Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (DGAC) franceză recomandă companiilor aeriene care operează în Franţa să-şi facă plinul de kerosen în străinătate pentru a-şi putea asigura două zboruri consecutive în contextul conflictului social actual care afectează aprovizionarea cu carburant, a declarat purtătorul de cuvânt al Air France pentru AFP, potrivit Agerpres.  "Dacă plecaţi din Europa spre Paris, de exemplu spre Roissy-Charles de Gaulle, luaţi-vă carburant pentru a vă parcurge etapa şi pe cea următoare", a declarat purtătorul de cuvânt, indicând că Air France aplică această notă a DGAC de vineri după-amiază.   Compania franceză a mai luat măsuri pentru zboruri pe distanţe mari. "Dacă plecaţi pe distanţe lungi din străinătate spre Paris, luaţi-vă maximum de carburant", a subliniat acelaşi purtător de cuvânt, potrivit căruia totuşi "în acest stadiu nu există penurie" în Franţa.  "Avem rezerve suficiente pentru a opera timp de mai multe zile, acestea sunt doar măsuri de precauţie", a adăugat el. La Paris, kerosenul este stocat în cele două aeroporturi, Roissy şi Orly, unde soseşte prin oleoduct de la rafinăriile din Seine, în regiunea Havre (nord-vest). Dar grupul care administrează acest oleoduct este în grevă, ceea ce perturbă aprovizionarea platformelor aeroportuare.  Forţele de ordine au deblocat 15 depozite petroliere ocupate de opozanţii unei reforme guvernamentale a Codului muncii, dar şase dintre cele opt rafinării ale Franţei au în continuare activitatea sistată sau mult redusă. 

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat vineri România şi Polonia că s-ar putea afla în raza de acţiune a rachetelor ruse, deoarece găzduiesc elemente ale scutului antirachetă american pe care Moscova îl consideră o ameninţare, informează Reuters.  Vladimir Putin a făcut vineri cele mai dure declaraţii la adresa scutul american, atrăgând atenţia că Moscova a afirmat în repetate rânduri că va lua măsuri de retorsiune, însă Washingtonul şi aliaţii săi au ignorat avertismentele.  În luna mai, armata americană - care susţine că scutul antirachetă este necesar pentru apărarea împotriva Iranului, şi nu ameninţă Rusia - a inaugurat în ţara noastră prima unitate din Europa unde este operaţională o componentă terestră a scutului antirachetă american. Acesta urmează să se extindă în Polonia. "Dacă ieri în aceste zone din România oamenii pur şi simplu nu ştiau ce înseamnă să fii în raza de acţiune, de astăzi suntem forţaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea", a declarat Vladimir Putin la Atena într-o conferinţă de presă, organizată în comun cu premierul grec, Alexis Tsipras. "În aceeaşi situaţie se află şi Polonia", a continuat preşedintele rus. Vladimir Putin nu a specificat ce măsuri concrete va lua Rusia, însă a subliniat că nu va face primul pas şi doar va răspunde la acţiunile Washingtonului. "Nu vom acţiona până când nu vom vedea rachete în zonele cu care ne învecinăm", a mai spus preşedintele rus. 

Atat KMG (KazMunaiGaz), cat si KMGI (KazMunaiGaz International) sustin ca nu au fost informate oficial de existenta unor investigatii precum cele mentionate astazi in comunicatul de presa al D.I.I.C.O.T. (referitoare la activitati din perioada 1998-2003) la momentul achizitiei actiunilor The Rompetrol Group NV (in 2007).  "KMGI va folosi toate mecanismele legale, atat la nivel local, cat si international, pentru a isi proteja investitiile realizate de la momentul achizitiei.

KMGI isi exprima increderea ca, in colaborare cu autoritatile romane, investigatia va fi solutionata cat mai rapid si va fi gestionata corect din punct de vedere al comunicarii, astfel incat activitatile si reputatia companiei sa nu fie afectate. KMGI isi afirma deschiderea de a colabora cu guvernul si autoritatile romane pe tot parcursul acestei investigatii. In acelasi timp, dorim sa informam atat opinia publica cat si partenerii companiei ca activitatile rafinariei Petromidia si a statiilor de carburanti Rompetrol nu vor fi afectate", se mai arata in comunicat.  Potrivit acestuia, KMG International si-a asumat, fata de guvernul roman, dezvoltarea unui fond de investitii mixt romano-kazah, cu un aport de capital de 150 de milioane de dolari si urmarind o tinta totala a activelor de pana la 1 miliard de dolari, in functie de conditiile de piata. KMG International asteapta din partea Guvernului roman parcurgerea unor pasi administrativi necesari pentru infiintarea entitatii de proiect a fondului de investitii, in timp ce proiecte in valoare de peste 300 milioane dolari au fost deja identificate si sunt pregatite pentru a fi transferate catre fond si pentru a fi dezvoltate in Romania, urmand a genera un puternic impact pozitiv atat in plan economic, cat si social.  Reamintim ca Ministerul Energiei are mandat din partea Guvernului de a infiinta o societatea care sa participe ca reprezentant al statului la constituirea fondului.  Potrivit unui memorandum semnat cu partea kazaha in februarie 2013 si aprobat de Guvern in ianuarie 2014, va fi creat un fond comun de investitii din care 80% va detine KazMunayGas, iar 20% statul roman. Fondul de investitii va avea un capital de 150 milioane dolari, bani pe care ii va asigura KazMunayGas. Din capitalizarea de 150 de milioane de dolari, contributia statului in valoare de 30 milioane dolari, insa trebuie achitata tot de KazMunayGas, potrivit intelegerilor din memorandum. Fondul se va constitui ca o societate pe actiuni. Durata investitionala este de pana la 7 ani. Pe  durata celor 7 ani se estimeaza investitii de circa 1 miliard de dolari, in functie de conditiile pietei.

Fondul Atlas, constituit în grabă pentru susţinerea încrederii în sistemul bancar italian, a cumpărat întrea¬ga emisiune de acţiuni a băncii Popolare di Vicenza, cu o valoare de 1,5 miliarde de euro, în condiţiile în care "subscrierea acesteia de către UniCredit ar fi determinat necesitatea majorării capitalului şi pentru cea mai mare bancă din Italia". O ştire de săptămâna trecută din Wall Street Journal, preluată şi de ziarul BURSA, arăta acelaşi lucru: constituirea fondului Atlas şi "salvarea" Popolare di Vicenza a avut ca scop secundar protejarea celei mai mari bănci din Italia.  Conform unor surse din rândul investitorilor dar şi unor declaraţii ale oficialilor de la Roma, "încrederea în directorul executiv Federico Ghizzoni şi conducerea de top a băncii a fost erodată în mod dramatic de eşecul intermedierii majorării de capital la Popolare di Vicenza", după cum scrie FT. Majorarea forţată a capitalului UniCredit ar fi avut loc pe fondul "îngrijorărilor legate de capacitatea îndeplinirii obiectivelor pentru următorii trei ani, conform planului prezentat în noiembrie 2015", în condiţiile temerilor legate de "capitalizare, profitabilitate şi calitatea managementului". Unul dintre primii 10 acţionari ai băncii consideră că UniCredit are nevoie oricum de o majorare a capitalului, conform articolului din FT, dar aceasta "nu se poate realiza cu actuala conducere, care a pierdut încrederea pieţei". Un alt acţionar important a declarat la începutul anului, pentru cotidianul La Repubblica, că "deşi Ghizzoni este un bun bancher, poate banca are nevoie de o schimbare radicală". Actualul director executiv de la UniCredit ocupă poziţia din 2010, când Consiliul Directorilor l-a înlăturat pe Alessandro Profumo în urma evoluţiei slabe a preţului acţiunilor. În faţa a ceea ce pare un "asalt" concertat al pieţei împotriva celei mai mari bănci din Italia, directorul său executiv, FedericoGhizzoni, este "calm şi raţional", după cum a declarat o persoană apropiată de acesta pentru Financial Times.

De la intrarea în UE, deficitul bugetar al României a depăşit de 5 ori ţinta europeană de deficit bugetar, dintre care două depăşiri au fost permisibile. Datele prezentate de institutul IFO arată că violarea nepermisă şi fără sancţiuni a tratatelor europene are loc chiar sub "atenta supraveghere" a Comisiei Europene, care este gata de orice pentru a menţine iluzia creşterii economice. Crezul lui Jean-Claude Juncker, preşedintele CE, conform căruia "când situaţia devine serioasă trebuie să minţi", s-a generalizat, se pare, la nivel continental. Lansarea procedurii de deficit excesiv pentru Spania şi Portugalia a fost amânată recent de CE, iar comisarul economic Pierre Moscovici, fostul ministru de finanţe al Franţei, a declarat că, în cazul Spaniei, "nu este momentul politic adecvat pentru a face acest pas". Este vorba, bineînţeles, de noile alegeri parlamentare din Spania, necesare pe fondul crizei guvernamentale din ultimele luni.  Deşi a încercat să stimuleze economia prin intermediul unui deficit de 5,1% din PIB în 2015, astfel încât să fie reales, premierului Mariano Rajoy nu i-a ieşit "jocul".  Acelaşi Rajoy a promis spaniolilor reduceri de taxe şi stoparea procesului de reducere a cheltuielilor guvernamentale, dar, în acelaşi timp, i-a trimis o scrisoare lui Juncker în care promite reducerea cheltuielilor bugetare, dacă este ales luna viitoare, conform unei scrisori publicate de cotidianul El Pais. Nici pentru Franţa nu este momentul potrivit pentru îndeplinirea obligaţiilor bugetare. Înainte să devină comisar european, Pierre Moscovici a "negociat" extinderea perioadei de conformare cu ţinta de deficit bugetar până după alegerile generale de anul viitor. Oare cât vor mai tolera europenii minciuna şi incompetenţa propriilor conducători şi a "iubiţilor" conducători de la Bruxelles? 

Conform organizaţiilor nonguvernamentale, în Marea Britanie există anual activităţi de spălare de bani în valoare de 57 de miliarde de lire sterline (circa 74 de miliarde de euro). Un raport elaborat de filiala britanică a Transparency International în 2015 releva că piaţa imobiliară londoneză este un refugiu pentru fonduri secrete şi ilegale provenind din activităţi de tip mafiot. "Nu s-a menţionat niciun moment cuvântul «mafiot», ci s-a vorbit de «organizaţii infracţionale». Motivul este simplu: cu excepţia cazurilor rare, în Marea Britanie grupurile mafiote nu se văd, dar se simt. Nu sunt cadavre pe străzi, nici atacuri armate. În Mexic sau Italia, lumea este sigură că organizaţiile mafiote există, pentru că sunt cadavre, este sânge şi se confiscă droguri. La Londra, organizaţiile mafiote există, dar păstrează tacearea, acţionează din umbră. Nu sunt interesate de mirosul sângelui, ci de cel al banilor", subliniază La Repubblica.  "Dacă ne întrebăm care este cea mai coruptă ţară din lume, răspunsul imediat se va referi la corupţia percepută. Ne-am gândi imediat la Mexic, la alte ţări latino-americane, africane, din Orientul Mijlociu, poate chiar la Italia. În schimb, cea mai coruptă ţară pare a fi Marea Britanie: nu este vorba de corupţia din administraţia publică, din poliţie, din politică, ci de corupţia din sistemul economic. Sistemul economic britanic este alimentat de corupţie. Iar Guvernul şi cetăţenii britanici nu îşi dau seama de problemele ţării", notează La Repubblica. În anul 2015, Agenţia naţională britanică pentru combaterea infracţionalităţii (NCA) a publicat un raport care ajungea la următoarea concluzie: "În fiecare an, oricare 100 de miliarde de dolari proveniţi din activităţi ilegale în mod sigur vor ajunge în circuitul legal prin bănci din Marea Britanie". "Activităţile de spălare de bani reprezintă o ameninţare pentru economia Marii Britanii şi pentru reputaţia ţării", avertiza NCA. După acest raport, premierul David Cameron afirma: "Marea Britanie nu trebuie să devină un paradis fiscal pentru banii murdari din întrega lume".