Comitetul de reglementare al ANRE a aprobat, pentru perioada 1 iulie 2016 - 31 martie 2017, o scădere medie de 3% a preţurilor pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la clienţii casnici, medie calculată în funcţie de ponderea pe piaţa a fiecărui operator licenţiat.  Scăderea aprobată a avut în vedere menţinerea preţului producţiei interne curente la 60,00 lei/MWh, asigurarea consumului clienţilor casnici 100% din producţia internă (curentă şi extrasă din depozitele de înmagazinare) şi căderea costului unitar de transport estimat, anunţă ANRE prin intermediul unui comunicat de presă. Principalii indici ai Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au încheiat şedinţa de tranzacţionare de ieri în urcare, în contextul în care a fost înregistrat un volum de tranzacţionare de 30,46 milioane de lei (6,73 milioane euro), mai mic decât marţi.  Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct în cadrul Tradeville, ne-a declarat: «Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti au încheiat ziua în teritoriu pozitiv, continuând revenirea după şocul cauzat de Brexit, pe fondul unor evoluţii pozitive din pieţele vest-europene şi în prima parte a sesiunii nord-americane. Indicele BET a câştigat 0,93% faţă de şedinţa anterioară, în timp ce restul indicilor au variat între 0,53% (BET-NG) şi +1,25% (BET-FI). Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni de pe piaţă reglementată a fost 6,05 milioane euro, sub media de 7,44 milioane euro înregistrată de la începutul anului.  Cel mai mare avans pe segmentul principal l-au înregistrat acţiunile "Turism Felix - Băile Felix" (TUFE), cu +14,74%, pe fondul unui volum mic în termeni absoluţi, dar peste media ultimei jumătăţi de an, în timp ce, din cadrul indicelui BET, preţul titlurilor BRD - Groupe Societe Generale (BRD) a avut cea mai bună evoluţie (+2.65%), în condiţiile în care volumele tranzacţionate au fost sub media ultimelor şase luni. Cea mai mare scădere pe piaţa reglementată au înregistrat-o astăzi (n.r. ieri) acţiunile "Prebet" (PREB), cu -4,58%, pe fondul unui volum care a fost mult sub valoarea medie înregistrată pentru acest titlu în ultima jumătate de an. Din cadrul indicelui BET, nicio acţiune nu a încheiat şedinţa pe minus.» Pe piaţa "regular", topul lichidităţii a fost condus de acţiunile "Banca Transilvania" (TLV), simbol pe care au fost realizate tranzacţii în valoare de 7,39 milioane de lei. Cotaţia TLV a urcat cu 0,95%, preţul de închidere fiind de 2,13 lei/unitate.   Titlurile "Romgaz" (SNG) au crescut cu 0,8%, la 25,1 lei/unitate, în urma unui rulaj de 4,67 milioane de lei ...tot ieri, au fost schimbate acţiuni "Fondul Proprietatea" (FP) de 2,3 milioane de lei, preţul de închidere fiind de 0,717 lei/unitate, în urcare cu 0,99%. Locul al patrulea în topul lichidităţii a revenit titlurilor "Electrica" (EL), cu un rulaj de 1,87 milioane de lei. Cotaţia EL s-a apreciat cu 1,09%, ultimul preţ fiind de 13,04 lei/unitate.  Pe piaţa "deal" au fost înregistrate, în total, trei tranzacţii.  Cea mai importantă dintre acestea, în valoare de 2,97 milioane lei, a fost realizată cu titluri TLV, la preţul unitar de 2,12 lei, în urcare cu 0,47%.  De asemenea, au mai fost încheiate două tranzacţii "deal" cu titluri "Transelectrica" (TEL), însumând 2,81 milioane de lei, la preţul 27,45 lei/acţiune, în scădere cu 0,54%. Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece acţiuni, a crescut cu 0,93%, iar indicele BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 37 de acţiuni de la BVB, a sporit cu 0,88%.  Indicele BET-FI, al SIF-urilor plus Fondul Proprietatea, s-a apreciat cu 1,25%.  Indicele extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a urcat cu 0,95%, iar indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, a crescut cu 0,77%.

GlaxoSmithKline, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, a anuntat ca va investi 275 de milioane de lire (echivalentul a 361 de milioane de dolari) in Marea Britanie, un semnal de incredere in aceasta tara dat in pofida votului cetatenilor britanici pentru iesirea din Uniunea Europeana la referendumul de la finalul lunii iunie, noteaza Reuters.  GlaxoSmithKline, care a militat impotriva Brexitului inainte de referendum, considera ca Marea Britanie ramane o tara atractiva pentru productia de medicamente, gratie fortei de munca calificate si a ratei de impozitare scazute.  GlaxoSmithKline investeste in unitati de productie din nordul Angliei, Scotia si la nord de Londra, pentru a creste productia de medicamente de noua generatie pentru probleme respiratorii si de medicamente biotehnologice. Majoritatea acestor produse sunt destinate exportului. "Este o dovada a fortei noastre de munca calificate din Marea Britanie si a pozitiei de lider a acestei tari in domeniul stiintelor vietii care ne fac sa investim in productia avansata aici", a declarat  Andrew Witty, director executiv al GlaxoSmithKline.  Greg Clark, ministrul britanic pentru Afaceri, energie si strategie industriala, spune ca decizia GlaxoSmithKline reprezinta un vot de incredere dat Marii Britanii si demonstreaza ca "nu exista in Europa un loc mai bun pentru a dezvolta o afacere".

Cancelarul german Angela Merkel a cerut "negocieri lucide", fără grabă, cu "partenerul apropiat" Marea Britanie asupra ieşirii din Uniunea Europeană, notează Reuters.

Miniştrii de externe ai celor şase membri fondatori ai UE au declarat mai devreme că Marea Britanie ar trebui să părăsească blocul cât mai curând posibil după ce britanicii au votat joi pentru a ieşi din blocul de 28 de membri.  Cu toate acestea, Merkel a adoptat un ton mai conciliant.  "Negocierile ar trebui să aibă loc într-un climat bun, profesional", a declarat Merkel după o reuniune a partidului ei conservator la Hermannswerder, în afara oraşului Potsdam, la vest de Berlin.  "Marea Britanie va rămâne un partener apropiat, cu care suntem legaţi din punct de vedere economic", a spus ea, adăugând că nu există nicio grabă ca Marea Britanie să invoce articolul 50 din Tratatul UE - primul pas pe care trebuie să-l ia pentru a pune în mişcare procesul de ieşire, mai notează Reuters, citat de Agerpres.  "Este adevărat că nu ar trebui să dureze o veşnicie, dar eu nu mă lupt acum pentru un interval de timp scurt", a mai declarat Merkel, în contrast cu un apel mai urgent lansat de miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei, Italiei, Olandei, Belgiei şi Luxemburgului care s-au întâlnit în nordul capitalei Germaniei.  Ei au insistat ca Marea Britanie să declanşeze procesul pentru ieşirea din bloc după ce britanicii au votat cu 52%, contra 48%, pentru a ieşi din UE, la care a aderat în urmă cu peste 40 de ani.

România a primit "milioane de dolari" de la CIA pentru a găzdui închisori secrete, a declarat o avocată americană, în prima zi a audierilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), conform unor surse din presă.  În cadrul acestor audieri, România este acuzată că pe teritoriul său, a permis ca CIA să tortureze suspecţi de terorism în cadrul unui program secret de extrădări în timpul preşedinţiei lui George W. Bush, relatează The Associated Press, potrivit surselor.  Un cetăţean saudit, aflat în prezent în custodia Statelor Unite, la închisoarea militară de la Guantanamo (Cuba), a declarat la CEDO că a fost torturat în 2004 într-una dintre aceste închisori CIA. De asemenea, avocata acestuia, a susţinut la CEDO că aceste închisori au funcţionat în România din 2003 şi până în 2005, cu "încuviinţarea şi complicitatea" Guvernului de la Bucureşti, acuzaţii pe care autorităţile române le resping. Europarlamentarul, Norica Nicolai, nu a recunoscut că au fost închisori în ţara noastră.   Avocata americană a adăugat că sauditul Abd al-Rahim Al Nashiri, clientul său, a fost torturat în cadrul închisorii, a fost încătuşat, privat de somn, supus unor zgomote puternice şi lumini intense, pălmuit şi supus unei "hrăniri rectale cu forţa", într-o închisoare CIA din Bucureşti. Curtea a anunţat că va decide în câteva luni dacă România a permis cu bună ştiinţă funcţionarea acestor închisori secrete CIA în care s-a practicat tortura. 

 Sistemul bancar din ţara noastră a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea Băncii Naţionale a României (BNR) şi cedarea de avuţie din partea statului român, iar băncile ce operează la noi au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, "sub atenta supraveghere" a Băncii Centrale, scrie, pe blogul său, Lucian Isar, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în guvernul Ponta. "Una din temele predilecte ale retoricii BNR este aceea că, deşi au ratat propriul obiectiv în 11 din ultimii 12 ani, au gestionat sistemul de stat fără ajutor de la statul român. Fals. Sistemul bancar a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea BNR şi cedarea de avuţie din partea statului român. Băncile ce operează în România au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, sub atenta supraveghere a BNR", spune fostul ministru.  Potrivit lui Isar, "găurile" au fost acoperite prin mai multe canale, unul dintre cele mai transparente fiind acela al titlurilor de stat.  "Toată lumea realizează acum, după 8 ani, că politica monetară şi de credit a generat, declanşat şi agravat criza din România. Cursul de schimb la 3,1, creditare în valută cu mesaje de leu tare, dobânzi la lei extrem de ridicate inclusiv când toate celelalte bănci centrale coborau dobânzile", precizează Isar.  Acesta mai susţine că ascunderea pierderii băncilor de către statul român nu e nouă, iar în cazul Bancorex pierderea a fost acoperită de toţi românii "care făceau plinuţ de benzină, timp de 10 ani". De asemenea, fostul ministru spune că injectarea de bani în sistemul bancar prin canalul titlurilor a fost "orchestrată de BNR" şi achitată de populaţie şi firme prin taxe şi impozite. "BNR a ţinut dobânzile sus în piaţă inclusiv după declararea oficială a crizei în România. Acest «mic» amănunt a afectat negativ economia reală, dar a permis finanţarea datoriei publice la dobânzi ridicate, de care au profitat băncile. Cea mai mare deţinere de titluri o au băncile comerciale, iar ca şi proxy după ajustarea cu dimensiunea bilanţului, cele cu probleme. Mai pe şleau, cu cât mai problematică banca, cu atât mai multe titluri în bilanţ (proporţional)", susţine Lucian Isar.

Miniştrii de externe german şi francez, Frank-Walter Steinmeier şi respectiv Jean-Marc Ayrault, au redactat un document de nouă pagini intitulat "O Europă puternică într-o lume a incertitudinilor", în care propun politici europene comune privind securitatea, migraţia şi întărirea convergenţei economice, informează Reuters. Televiziunea poloneză TVP - postul de stat - a făcut public documentul pe care Frank-Walter Steinmeier urmează să îl prezinte la Praga reprezentanţilor ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Polonia Cehia, Slovacia, Ungaria), potrivit site-ului inliniedreapta.net. Documentul are 9 pagini şi a fost publicat în întregime, în limba engleză, pe site-ul TVP. Pe scurt, el prevede ca, în urma Brexitului, UE să devină un superstat.   Astfel, ţările membre vor renunţa la armata proprie şi la serviciile speciale, vor adopta un cod penal comun şi un sistem fiscal comun, vor renunţa la valuta proprie (cei care nu au renunţat deja) şi la banca naţională a fiecărui stat.  De asemenea, politica în privinţa imigraţiei şi graniţelor va fi comună, "refugiaţii" urmând să fie distribuiţi ţărilor membre, iar politica internaţională faţă de terţe ţări şi organizaţii internaţionale va fi şi ea comună. Cea mai intersantă parte a documentului o reprezintă viziunea germano-franceză privind securitatea şi politica de apărare în UE.   În acest sens, documentul de poziţie al Franţei şi Germaniei nu menţionează nicăieri NATO, definind în schimb UE drept o "uniune de securitate".  Viziunea de apărare este precedată de o laudă a "negoţului" cu Iranul şi o altă laudă privind un "rezultat" UE în domeniul securităţii - Acordul de la Minsk, notează site-ul inliniedreapta.net. Din document se poate înţelege că tot ce ţine de apărare şi securitate va trebui tratat la nivel european, în cadrul unui Acord european de securitate, iarăşi fără vreo menţionare a NATO sau a vulnerabilităţilor specifice ale unei ţări.