pe lângă concesiunea perimetrelor din vestul ţării, şi o reţea de benzinării, operată sub brandul Gazprom.(sursa NIS press)

Învestirea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al Statelor Unite a fost primită cu precauţie de unii lideri străini, relatează Reuters, care prezintă o parte dintre reacţii.  Germania va avea nevoie de o nouă strategie economică, orientată spre Asia, dacă noua administraţie americană va începe un război comercial cu China, a subliniat vicecancelarul Sigmar Gabriel, într-un avertisment în privinţa protecţionismului, la câteva ore după ce Trump a fost învestit în funcţie, potrivit News.ro.
     "Ceea ce am auzit astăzi (vineri - n.r.) au fost tonuri naţionaliste înalte", a spus Gabriel într-un interviu acordat pentru ZDF. "Cred că trebuie să ne pregătim pentru o perioadă grea", a adăugat el, în prima reacţie a unui oficial german la învestirea lui Trump în funcţie.   Preşedintele mexican Enrique Pena Nieto l-a felicitat pe Trump pentru învestirea în funcţie, spunând că ar vrea o consolidare a relaţiilor. El a avertizat, însă, că suveranitatea, interesul naţional şi protecţia mexicanilor vor fi priorităţile sale. Pena Nieto, criticat pentru că l-a invitat pe Trump la Ciudad de Mexico anul trecut, după ce omul de afaceri i-a insultat pe mexicani pe tot parcursul campaniei electorale, a subliniat pe Twitter că va căuta un dialog "respectuos" cu noul Guvern american. Guvernul canadian, dornic să evite eventuale politici protecţioniste impuse de SUA, a subliniat că este încrezător că Trump va încerca să colaboreze strâns cu Ottawa, în beneficiul ambelor ţări. "Suntem încrezători că noua administraţie va vedea că parteneriatul Canadei cu Statele Unite consolidează reciproc ţările noastre şi oferă oportunităţi reale pentru creşterea economiilor noastre", a declarat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Ministerului de externe, Joseph Pickerill.  Papa Francisc l-a îndemnat pe Trump să se ghideze după valorile etice, insistând că acesta trebuie să aibă grijă de cei săraci şi de cei izolaţi în timpul mandatului său. Într-un comunicat, preşedintele palestinian Mahmoud Abbas l-a felicitat pe noul lider de la Casa Albă şi a adăugat: "Sunt nerăbdător să lucrez cu el, pentru pace, securitate şi stabilitate într-o lume care este tulburată şi într-o regiune care trăieşte o eră tragică, dar şi să contribui la crearea unui viitor sigur pentru toţi".
Anders Fogh Rasmussen, fost secretar general al NATO şi în prezent consilier al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, a declarat într-un interviu telefonic pentru Reuters: "Speram şi mă aşteptam la un discurs mai orientat internaţional. În schimb, am avut un discurs orientat spre interior, anti-sistem". Acesta a adăugat că Trump ar trebui să îşi dea seama că a devenit şi liderul lumii lidere şi că de aceea se uită la discursul de învestitură oameni din toată lumea. 

Lira sterlina s-a apreciat marti, cunoscand cea mai mare crestere dupa votul pentru Brexit de la referendumul din iunie, dupa ce premierul britanic Theresa May a promis un vot in Parlamentul de la Londra asupra acordului final negociat cu UE pentru iesirea tarii din uniune si a subliniat ca va incerca sa mentina Marea Britanie ca partener economic cheie al Uniunii, informeaza Reuters.
Lira sterlina castigase deja un procent inainte ca May sa inceapa discursul mult asteptat, in conditiile in care fragmente din discurs fusesera deja scurse in presa. Lira s-a apreciat apoi cu 2 procente, fiind cotata la 1,2278 dolari.  De asemenea, a castigat circa 0,8 procente fata de euro, ajungand pana 87,36 pence per euro.  FTSE 100, care a avut tendinta de a creste in timp ce lira a scazut, a inregistrat in timpul discursului o scadere, conduusa de exportatori si companiile de minerit.

Banca Mondială şi-a îmbunătăţit semnificativ estimările privind avansul economiei româneşti în 2016, până la 5,1%, de la 4% cât estima în luna iunie, potrivit Raportului Economic pentru Regiunea Europa şi Asia Centrală (ECA).În Produsul Intern Brut (PIB), consumul casnic deţine o pondere de 69,7%, cheltuielile guvernamentale – 6,7%, investiţiile de capital fix – 25,2%, investiţiile în stocuri – 0,3%, exporturile – 40,9%. În acelaşi timp, importurile generează un minus de 42,5%.  Potrivit estimărilor pe 2016 privind structura economiei pe sectoare, serviciile contribuie cu 61,3% la formarea PIB, industria cu 35,4%, iar agricultura cu 3,3%.  Forţa de muncă nu este distribuită însă proporţional cu aceste contribuţii. Datele CIA pe 2014 (cele mai recente la acest capitol) arată că în servicii lucrează 42,8% din forţa de muncă, în industrie 28,9%, iar în agricultră nu mai puţin de 28,3%.  Rata şomajului este estimată la 6,7% în 2016, în scădere uşoară faţă de anul precedent, când nivelul era de 6,8%. Din punctul de vedere al şomajului, România se situează pe locul 76 dintr-un total de 208 ţări într-un clasament descrescător (ţara cu cea mai mică rată a şomajului e pe primul loc, iar cea cu rata cea mai mare – pe ultimul loc).  Rata inflaţiei estimată pentru anul trecut se află în teritoriu negativ (-1,1%), estimarea afişată pentru 2015 fiind de -0,6%. La acest capitol, România se clasează pe locul 4 în lume, doar trei ţări având o inflaţie mai "bună", de fapt o scădere mai mare a indicelui preţurilor.   Estimarea pentru 2016 vizează o datorie publică de 39,3% din PIB, în creştere faţă de 2015, când nivelul a fost de 38,4% din PIB. După acest criteriul, România ocupă locul 121 din 180 de ţări, într-un clasament descrescător, pe primul loc fiind Japonia cu cea mai mare consistentă datorie publică, 234,7% din PIB.  CIA estimează pentru România o creştere a exporturilor (de la 54,52 miliarde dolari în 2015 la 56,03 miliarde dolari în 2016), precum şi a importurilor (de la 63,12 miliarde de dolari în 2015 la 66,45 miliarde de dolari în 2016).