Nora fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu acuză, într-un interviu la Romania TV, că cel mai căutat român, Codruț Marta, ar fi fost ucis, iar fostul președinte al României, Traian Băsescu știe multe detalii.  "Am fost la acea masă. Mie mi s-a părut o glumă. La un moment dat, Dragoș Dobrescu s-a enervat și a zis: ăsta trebuie să dispară! Da, mă, îl îngropăm într-o pădure, lângă București. După 10 zile, a venit soțul meu, verde la față, și a zis că a dispărut Marta, ăștia l-au omorât. Eu cred că toată lumea știe că această persoană a fost ucisă, dar ne facem că nu vedem, toată lumea tace. Sunt interese mult mai mari, la niveluri foarte mari. De la președintele României în acel moment, Traian Băsescu, în jos. Toată lumea ascunde această crimă. Cel mai bun prieten al lui Elan Schartzenberg era, în acea perioadă, Vasile Cămărăscu, șeful SRI pe București. La aceeași discuție s-a mai vorbit și despre o secretară, despre care ulterior s-a aflat că s-a sinucis, dar nu a fost sinucidere, ci a fost lichidată. Am scris în denunț cine era la masă, cine era la discuții și în strânsă legătură. Erau oameni cu funcții importante, oameni care luau parte la diverse mese. Am auzit de o sumă de 10 milioane de euro. Marta era responsabil de o tranzacție. Supărarea domnilor de la acea masă venea pentru că nu mai știau unde sunt banii respectivi. Soțul meu mi-a cerut să nu vorbesc cu nimeni niciodată despre acest subiect. Fostul meu soț a fost foarte șocat, era verde la față, nu-i venea să creadă când a aflat ce a pățit Codruț Marta. Și el se temea de acest grup. Acești oameni sunt foarte influenți. Am auzit, la discuții, despre autocare cu votanți pentru Traian Băsescu. Dragoș Dobrescu, Walter Florian și alții sunt printre oamenii care dădeau bani pentru campania lui Traian Băsescu din 2009", a spus, la România TV, Alina Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, cel care a condus SRI între 1990-1997, potrivit stiripesurse.ro.

Câteva sute de refugiați au blocat miercuri seară, în nordul Greciei, traficul rutier spre și provenind din Macedonia, cerând redeschiderea rutei Balcanilor. În apropierea barajelor au fost desfășurate forțe de poliție, care nu au acționat însă împotriva protestatarilor. Unii dintre aceștia și-au instalat corturi pe carosabil, iar alții s-au întins pe asfalt în fața vehiculelor care încercau să înainteze.  Blocarea traficului în vecinătatea localității Polykastro, la 25 de kilometri de graniță, a alimentat în cursul serii tensiunile cu șoferii autoturismelor și camioanelor blocate, potrivit canalelor de televiziune din Grecia. Veniți în cursul zilei de la un centru de primire din regiune, protestatarii au invadat autostrada care face legătura între orașul Salonic și frontieră, dar și alte drumuri secundare de acces. Reprezentanți ai acestor manifestanți au afirmat că vor să rămână la fața locului până la redeschiderea graniței cu Macedonia, pentru a-și putea continua drumul spre Europa Occidentală.  Aproape 50.000 de migranți și refugiați sunt blocați în Grecia de la închiderea la sfârșitul lui februarie a rutei Balcanilor, decizie adoptată de Austria și țări limitrofe. Potrivit statutului lor, ei pot fi expulzați ca migranți economici, integrați planurilor europene de repartizare în Europa sau pot solicita azil în Grecia.  Sorta lor este distinctă de a refugiaților sosiți cu începere de la sfârșitul săptămânii trecute, care, în baza unui acord încheiat pe 18 martie între Turcia și UE, pot fi trimiși înapoi în Turcia chiar dacă sunt solicitanți de azil sirieni.

UE doreşte ca Ankara să primească înapoi solicitanţii de azil şi exercită presiuni ca Ankara să-i primească pe migranţii economici ce au sosit în Grecia şi nu se califică să primească azil.

"Există voinţă politică, însă este vorba despre o provocare logistică, în care trebuie să susţinem Grecia", le-a scris Tusk liderilor. Turcia şi UE negociază totodată un acord prin care Ankara ar putea să primească înapoi sirieni - din Grecia -, iar în schimbul acestui lucru blocul european este pregătit să facă mai mult în reinstalarea unor solicitanţi de azil direct din Turcia, au declarat luni, la Bruxelles, unele surse diplomatice. Întâlnirea liderilor UE cu Davutoglu este umbrită, însă, de preluarea ziarului de opoziţie Zaman de către Guvernul turc.  "Libertatea presei este un element non-negociabil al identităţii noastre europene", a declarat preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz, precizând că a discutat această problemă luni, anterior, cu Davutoglu.  Relaţiile cu Turcia sunt "dificile", a subliniat el, adăugând că "este necesar, în interesul refugiaţilor, să cooperăm". Actuala criză umanitară din Grecia urmează, de asemenea, să domine summitul de la Bruxelles. Liderii europeni urmează să se angajeze să susţină Atena şi să promită că UE "va face tot posibilul pentru a ajuta în gestionarea situaţiei", potrivit unui proiect al unei declaraţii comune, la care DPA a avut acces. Peste 13.000 de persoane aşteaptă să treacă din Grecia în Macedonia, au estimat unele agenţii umanitare luni dimineaţa. Presa locală scria că frontiera dintre cele două ţări era închisă, inclusiv pentru trenuri de marfă.

Într-o şedinţă de joi de la Bruxelles, Draghi a spus liderilor UE că cel mai important lucru pe care îl pot face este să stabilească un traseu pentru zona euro. Când Portugalia a cerut un acord concret pentru a discuta o uniune bancară în cadrul următorului summit din iunie, Cancelarul german Angela Merkel a spus că nu ar trebui să se vorbească despre asta, şi a cerut să nu fie numită pentru că discuţiile au fost private.   Merkel încă se luptă să îşi reasigure electoratul că poate să ţină sub control problema refugiaţilor, iar o problemă sensibilă cum ar fi cea a subscrierii depozitelor bancare domestice în restul zonei euro ar putea aduce repercusiuni majore pentru liderul german.

Draghi deja s-a luptat cu disidenţii germani în lupta împotriva inflaţiei în zona euro. El a spus că BCE nu are alternative la tăierile de dobânzi anunţate şi la măsurile de stimulare economică, şi a încurajat ţările din UE să îşi susţină băncile centrale prin reasigurarea asiguratorilor, bancherilor şi deponenţilor deopotrivă în legătură cu eventuale riscuri sau instabilitate economică venite în urma măsurilor.  ”Este destul de clar că deşi politica monetară a fost singura care a împins economia din Uniunea Europeană în ultimii ani, nu se poate adresa unor nevoi structurale ale zonei euro”, a spus Draghi. El a adăugat că BCE ar trebui să folosească toate instrumentele posibile, în condiţiile în care piaţa o cere.

În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, de care ne-am despărţit de curând, renumitul politilog Alwin Toffler afirma că, între instrumentele puterii cele mai importante sunt: forţa, banii sau puterea financiară şi informaţia. Majoritatea celorlalte resurse ale puterii derivă din acestea. Forţa, folosită în primul rând pentru a pedepsi, este cea mai puţin versatilă sursă de putere. Banii sau puterea financiară pot fi folosiţi atât pentru a răsplăti cât şi pentru a pedepsi, putând fi convertite în multe alte surse, sunt un instrument al puterii mult mai flexibil. Informaţia – este elementul esenţial şi cel mai versatil instrument, având în vedere că poate duce la evitarea unor situaţii care necesită utilizarea forţei sau a banilor, putând fi folosită în a-i convinge pe ceilalţi să acţioneze conform motivaţiilor celui care deţine informaţia, indiferent de interesul conştient al celorlalţi. Informaţia înseamnă putere de cea mai înaltă calitate

BNR Isarescu - ''Trebuie să fim realişti. Personal, nu am văzut niciodată în cei 25 de ani pericole mai mari la adresa stabilităţii economice şi financiare a României. Deşi am avut o creştere substanţială a salariului minim, situaţia macroeconomică bună este adevărat nu se reflectă întocmai la nivelul populaţiei şi firmelor. Există nemulţumiri, există tensiuni. Mulţi oameni şi multe firme mici o duc în continuare greu", a explicat marţi Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională, anunţă televiziunile de ştiri.  În opinia sa, în cazul în care nu se acţionează pentru conservarea avantajelor obţinute în ultimii ani, economia României riscă nu doar stagnarea, ci chiar îndepărtarea de zona euro către care tinde. "Aderarea la zona euro, bazată pe o strategie echilibrată, poate fi un proces benefic, un adevărat catalizator menit să crească competitivitatea economiei româneşti şi să fie o adevărată ancoră care să limiteze posibilele derapaje macroeconomice. Suntem astăzi într-un moment crucial. Pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă este esenţial să nu cumva să facem paşi înapoi, să nu punem în pericol realizările economice obţinute în urma procesului atât de dificil de consolidare fiscală şi stabilitate macroeconomică. Exact acum când înregistrăm una din cele mai importante creşteri economice din România, să nu punem în pericol această evoluţie prin iniţiative legislative contrare acestui lucru", a mai spus Isărescu.