Testele EBA au analizat modul în care pot face faţă băncile unei presupuse perioade de trei ani de şoc economic, iar conform rezultatelor, Monte dei Paschi ar avea o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de minus 2,23% în 2018, într-un asemenea scenariu. "Banca Monte dei Paschi" este afectată de credite neperformante de miliarde de euro. Conform EBA, banca italiană va avea probleme să-şi atingă pe deplin nivelul de capital Tier 1 (CET1), care arată capacitatea unei bănci de a face faţă şocurilor. Pe lista EBA cuprinzând instituţiile cu risc pentru industria financiară a UE, din cauza semnelor de întrebare cu privire la capitalul CET1 se mai numără: Raiffeisen Landesbanken Austria (capital CET1 de 6,12%), Banco Popular Spania (7,01%), UniCredit Italia (7,12%), Barclays Marea Britanie (7,30%), Allied Irish Banks Irlanda (7,39%), Commerzbank Germania (7,42%), Bank of Ireland (7,69%), Deutsche Bank Germania (7,8%), Societe Generale Franţa (8,03%), RBS (8,08%). În cazul, Erste Group Austria, nivelul CET1 este de 8,19%, iar al Banco Santander Spania - de 8,69%. Testele de stres actuale se deosebesc de cele anterioare derulate de autoritatea bancară, pe care o instituţie de credit "le trecea" sau "pica". Rezultatele testelor urmează să fie transmise de EBA autorităţilor naţionale de reglementare. Conducerea EBA mai atrage atenţia că nivelul creditelor neperformante din Europa a devenit o temă majoră de îngrijorare pentru investitori.  "Avem credite neperformante de 1.000 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o cifră mare", a declarat, înaintea publicării rezultatelor testelor de stres, Andrea Enria, preşedintele EBA, citat de CNBC. Oficialul EBA a adăugat: "Acest nivel a început să crească în toate ţările. Problema este ajustarea nivelului - îl ajustăm suficient de rapid? Nu trebuie ajustat prea rapid pentru că putem ajunge la un impas masiv în privinţa capitalului, dar nici prea încet, întrucât băncile nu vor mai putea credita şi astfel rămân neprofitabile pe perioade lungi de timp". 

Dar, istoria BNR cu Sorin Ovidiu Vîntu este mult mai lungă decât acest caz cu Bogdan Olteanu. "Prin 1997-1998-1999 Vîntu a făcut câteva razii prin managementul BNR de atunci recrutând câţiva directori şi chiar un viceguvernator cărora le-a vândut ideea de a crea un mare grup financiar românesc – Gelsor, având în spate banii de la FNI, un fond de investiţii care reuşea să aspire mii de români cărora le mărea săptămânal investiţia, aproape ca la Caritas" susține Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar, într-un editorial publicat pe zf.ro

"Pe lista celor care s-au lăsat fermecaţi de Vîntu, dar mai ales de banii lui, s-au regăsit Vlad Soare, fost viceguvernator, Daniel Dăianu (acum membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale), George Mucibabici (acum şef la Deloitte România), Vasile Săvoiu, director în cadrul BNR sau Adrian Radu, şeful operaţiunilor financiare ale BNR" scrie Cristian Hostiuc.

"Într-o Românie extrem de cenuţie la acea vreme, 10.000-20.000 de dolari pe lună, dacă nu chiar mai mult, daţi de Vîntu (din banii de la FNI) au constituit un puternic argument de a lăsa o instituţie de stat pentru ceea ce mai târziu s-a dovedit a fi o escrocherie " argumentează acesta în editorialul publicat.  "De asemenea, Vîntu l-a convins pe Nicolae Văcăroiu, fost premier şi actual preşedinte al Curţii de Conturi, pe Florin Georgescu, fost ministru de Finanţe şi actualmente prim viceguvernator al BNR şi pe Corneliu Croitoru, fost viceguvernator al BNR (1990-1998) să vină în conducerea unei bănci – Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi să obţină autorizaţia de funcţionare pe baza renumelui lor, care prin faptul că erau şi politicieni (membri ai PSD) controlau Banca Naţională" mai afirmă directorul editorial ZF.

Articol excelent de Bogdan Chirieac

"România este deja devastată. Politic, ea se află într-o criză profundă, din noiembrie anul trecut, când marile partide politice și-au arătat limitele și au acceptat un guvern cu inși aduși de nicăieri și care au dus România niciunde. Romania are zero absorbție de fonduri europene și s-ar putea ca pe viitor ele să nu mai existe. Nici nu mai este clar acum dacă nu cumva britanicii s-au salvat cu ieșirea din UE înainte de prăbușirea băncilor. Investițiile străine nu au cum să vină într-o țară unde cuvântul cel mai des rostit este corupție, iar lumea are mare grijă de banii săi în aceste vremuri. În faţa provocărilor, guvernul Cioloş nu are nicio viziune. Acest lucru nu trebuie să ne mire. Problema este că nici partidele politice nu vin cu nicio abordare. Numai promisiuni populiste ce țin de campania electorală pentru alegerile din 5 decembrie. Toată lumea se bate pentru a forma viitorul guvern al României. Nu au înțeles nici în 2008 cu ce urmau să se confrunte, par să nu înțeleagă nici astăzi. Doar o minune ar putea împiedica România anul viitor să treacă prin cea mai profundă criză economică de după 1989."  Zilele trecute, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că experimentul din Cipru, de acum 4 ani, este legal. Adică, băncile pot fi salvate de la faliment sau, mă rog, se poate încerca acest lucru cu banii deponenților. Cu alte cuvinte, în Cipru, peste noapte, principalele bănci au naţionalizat până la 90% din depozitele bancare ale clienților. În schimb, aceștia au primit acțiuni la bancă, adică hârtii fără valoare. Întrebarea pusă de juriștii europeni a fost: dacă depozitul bancar, care înseamnă proprietate, poate fi naționalizat peste noapte și fără a primi în schimb compensații, de ce nu s-ar putea face același lucru și cu bunurile imobiliare, de exemplu case și terenuri sau orice altceva, mergând până la tablouri și bijuterii. Controversa a fost tranșată, cum vă spuneam, de Curtea Europeană de Justiție, care a spus că e în regulă ca banca să pună mâna pe economiile cetățenilor. Veți întreba ce treabă are România cu creditele neperformante ale băncilor europene. De curând, Deutsche Bank, aflată și ea în dificultate, a închis 200 de filiale și a dat afară mii de bancheri. Or să se descurce nemții, veți spune. Practic, tot sistemul bancar românesc este cu capital străin. Cea mai mare bancă italiană, Unicredit, aflată în mare dificultate acasă, este cel mai mare investitor în Europa centrală și de est, inclusiv în România. Cu alte cuvinte, când se prăbușește mama, fiica din România nu are cum să o ducă bine."Bogdan Chiriac

Moneda americană s-a apreciat ieri, pe pieţele externe, faţă de euro, în condiţiile în care banca centrală a SUA (Federal Reserve - Fed) şi-a început reuniunea de politică monetară de două zile, la finalul căreia analiştii aşteaptă menţinerea dobânzii cheie, în contextul unor date economice mixte privind economia SUA şi al situaţiei internaţionale dificile. Decizia Fed urmează să fie anunţată în această seară şi nu va fi urmată, ca de obicei, de o conferinţă de presă a preşedintelui Fed, Janet Yellen.   Dolarul a urcat cu 0,1% ieri, la ora 11.46, la New York, atingând 1,0983 unităţi/euro. Datele privind evoluţia pieţei muncii din SUA arată o creştere a locurilor de muncă, în luna iunie. Situaţia pentru luna iulie va fi anunţată la data de 5 august, astfel că pieţele nu aşteaptă ca Fed să ia vreo decizie privind dobânda mai devreme de publicarea datelor referitoare la evoluţia pieţei muncii. De asemenea, cifrele privind evoluţia economiei americane în trimestrul al doilea vor fi publicate vineri, după reuniunea Fed.  Amintim că, în luna iunie, Federal Reserve a decis să menţină dobânda cheie în intervalul 0,25 - 0,50%, în condiţiile în care, atunci, Marea Britanie încă nu se pronunţase pentru ieşirea din Uniunea Europeană, iar ritmul de creare a noilor locuri de muncă din SUA era lent, conform datelor oficiale. În plus, cifrele arătau o creştere economică modestă.  Fed a majorat dobânda cheie în decembrie 2015, la 0,25-0,50%, de la 0-0,25%, aceasta fiind prima creştere a costului creditului din ultimul deceniu. În luna iulie, după votul Marii Britanii pentru ieşirea din UE, traderii au pariat că banca centrală a SUA nu va mai recurge, nicidecum, la o majorare a dobânzii anul acesta (aşa cum anticipau anterior), ci mai degrabă la o tăiere, în contextul actual incert.  Conform unei analize Bloomberg, traderii anticipează că nici măcar în 2017 Fed nu va mai creşte dobânda cheie.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 108,4 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 14,3% din PIB. S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+12,5%), accize (+7,7%), contribuţii de asigurări sociale (+6,3%), impozitul pe salarii şi venit (+2,3%), precum şi din taxa pe utilizarea bunurilor (+15,5%).  În ceea ce priveşte încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere faţă de aceeaşi perioada a anului 2015, de 9,5%, atât din cauza reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât şi în urma introducerii unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015. Faţă de programul stabilit pentru primul semestru, încasările din TVA au fost cu 1,6% mai mari.  Încasările din contribuţii de asigurări sociale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 6,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care sunt influenţate negativ de creşterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, datorită creşterii cotei de contribuţii de la 5% în anul 2015, la 5,1% în anul 2016, precum şi de aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuţiile de asigurări sociale aferente angajatorului din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.

China invadeaza piata mondiala a petrolului. Ce se ascunde in spatele goanei dupa titei. Preturile petrolului au castigat 33% in prima jumatate a acestui an, ceea ce ii face pe unii sa creada ca slabiciunea cotatiilor titeiului este de domeniul trecutului. Mai multi experti continua sa sublinieze intreruperile legate de aprovizionare, in special in Nigeria si Canada, ca principal motiv al cresterii preturilor, se arata intr-o analiza realizata de Ebele Kemery de la JPMorgan Asset Management, preluata de publicatia Business Insider. Titlurile senzationale au indepartat atentia de la adevaratul conductor al aprecierii preturilor, care este cererea neasteptata din partea Chinei - Setea de petrol a statului chiez a fost atat de mare, incat natiunea a adunat tiptil stocuri de titei in ultimele sase luni, invingand chiar si asteptarile celui mai dezamagit analist. Cele mai recente date privind cererea de petrol, publicate de US Energy Information Administration EIA publicate in buletinul pe luna Iulie privind previziunile pe termen scurt in domeniul energiei confirma faptul ca surpriza nu a venit in urma constrangerilor aprovizionarii, asa cum au sugerat mai multe articole de presa, ci mai degraba in urma cererii. EIA a revizuit in sus cererea de petrol la nivel mondial pe prima jumatate a anului 2016 cu aproape 400.000 de barili pe zi fata de previziunile publicate in decembrie 2015, comparativ cu o revizuire de doar 5000 de barili pe zi in aprovizionarea cu petrol la nivel mondial realizata pentru aceeasi perioada