"Statele Uniunii Europene au decis să anuleze amenda pentru Spania şi Portugalia şi au stabilit noi termene pentru aducerea deficitului bugetar sub ţinta din Pactul de Stabilitate", se arată într-o ştire Reuters. Decizia din Consiliul UE a venit în urma propunerilor înaintate de Comisia Europeană. Noul termen pentru Spania este 2018, iar ambele ţări trebuie să prezinte planuri de acţiune până la mijlocul lunii octombrie 2016. După vacanţă, Comisia Europeană va decide dacă va suspenda acordarea unor fonduri europene Spaniei şi Portugaliei în 2017, după cum mai arată Reuters.   În condiţiile în care economia Spaniei se "bate" cu a României pentru primele locuri în clasamentul european al creşterii şi criza politică pare să se îndrepte către o soluţie de compromis, viitorul arată bine. Financial Times a scris recent că "bancherii şi oficialii financiari din Spania se bucură de o vară liniştită", pe fondul rezultatelor mulţumitoare obţinute la ultimul test de stres al Autorităţii Bancare Europene şi a progresului înregistrat în ceea ce priveşte restructurarea sistemului bancar.  Mai mult, "băncile noastre se află acum în poziţia de a finanţa redresarea economică fără nicio problemă", după cum a declarat Jose Maria Roldan, preşedintele Asociaţiei Băncilor Spaniole, pentru FT. Dar este justificat acest optimism al bancherilor şi autorităţilor spaniole? Nu cumva liniştea despre care scrie Financial Times este, de fapt, doar calmul dinaintea furtunii? Din păcate pentru Spania, "performanţa" economică din ultimii ani se poate dovedi iluzorie, în condiţiile în care gradul de îndatorare al sectorului privat este încă deosebit de ridicat, iar datoria publică a cunoscut o creştere explozivă. Reformele structurale încă se lasă aşteptate. În clasamentul datornicilor de la Eurostat, Spania ocupă locul 6, cu o datorie publică de 100,5% din PIB în T1 2016, după Grecia (176,3%), Italia (135,4%), Portugalia (128,9%), Cipru (109,3%) şi Belgia (109,2%). Toate aceste estimări se calculează pe baza Procedurii de Deficit Excesiv (PDE), însă aici se apelează la "ajustări" statistice ale componentelor datoriei publice. Ajustările exclud anumite datorii ale administraţiei centrale, administraţiilor regionale sau ale companiilor de stat din totalul datoriei publice, iar rezultatul este raportat la Eurostat.  Cotidianul El Economista a scris recent că datoria publică "reală" a Spaniei a depăşit 1,5 trilioane de euro în T1 2016 şi reprezintă 140,5% din PIB, în condiţiile în care datoria "oficială" este de 1,095 trilioane de euro, adică de 100,5% din PIB.

Șefi ai armatei americane au denaturat rapoartele serviciilor de informații pentru a crea o imagine mai roz decât în realitate a luptei Statelor Unite cu ISIS, arată un raport realizat de un grup de lucru republican din Camera Reprezentanților. „De la jumătatea lui 2014 până la jumătatea lui 2015, responsabilii comandamentului forțelor americane din Orientul Mijlociu (CENTCOM) au manipulat producerea de informații pentru a minimaliza amenințareea reprezentată de gruparea ISIS în Irak”, se arată într-un comunicat al congressmanului republican Mark Pompeo, membru al grupului de lucru. Acesta adaugă:  „Rezultatul: cei care foloseau aceste informații au avut în mod constant o viziune puțin prea roz a succeselor operaționale americane împotriva ISIS.”

Autorii raportului au discutat cu zeci de analiști ai CENTCOM, dintre care mulți au afirmat că au suferit presiuni la vremea respectivă, pentru a cosmetiza informațiile:  „Peste 40% dintre analiști au răspuns că au fost supuși la presiuni pentru a deforma sau suprima informații, anul trecut.”

Pe de altă parte, CENTCOM a difuzat comunicate de presă și declarații în care situația era prezentată „semnificativ mai bună” decât în realitate, au descoperit investigatorii.

China General Nuclear Power Corporation este acuzată de guvernul SUA de spionaj nuclear, potrivit departamentului de justiţie al SUA, citat de The Guardian.   Potrivit actului de punere sub acuzare de 17 pagini, inginerul din domeniul nuclear Allen Ho, angajat al China General Nuclear Power Corporation şi această companie au conspirat în mod ilegal pentru a dezvolta material nuclear în China fără aprobarea SUA, "cu intenţia de a asigura un avantaj pentru Republica Populară China".  Procurorul general adjunct al SUA, John P. Carlin a spus că "Allen Ho, la indicaţiile unei companii chineze de energie nucleară deţinută de stat ar fi abordat şi recrutat experţi nucleari rezidenţi în SUA pentru a furniza asistenţa integrală pentru dezvoltarea şi producerea de material nuclear special în China".  "El a făcut acest lucru fără să se înregistreze la Departamentul de Justiţie ca agent al unei naţiuni străine şi fără autorizaţie din partea Departamentului SUA pentru Energie", a explicat procurorul general adjunct. "Punerea sub acuzare a celor care încearcă să eludeze legile SUA prin obţinerea de tehnologie nucleară importantă, pentru ţări străine, este o prioritate a Diviziei de Securitate Naţională", a adăugat Carlin.  Ho ar fi lucrat ilegal pentru China din 1997 până în aprilie 2016, se spune în actul de acuzare.  Pedeapsa maximă pentru conspiraţii pentru angajarea şi participarea ilegală în dezvoltarea de material nuclear în afara SUA este de închisoare pe viaţă şi amendă de 250.000 de dolari, conform sursei citate. 

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an şi pentru 2017, aceasta urmând să rămână în teritoriu negativ până la finalul anului în curs, a anunţat astăzi Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, într-un briefing de presă.  "Scenariul de bază relevă o traiectorie proiectată a ratei anuale a inflaţiei semnificativ mai joasă decât cea previzionată anterior, în contextul persistenţei la nivel global şi regional a unui nivel scăzut al inflaţiei, de natură să afecteze comportamentul inflaţiei de bază, dinamica preţurilor volatile, dar şi cea a preţurilor administrate. Noua prognoză păstrează profilul ascendent, în condiţiile presiunilor inflaţioniste exercitate de excedentul de cerere agregată şi de costurile unitare cu forţa de muncă. Astfel, traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei înregistrează valori negative până la finele anului 2016, revine apoi în interiorul intervalului ţintei pe parcursul anului 2017, rămânând la finalul acestuia sub punctul central al ţintei", a precizat Mugur Isărescu. Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, astăzi, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul BNR-ului.  De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, conform aceloraşi surse. 

În ultimele zile ale lunii iunie, Gu­vernul păstorit de Dacian Cioloş, a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 41/28 iunie 2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care, practic, România este repusă pe harta roşie a maşinilor furate din străinătate şi din ţară. Chiar dacă s-a renunţat la anumite atribuţii ale Ministerului Transporturilor, prin RAR, ordonanţa adoptată de Guvernul Cioloş nu a fost avizată de fostul ministrul al Transporturilor, Dan Costescu. Potrivit noilor reglementări cuprinse în Ordonanţa 41, dovada certificării autenticităţii unui vehicul de către Registrul Auto Român se face de către instituţiile care se ocupă de operaţiuni de înmatriculare pentru o maşină utilizată, dobândită din străinătate. Potrivit noilor reglementări, pentru un vehicul înmatriculat în România, în momentul vânzării/cumpărării sale nu mai este necesar certificatul de autenticitate. Înainte de intrarea în vigoare a acestui document, Ordonanţa de nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, prin articolul 11, alineatul (5), impunea celor care vor să înmatriculeze o maşină din străinătate să facă dovada certificării autenticităţii vehiculului de Registrul Auto Român. „Certificarea autenticităţii vehicului este dovada faptului că maşina nu figurează în baza de date a Uniunii Europene ca fiind furată. Înainte de sfârşitul lunii iunie, cine vroia să înmatriculeze o maşină era obligat să depună la dosar certificatul de autenticitate al vehiculului. Cel mai important document al maşinii era eliberat de RAR până la sfârşitul lunii iunie. Începând cu luna iulie, numai cei care au achiziţionat maşina second-hand din străinătate sunt obligaţi să depună la dosar certificatul de autenticitate al autovehiculului. Pentru autovehiculele vechi, înmatriculate deja în România, dacă se vând, instituţia care se ocupă de înmatriculări nu mai solicită certificatul de autenticitate a vehiculului de la Registrul Auto Român. Cine verifică seria de carosierie şi alte elemente de identificare după aplicarea noi legi? Acum nu mai sunt obligaţi să verifice seriile“, ne-au explicat specialiştii din domeniu.

In Bucureşti au fost identificate un număr de 2.563 de clădiri care au nevoie de consolidări structurale, fiind vulnerabile în caz de cutremur. Cele mai multe locuinţe vulnerabile la un seism sunt cele construite înainte de 1960.  Ministerul Dezvoltării vrea ca prin noua Lege a Locuinţei să fie interzisă locuirea în clădiri nesigure. Evacuare din apartamentele care stau să cadă la primul cutremur major se va face în baza legii, cu o clauză prin care se doreşte asigurarea unei locuinţe temporare sau acordarea unor vouchere/subvenţii prin care familiile să poată locui cu chirie până la finalizarea lucrărilor de consolidare.  "În cazul în care mutarea proprietarilor din locuințele nesigure (care reprezintă pericol pentru viața proprietarilor/locatarilor) nu este posibilă datorită refuzului proprietarilor, se propune instituirea unui mecanism de expropriere și consolidare a respectivelor locuințe", se arată în Strategia Naţională de Locuire. Mare parte din valoarea consolidării unui imobil va veni de la bugetul de state şi de la cele locale, însă şi proprietarii vor contribui cu sume, în funcţie de venituri. Familiile cu venituri mici nu vor contribui cu mai mult de 10% din venitul întreg al familiei. Cei cu venituri mai mari vor acoperi integral cota parte din valoarea lucrărilor de reabilitare