Prim-vicepreşedintele Lukoil, Vladimir Nekrasov, i-a transmis ministrului român al Energiei, Victor Grigorescu, că Lukoil va continua lucrările de explorare în perimetrul Trident din Marea Neagră, unde evaluările preliminare arată prezenţa unor zăcăminte de gaze ce depăşesc 32 de miliarde de metri cubi, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.  Ministrul Energiei, Victor Grigorescu, s-a întâlnit, ieri, cu Vladimir I. Nekrasov, prim-vicepreşedinte al Companiei ruse Lukoil, aflat într-o vizită de lucru în România. În cadrul discuţiilor au fost abordate teme legate de producţia şi activitatea curentă a companiei Lukoil, investiţiile necesare pentru eficienţa energetică şi de mediu, precum şi perspectivele de dezvoltare viitoare ale Rafinariei Lukoil din Ploieşti. "Oficialul rus a prezentat şi o parte din programele viitoare ale companiei în România, punând accent pe continuarea activităţilor de explorare în cadrul Consorţiului din care mai fac parte firma americană PanAtlantic şi Romgaz a zăcământului de gaze Lira din perimetrul Trident din Marea Neagră, conform contractului de concesiune existent. În baza evaluărilor preliminare, rezervele de gaze evidenţiate până în prezent depăşesc 32 miliarde m.c., iar cercetările vor continua atât prin lucrări de explorare seismică, cât şi prin noi forări cu sonda de prospecţiuni", se arată în comunicat. Ministrul Victor Grigorescu a prezentat acţiunile întreprinse de Ministerul Energiei pe linia reactualizării Strategiei Energetice a României şi a subliniat atenţia pe care o acordă evaluării resurselor energetic, în care un rol important îl pot avea posibilele rezerve de hidrocarburi din Marea Neagră. 

 Banca Centrală Europeană analizează modul în care poate renunţa la bancnota de 500 de euro, dar încă nu a luat o decizie, transmite Bloomberg. Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat, în februarie, că autorităţile examinează controversata bancnotă de 500 de euro, în contextul îngrijorărilor că ar facilita activităţile infracţionale şi finanţarea teroriştilor. Doris Schneeberger, şefa diviziei de management valutar, a afirmat că momentan BCE analizează detaliile tehnice legate de scoaterea din uz a bancnotei. "Nu am decis încă ce vom face. Cred că oamenii încă folosesc bancnota de 500 de euro şi încă au încredere în ea, dar vedem că cererea se diminuează", a declarat Schneeberger la Paris, mai scrie Bloomberg.

Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European a avertizat astăzi contra unei "implozii" a Uniunii Europene în caz de "Brexit", politicianul temându-se că ar conduce la "alte referendumuri" similare, într-un interviu acordat cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, transmite AFP. "Suntem de mult timp pe o cale periculoasă. Mulţi oameni şi-au pierdut încrederea în instituţii, naţionale sau europene", afirmă Schultz în interviul ce apare mâine şi din care fragmente au fost difuzate în această seară.  Dacă după referendumul din 23 iunie, "britanicii părăsesc UE, vor exista şi alte revendicări pentru referendumuri de ieşire", a spus Schulz, avertizând contra unei "implozii a UE". Perspectiva ca Marea Britanie să părăsească Uniunea Europeană îngrijorează mediile economice şi liderii. Un "Brexit" ar constitui un salt periculos în "necunoscut", a estimat de asemenea directorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde. Potrivit lui Schulz, mişcările eurofobe rămân o minoritate dar câştigă teren, aşa cum a arătat victoria recentă a refuzului Olandei într-un referendum privind acordul dintre UE şi Ucraina. 

Guvernele ar trebui să evite dependenţa de politică monetară, respectiv să aplice reforme structurale, este de părere Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI). Domnia sa a afirmat ieri, într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg, că politicienii apelează la reforme doar atunci când o criză s-a declanşat deja şi nu înainte, aşa cum ar trebui, ca măsură de prevenţie.  "Este riscant ca politica monetară să susţină o economie care nu poate creşte. Este o risipă de resurse", a afirmat doamna Lagarde, adăugând: "Politica monetară care susţine o economie va fi eficientă dacă va fi însoţită de implementarea unor reforme structurale. Nu sugerez că politica monetară este un lucru rău, însă sunt şi alte canale care necesită să fie deblocate. Băncile trebuie să aibă capacitatea să ofere împrumuturi pentru economie, nu să se confrunte cu credite neperformante". Domnia sa a menţionat că asistăm la slăbirea unor bănci şi a modelelor de bussines ale acestora. Christine Lagarde este de părere că unele bănci trebuie să-şi revizuiască complet modelul de afaceri, să devină atractive din nou pentru investitori. 

Cancelarul Angela Merkel a dovedit, din nou, că este pregătită să plătească preţul găzduirii refugiaţilor. De ce atât de multă generozitate? Cu grecii Berlinul a fost mai dur. În primul rând pentru că la aceasta se aşteaptă societatea civilă. Aceasta din urmă s-a trezit cu mult înainte de publicarea faimoasei poze cu copilul mort pe o plajă din Turcia. Vara a fost marcată de o serie de atacuri contra centrelor de refugiaţi, mai ales din fosta RDG, în special în Saxonia. Aceste atacuri au fost decisive pentru reacţia publicului german, sensibil la acest gen de comportament.

Merkel, aşa cum îi este obiceiul, a urmat reacţia spontană a populaţiei. Este o strategie pe care a urmat-o de multe ori. În 2011, cancelarul a răspuns dezastrului nuclear de la Fukushima, din Japonia, angajând ţara într-un ambiţios plan de reorientare rapidă dinspre energie nucleară spre energie verde. Ea a făcut astfel uitată legea adoptată în octombrie 2010 care prelungea durata de viaţă a reactoarelor nucleare. În cazul refugiaţilor, atitudinea lui Merkel a fost aceeaşi. Brusc, presa germană cea mai conservatoare a făcut apel pentru sprijinirea refugia­ţilor. Mişcarea prorefugiaţi din rândul opiniei publice a căpătat proporţii şi Merkel a acţionat în ton cu aceasta. Pentru Merkel, politica generozităţii a reprezentat şi  o oportunitate în ceea ce priveşte politica europeană. În primul rând, vehiculând propuneri contrare celor ale majorităţii liderilor europeni, cancelarul german şi-a creat imaginea apără­to­rului refugiaţilor în Europa.

Ceea ce i-a reuşit, dovada fiind pozele cu Merkel purtate de refugiaţi. Aceasta îi permite, încă o dată, lui Merkel să dea tonul în Europa. În urma sa, alţi lideri s-au lansat în demonstraţii de deschidere faţă de refugiaţi, unele de-a dreptul hilare. Premierul finlandez a anunţat că refugiaţii sunt bineveniţi acasă la el. Astfel, Merkel a luat iniţiativa,. Ceea ce-i oferă un avantaj sigur în negocieri.

"Avand in vedere dinamica probabila a evenimentelor- separarea Uniunii Europene in doua zone conceptual diferite-  deciziile vor fi necesare mai devreme decat se estima anterior", se arata in Raportul publicat joi de BNR.  "Ar fi de dorit ca Romania sa faca o alegere clara privind strategia sa pe termen lung: fie ca membru al nivelului interior, integrat (atunci cand va fi suficient de pregatita pentru aceasta), fie ca membru al nivelului exterior, independent", se mai spune in Raport.

O decizie in sensul integrarii, care parea evidenta in urma cu cativa ani, a devenit mai dificila din cauza problemelor cu care se confrunta zona euro. Totusi, considera autorii documentului, punand in balanta argumentele economico-financiare, geostrategice, psihologice etc., optiunea continuarii integrarii europene pare, in continuare, mai atractiva pentru Romania decat optiunea unui drum separat.  "Daca asa stau lucrurile, atunci ar fi indicat ca Romania sa semnalizeze in mod clar organismelor europene dorinta sa de continuare a integrarii, inclusiv prin adoptarea la un moment dat a monedei euro, chiar daca starea eurozonei nu este actualmente dintre cele mai bune. Iar ca o preconditie la aceasta, Romania ar putea sa faca o optiune clara privind participarea (sau nu) la Uniunea Bancara. Alegerile de mai sus (pro sau contra integrarii continue; pro sau contra adoptarii euro; pro sau contra intrarii in Uniunea Bancara) nu sunt imperative. "Devine necesara conturarea unei pozitii de tara cu privire la optiunea Romaniei: (i) de a face parte din grupul statelor euro cand va fi pregatita, dar demarand procesul de aderare prin pregatirea unei foi de parcurs, sau (ii) de a ramane in grupul statelor non-euro care au obligatia de aderare la zona euro pe termen lung, dar care nu realizeaza demersuri in viitorul apropiat. Decizia este in primul rand politica si abia apoi economica si tehnica", mai spun autorii Raportului BNR.