Comisia Europeană şi Consiliul UE recomandă Guvernului României "să limiteze, în 2016, devierile de la obiectivele bugetare pe termen lung şi să reuşească o ajustare bugetară de 0,5% din PIB în 2017, dacă nu se va respecta, prin eforturi mai mici, obiectivul bugetar stabilit".

De asemenea, "este necesară aplicarea cadrului fiscal şi intensificarea eforturilor de colectare a impozitelor. România trebuie să se asigure că nu vor mai exista iniţiative legislative care să afecteze siguranţa cadrului legal general şi să genereze riscuri asupra stabilităţii financiare. Dacă este necesar, să fie luate măsuri pentru atenuarea actualelor riscuri", recomandă Comisia Europeană şi Consiliul UE.  Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România trebuie să intensifice serviciile destinate angajatorilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv prin coordonarea activităţilor cu serviciile sociale, precizează raportul. De asemenea, instituţiile din România sunt îndemnate să ia măsuri pentru evitarea abandonului şcolar şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei, în special pentru romi. Plăţile informale" în sistemul de sănătate trebuie limitate, iar procedurile din administraţia publică trebuie simplificate şi îmbunătăţite, adaugă raportul. România trebuie să "îmbunătăţească accesul la servicii publice integrate, să extindă infrastructura de bază şi să stimuleze diversificarea economică. Trebuie să adopte şi să implementeze planul general în domeniul transporturilor şi să consolideze investiţiile în proiecte publice", recomandă raportul.

„Europa este o promisiune care nu a fost ţinută faţă de generaţiile constrânse la sacrificii pentru “salvarea băncilor”, a deplâns joi preşedintele Parlamentului European Martin Schulz. “Europa este o promisiune, dar o promisiune care nu a fost ţinută”, a declarat Schulz în timpul unei dezbateri privind viitorul Europei, organizată la Roma în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, preşedintelui Consiliului European Donald Tusk şi premierului italian Matteo Renzi. Europa “a fost o promisiune făcută în fiecare zi pentru mai multe locuri de muncă, servicii, creştere economică şi generaţii de europeni au consimţit să facă sacrificii în aşteptarea acestei promisiuni, cel puţin pentru copiii lor”, a explicat Shulz. Cu toate acestea, a adăugat el, liderii europeni continuă să ceară sacrificii, mai puţine servicii, mai multe impozite, “şi pentru ce, pentru a salva băncile”, a remarcat el. Există “un sentiment de nedreptate, nu aceasta este Europa pe care au vrut să o vadă”, a adăugat el, răspunzând la o întrebare cu privire la creşterea populismului în Uniunea Europeană. A considera Europa un proiect de Uniune cu un singur stat, o singură naţiune, nu numai că este “complet nerealist”, dar de asemenea devastator pentru viitorul ei, a declarat la rândul său Donald Tusk. “Visul unui singur stat european, al unei singure naţiuni europene este o iluzie. Noi trebuie să acceptăm să trăim într-o Europă cu monede diferite, cu diferite forţe politice, iar cel mai rău este de a pretinde că nu cunoaştem”, a adăugat el. Fiecare reuniune ministerială europeană de la Bruxelles dă naştere unor interpretări diferite, “ca şi cum am avea 28 de reuniuni diferite”, a deplâns la rândul său Jean-Claude Juncker. Liderii europeni nu vin la Bruxelles cu ideea de apăra Europa. “Ei vin acum la Bruxelles şi dau o conferinţă de presă pentru a spune: am apărat interesele noastre naţionale”, a adăugat Shulz, regretând generaţiile anterioare de lideri mai “europeni”, mai scrie afp.com

"Ca să fiu sincer, nu am făcut prea multe planuri de urgenţă pentru eventualitatea ieşirii din UE, cu excepţia măsurilor imediate de asigurare a stabilităţii financiare", a declarat cancelarul George Osborne, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Guvernul de la Londra a anunţat acum câteva luni că nu va elabora planuri de urgenţă, iar Osborne a explicat că eforturile se concentrează pe menţinerea Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Un vot în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană va forţa Parlamentul să dezbată ani întregi legi diferite de cele comunitare, a atras atenţia ministrul Finanţelor. "Dacă vom vota pentru ieşirea din Uniunea Europeană, Camera Comunelor nu va mai face altceva mulţi, mulţi ani", a spus Osborne.

Judecătorii Tribunalului de Înalta Instanţa Paris au considerat mărturia fostei directoare BNP Paribas atât de importantă în desfăşurarea proceselor din instanţă, încât au trimis-o tuturor clienţilor cu credite în CHF ai BNP care sunt în proces cu banca. Aceştia i-au întrebat clienţii băncii care se află în procese civile cu instituţia de credit dacă sunt dispuşi să aştepte până la finalul procedurii penale, care ar putea dura câţiva ani, sau dacă doresc să continue judecata acum.  Potrivit avocaţilor, un proces penal nu este secret, dar nu este nici public, iar acesta poate fi făcut public doar în cazul în care este de interes public.  Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul de Înaltă Instanţă din Paris au redactat Rechizitoriul introductiv în primăvara anului 2013, acuzaţia adusă băncii, fiind practici comerciale înşelătoare. În vara anului trecut, Preşedintele Director General al BNP Paribas Personal Finance, Thierry Laborde, a fost adus la interogatoriu. Magistraţii l-au înştiinţat că, în ocazia comercializării contractelor de împrumut imobiliar în franci elveţieni numite «Helvet Immo», banca a comis o practică comercială înşelătoare, în oferta de credit şi în argumentele comerciale, insistând pe indicaţii şi prezentări false sau de natură să inducă în eroare în privinţa preţului şi a condiţiilor de plată, în special costul creditului şi planul de rambursare a creditului, şi omiţând, disimulând sau furnizând într-o manieră neinteligibilă, ambiguă sau în contra-timp, ţinând cont de limitele specifice mijloacelor de comunicare utilizate şi de circumstanţe, informaţia esenţială privind speţa, mai ales cea privind costul creditului şi planul de rambursare. Rechizitoriul procurorilor precizează că banca a omis să precizeze sau a indicat în termeni neinteligibili şi ambigui existenţa unui risc de schimb în sarcina exclusivă şi totală a împrumutatului, prezentând cursul de schimb CHF/euro ca fiind stabil, deşi francul elveţian se apreciase deja semnificativ, antrenând intervenţia Băncii Naţionale a Elveţiei. Astfel, instituţia de credit nu a indicat în termeni inteligibili eventualitatea unei creşteri a ratelor în ultimii 3-5 ani ai creditului în cazul unei evoluţii defavorabile a cursului de schimb şi existenţa unui risc de creştere a capitalului restant datorat în euro, prezentând creditul în franci elveţieni ca pe un credit care asigură securitatea şi stabilitatea bugetului împrumutatului, în vreme ce era vorba de un credit care comportă un dublu risc în sarcina împrumutatului, rezultat din dobânda variabilă şi din riscul de schimb valutar. După ce i-au fost aduse la cunoştinţă acuzaţiile, preşedintele BNP Paribas PF a răspuns: "Personal, sunt foarte şocat de această punere sub acuzare a băncii, ţinând cont de elementele pe care mi le-aţi prezentat, dar şi de elementele care ne disculpă".

Statele UE ar putea fi sancţionate cu până la 250.000 de euro pentru fiecare imigrant pe care refuză să-l primească, potrivit unei noi propuneri a Comisiei Europene.  În conformitate cu Regulamentul de la Dublin, ţara în care un solicitant de azil îşi depune prima oară cererea este responsabilă de procesarea acesteia.  Însă acest sistem s-a dovedit a fi ineficient sub presiunea crizei migraţiei şi în contextul refuzului statelor membre de a reloca refugiaţii în interiorul Blocului comunitar, au spus Timmermans şi Comisarul european pentru Migraţie, Dmitris Avramopoulos.  Statele UE s-au angajat să primească 66.400 de refugiaţi, ale căror cereri de azil au fost aprobate în Grecia, însă numai 500 de persoane au fost relocate. “Vechiul Regulament de la Dublin este mort“, a spus Avramopoulos. "Aş spune că a fost ucis de această presiune fără precedent. Atunci când Regulamentul de la Dublin a fost adoptat, situţia era total diferită faţă de ceea ce se întâmplă astăzi", a continuat acesta.  "Ştiu că vor exista mereu state membre care nu agreează ideea de a împărtăşi responsabilităţi şi nici sistemul automat (n.r. de distribuire a cotelor de imigranţi), dar...Regulamentul de la Dublin nu funcţionează deoarece statele membre au fost lăsate de capul lor", a subliniat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene.  "Motivul pentru care, în mare parte, Grecia şi Italia nu au făcut ce trebuia este că aceste ţări au cerut ajutor şi nu au primit niciun alt răspuns decât invocarea Regulamentului de la Dublin, ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, că li s-a comunicat că trebuie să se descurce singure", a continuat reprezentantul CE.

Timmermans a respins sugestiile potrivit cărora suma de 250.000 de euro, pe care ar trebui să o achite statele UE pentru fiecare refugiat pe care refuză să îl primească, ar fi mită sau o formă de pedeapsă. Comisia a numit această sancţiune "plată de solidaritate".

Acesta a mai spus că plata se va face doar în "cazuri excepţional

O eventuală blocare de către Austria a frontierei sale cu Italia în pasul Brenner pentru a combate afluxul de migranţi ar fi o \'catastrofă politică\' pentru Europa, a avertizat sâmbătă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, relatează France Presse. Autorităţile austriece au ameninţat că vor pune în practică un dispozitiv anti-imigranţi în pasul Brenner dacă Italia nu adoptă măsuri mai eficiente pentru controlul fluxului de persoane care îi tranzitează teritoriul şi folosesc acest loc pentru a ieşi de pe teritoriul italian.  Însă pasul Brenner este un nod important pentru transportul european şi o poartă între Europa Meridională şi zona centrală şi nordică a continentului - a spus Juncker, într-un interviu acordat publicaţiilor din grupul media german Funke. ''Iată de ce orice decizie care ar bloca pasul Brenner ar avea nu doar consecinţe economice grave, dar mai ales consecinţe politice importante'', a accentuat şeful executivului comunitar. După ce anul trecut Austria a primit circa 90.000 de cereri de azil, la începutul anului a fost adoptat un prim set de măsuri pentru limitarea primirii migranţilor, plafonându-se la 80 numărul zilnic al celor care pot depune cereri de azil şi la 3.200 numărul celor care vor putea intra în fiecare zi pe teritoriul austriac pentru a-şi continua mai departe călătoria către alte state europene.: Agerpres